Vizitare minori

Prin actiunea inregistrata la aceasta instanta sub nr. _din _.2008, reclamantul BS a chemat in judecata parata IO, solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa o oblige sa-i permita a avea legaturi personale cu fiica sa minora, conform unui program care sa prevada un timp suficient la dispozitia reclamantului si posibilitatea de a lua copilul la domiciliul sau.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca partile au divortat prin Sentinta civila _/...2007 a Judecatoriei Zalau, minora IF fiind incredintata mamei spre crestere si educare. Parata ii refuza in prezent dreptul reclamantului de a avea legaturi personale cu minora. Reclamantul are dreptul si obligatia de a veghea la cresterea si educarea copilului sau.
Parata nu a fost de acord, prin intampinare, cu stabilirea unui program de relatii personale intre tatal reclamant si fiica sa minora, deoarece reclamantul nu a fost ingradit in dreptul sau de a-si vizita copilul, doar cand acesta din urma era suferind de o infectie a cailor urinare, boala pe care o contacteaza, de altfel, foarte usor.
In probatiune, reclamantul a solicitat si instanta a incuviintat administrarea probei cu inscrisuri - hotararea de divort, certificat de nastere a copilului, iar parata de asemenea - bilete de externare.
Instanta a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliul tatalui reclamant, comuna Mirsid (f.19). Din nota de constatare intocmita de autoritatea tutelara de la domiciliul mamei si copilului, municipiul Zalau, rezulta ca acestia nu mai locuiesc de un timp la domiciliul lor, aflandu-se in strainatate (f.33,34).
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine in fapt urmatoarele:
Prin Sentinta civila nr_.. din _2007 a Judecatoriei Zalau, ramasa definitiva si devenita irevocabila, reclamantul si parata au divortat, culpa apartinand exclusiv sotului reclamant in prezenta cauza.
Copilul BIF, nascuta la _..1997, a fost incredintat spre crestere si educare mamei, pe baza concluziilor anchetei sociale, retinandu-se ca fetita, aflata la varsta de 9 ani, are nevoie de indrumarea si afectiunea mamei.
Prin prezenta actiune, tatal isi manifesta intentia de a-si exercita efectiv dreptul de a avea legaturi personale cu fiica sa, solicitand instantei stabilirea unui program in acest sens.
Dreptul conferit de art. 43 alineat ultim Codul familiei parintelui divortat caruia nu i s-a incredintat copilul de a avea legaturi personale cu acesta si de a veghea la cresterea, educarea, invatatura si pregatirea lui profesionala presupune exercitarea lui neingradita, cat timp titularul dreptului nu abuzeaza de el si nu pune in primejdie interesele primordiale ale minorului.
De aceea, in caz de neintelegere intre parti cu privire la exercitarea acestui drept, instanta va solutiona conflictul fixand un program concret de intalnire intre parinte si copil, astfel incat acest program sa reflecte cat mai fidel dreptul parintelui de a avea legaturi personale si contacte directe cu minorul, fara sa creeze premisa exercitarii abuzive, contrare dreptului concomitent al celuilalt parinte si, mai ales, interesului minorului.
Modalitatile concrete de realizare a relatiilor personale intre copii si parinti sunt enumerate cu titlu exemplificativ la art. 15 din Legea 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, raportandu-se la art. 14 alin.1 din acelasi act normativ care consacra dreptul copilului de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii sai. Dreptul la relatii personale nu este, asadar, numai un drept al parintelui, ci si un drept fundamental al copilului.
Aceste modalitati prevazute de lege sunt: intalnirile, vizitele la domiciliul copilului, gazduirea pentru perioade determinate de catre parintele la care minorul nu locuieste in mod obisnuit, corespondenta, alte forme de comunicare si transmitere de informatii.
In speta, instanta retine urmatoarele elemente de fapt care au influenta determinanta pentru stabilirea programului concret al relatiilor personale dintre copil si tatal sau reclamant: varsta fetei,  specificul problemelor de sanatate pe care le are in mod repetat, faptul ca parintele caruia nu i s-a incredintat copilul la divort poate oferi minorei conditii bune de gazduire pentru perioade determinate, faptul foarte important ca mama si fetita locuiesc de mai mult timp in strainatate, neincunostintand persoanele apropiate si nici instanta despre acest lucru si despre adresa unde pot fi gasite.
Fata de acestea, instanta va admite actiunea reclamantului si va obliga parata sa-i permita a avea legaturi personale cu fiica lui minora BIF, nascuta la _.1997, in felul urmator: - incredintarea minorei spre gazduire tatalui reclamant doua saptamani in vacanta de vara a fiecarui an, respectiv primele doua saptamani din luna august; - incredintarea minorei tatalui reclamant pentru a petrece Sarbatorile de iarna, in Romania, o data la 2 ani, incepand cu anul 2009, precum si Sarbatoarea Pastelui, in aceleasi conditii, incepand cu anul 2010.
(Sentinta Civila 1789/ 16 aprilie 2009 nepublicata)