Constatare reabilitare

                Tip document  -  Sentinta penala
                Nr.  document - 179
    Data elaborarii: 16.12.2011
          Titlul spetei: constatare  reabilitare
          Domeniu asociat:  reabilitare
          Continut:

       Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.09.2011 sub nr. de dosar 1956/334/2011, petentul A.T. a solicitat instantei sa constate ca a intervenit reabilitarea pentru condamnarea ce a suferit-o prin sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava, decizia penala nr. 127/05.03.1990 a Tribunalului Suceava. (_)
Prin sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava, petentul A.T. a fost condamnat: la pedeapsa de 4 ani inchisoare, pentru comiterea infractiunii de viol prev. de art. 197 al. 1 C.p., la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala grava prev de art. 182 C.pen. Prin aceeasi sentinta penala s-a facut aplicarea art. 33 lit. a C.pen. si s-a dispus, ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea sporita la 6 ani inchisoare. Inculpatul a fost obligat sa plateasca partii civile V.M.M. suma de 29,928 lei cu titlu de despagubiri si suma de 6919 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Petentul a fost obligat si la plata cheltuielilor de spitalizare catre Spitalul Judetean Suceava suma de 13,159 lei, catre Spitalul Municipal Falticeni suma de 563 lei si catre Spitalul Municipal Bucuresti suma de 1465 lei. S-a stabilit si ca petentul sa plateasca statului suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava a fost modificata partial si ramasa definitiva prin decizia penala nr. 127 din 05.03.1990 a Tribunalului Suceava. Tribunalul a admis recursul declarat de catre inculpatul A.T., a casat in parte sentinta atacata in sensul ca: a inlaturat aplicarea art. 33 lit a C.pen. si sporul de pedeapsa de 1 an inchisoare, a constatat gratiata pedeapsa de 4 ani inchisoare aplicata pentru infractiunea prev de art. 197 al. 2 C.pen., in baza art. 1 din D.L. 23/1990 punandu-i in vedere inculpatului dispozitiile art. 4 din decret. Tribunalul a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei penale nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava.  
Petentul a fost arestat la data de 30.01.1989 si liberat conditionat la data de 26.12.1990, ramanand un rest neexecutat de 894 zile, conform mentiunilor din fisa de cazier judiciar depusa la fila 11 din dosar.  
Petentul a achitat statului suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, dupa cum reiese din adresa de completare a referatului de la Compartimentul executari penale al Judecatoriei Suceava (f. 22).
Petentul nu a facut dovada achitarii despagubirilor civile stabilite prin sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava. In sedinta din data de 11 noiembrie 2011 petentul a  declarat ca a achitat doar partial sumele datorate si ulterior nu a primit nici o adresa pentru achitarea acestora. De asemenea, petentul a mentionat ca nu isi aminteste ce suma a achitat si a precizat ca mai sunt sume de achitat insa acestea s-au prescris intrucat este o perioada lunga de timp. Petentul a aratat ca nu este vorba de rea credinta si ca nu va mai achita despagubiri civile.   
Petentul a lucrat ca barman la S.C. V. S.R.L. in anul 1992. Este asociat unic al S.C. T. Com S.R.L. din anul 1994. In aceasta calitate, din anul 2000 pana in prezent, a obtinut venituri periodice din care a avut posibilitatea sa se intretina (f. 33-38). Aceste aspecte au fost confirmate si de catre martorii audiati in cauza si sunt indicate si in ancheta sociala de la fila 77 din dosar. Din declaratiile martorilor si ancheta sociala reiese ca petentul locuieste in Vatra Dornei, este casatorit, are o fiica in varsta de 35 de ani, este cunoscut ca o persoana care nu ridica probleme de comportament, care are o buna conduita in societate si nu are datorii sau conflicte cu alte persoane. 
In drept, potrivit art. 137 C.pen., cererea de reabilitare judecatoreasca se admite daca cel condamnat intruneste urmatoarele conditii:
      a) Nu a suferit o noua condamnare in intervalul prevazut de art. 135 Cp
      b) Isi are asigurata existenta prin munca sau prin mijloace oneste, precum si in cazul cand are varsta de a fi pensionat sau este incapabil de munca
      c) A avut o buna conduita
      d) A achitat in intregime cheltuielile de judecata si despagubirile civile la plata carora a fost obligat, afara de cazul in care partea vatamata a renuntat la despagubiri sau cand instanta constata ca cel condamnat nu si-a indeplinit in mod regulat obligatiile privitoare la dispozitiile civile din hotararea de condamnare.
      In speta, nu este indeplinita ultima conditie impusa de art. 137 C.pen., motiv pentru care instanta va respinge cererea de reabilitare.
      Instanta a stabilit ca prin sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava, petentul A.T. a fost obligat sa plateasca partii civile V.M.M. suma de 29,928 lei cu titlu de despagubiri si suma de 6919 lei cu titlu de cheltuieli de judecata. Petentul a fost obligat si la plata cheltuielilor de spitalizare catre Spitalul Judetean Suceava suma de 13,159 lei, catre Spitalul municipal Falticeni suma de 563 lei si catre Spitalul Municipal Bucuresti suma de 1465 lei. S-a stabilit si ca petentul sa plateasca statului suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. Petentul a achitat statului suma de 3500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, dupa cum reiese din adresa de completare a referatului de la Compartimentul executari penale al Judecatoriei Suceava (f. 22).
      Petentul nu a achitat insa sumele stabilite in sarcina sa ca despagubiri civile. Petentul a aratat ca stie ca nu au fost achitate toate sumele stabilite in sarcina sa, insa a precizat expres ca nu doreste sa achite sumele ramase. Petentul a aratat ca in trecut nu a avut posibilitatea sa achite despagubirile civile si ca in prezent, desi ar avea mijloace materiale, nu doreste sa achite sumele de plata intrucat acestea s-au prescris si nu doreste sa isi aminteasca de condamnare.
      Instanta constata ca art. 137 al. 1 lit. d C.pen. permite reabilitarea in situatia in care nu s-au achitat despagubirile civile daca partea vatamata a renuntat la despagubiri. Per a contrario, daca se dovedeste ca nu au fost achitate despagubirile civile si partea vatamata nu a renuntat la achitarea acestora, reabilitarea nu poate fi admisa decat daca, in conditiile art. 137 al. 2 C.pen., neachitarea despagubirilor civile nu se datoreaza relei vointe a condamnatului.
      In legislatia penala nu exista un text de lege care sa permita reabilitarea unei persoane in situatia in care a intervenit prescriptia executarii silite a despagubirilor civile sau pentru ipoteza in care cel condamnat nu doreste sa isi aminteasca de condamnare.
      In conditiile in care petentul obtine venituri periodice in calitatea sa de administrator, luand in considerare raportul dintre aceste venituri (10000 lei lunar) si cuantumul despagubirilor la care a fost obligat inculpatul asa cum au fost retinute mai sus, instanta constata ca actualmente petentul ar avea posibilitatea sa achite despagubirile civile stabilite in sarcina sa. Faptul ca in termenul de prescriptie a executarii silite petentul nu a avut posibilitati materiale sa achite sumele restante nu este suficient pentru ca petentul sa fie considerat de buna credinta in conditiile in care actualmente condamnatul are aceste posibilitati, buna credinta trebuind sa existe pe intreaga perioada in care condamnatul nu a achitat despagubirile civile.
      Exceptia prevazuta la art. 137 al. 2 C.pen a fost instituita pentru a nu crea un impediment insurmontabil la reabilitare pentru persoanele care se afla in imposibilitate obiectiva de a-si indeplini obligatiile stabilite prin hotararea de condamnare si ca o favoare pentru condamnatii care nu au realizat venituri in timp util pentru a fi executati silit. Prescriptia dreptului de a cere executarea silita a unei obligatii in bani este o sanctiune pentru creditorul nediligent care nu produce efecte asupra cererii de reabilitare; obligatia de plata subzista ca o obligatie naturala si dupa implinirea termenului de prescriptie asa incat, daca are posibilitati materiale si este de buna credinta, condamnatul poate sa o execute, plata fiind valabil facuta. 
      Petentul nu a dovedit ca i-a fost cu neputinta sa achite despagubirile civile, asa incat in speta nu sunt aplicabile dispozitiile art. 499 C.p.p.
      Pentru aceste considerente, instanta constata ca in speta nu este indeplinita conditia impusa de 137 al. 1 lit. d C.pen., intrucat inculpatul a achitat cheltuielile judiciare stabilite in sarcina sa si in favoarea statului pentru a putea fi liberat conditionat, insa nu si despagubirile civile stabilite in sarcina sa prin sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava.
      Conditiile prev. de art. 137 al. 1 C.pen. fiind cumulative, in baza art. 498 C.p.p,  instanta va respinge cererea avand ca obiect "reabilitare" formulata de catre petentul A.T., pentru neindeplinirea conditiei de fond privind plata despagubirilor civile la care petentul a fost obligat prin sentinta penala nr. 585 din 07 septembrie 1989 pronuntata de Judecatoria Suceava.
      In baza art. 192 alin. 2  Cod procedura penala, instanta va obliga petentul condamnat sa plateasca statului suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.