Smulgerea unui portmoneu din mana partii vatamate. Furt sau talharie.

Sentinta penala Nr. 1406/20.11.2009

Smulgerea unui portmoneu  din mana partii vatamate. Furt sau talharie.

INSTANTA

Asupra cauzei penale  de fata ;
Pe rolul acestei instante la nr.______s-a inregistrat rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Vaslui nr. ______ prin care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului P.V.pentru comiterea infractiunii de talharie, fapta prevazuta  si sanctionata de art. 211 alin.,1 2 lit.c Cod penal.
S-a retinut in sarcina inculpatului P.V. prin actul de sesizare al instantei ca in ziua de 16.04.2009 in timp ce se deplasa pe str. Vidin din municipiul Vaslui a smuls un portmoneu  de la partea vatamata B.M..
Prejudiciul cauzat prin comiterea faptei este de 182 lei si a fost recuperat integral - prin restituire.
Partea vatamata B.M.nu s-a constituit parte civila.
In conformitate cu dispozitiile art. 171 Cod procedura penala  s-a dispus desemnarea unui  aparator din oficiu care sa ii asigure asistenta juridica necesara si obligatorie.
La termenul de judecata din 16. 10.2009 , instanta a procedat in conformitate cu dispozitiile art. 323 Cod procedura penala si dupa ce a facut cunoscute prevederile art. 70 alin.2 Cod procedura penala la audierea inculpatului  P.V.declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei ( fila 25).
Inculpatul P.V.a fost constant in declaratii, atat in faza de urmarire penal cat si la instanta de judecata recunoscand comiterea faptei.
Conform art. 67 Cod procedura penala a incuviintat pentru inculpat proba cu acte in circumstantiere , fiind depuse la dosarul cauzei inscrisuri.
Cu ocazia dezbaterilor aparatorul inculpatul P.V.a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei retinute in sarcina acestuia din infractiunea de talharie prevazuta de art. 21 alin.1,2  lit.c Cod penal in infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.e Cod penal.
In motivarea cererii au fost invederate urmatoarele aspecte :
Pentru a putea fi admisa sesizarea Parchetului cu privire la savarsirea infractiunii de talharie , trebuia sa se dovedeasca ca prin actiunea de smulgere a portofelului partii vatamate s-a adus vreo atingere uneia din valorile sociale ce formeaza obiectul juridic adiacent al infractiunii de talharie , realizandu-se astfel elementul de " violenta " caracteristic acestei infractiuni.
Astfel cele doua actiuni adiacente , violentele si amenintarile, care alaturi de actiunea principala de furt realizeaza elementul material al infractiunii de talharie , trebuiau sa existe  si sa fie puse  in evidenta. Era suficienta doar o actiunea adiacenta , ori violenta ori amenintarea , pentru a se putea retine in sarcina inculpatului fapta de talharie.
Prin urmare, lipsind actiunile de violenta sau amenintare , asa cum prevad dispozitiile art.211 Cod penal , luarea brusca a  bunului , prin simpla detasare , fara ca partea vatamata sa opuna vreo rezistenta, nu aduce vreo atingere  relatiilor sociale ce formeaza obiectul juridic adiacent al infractiunii de talharie.
Din analiza materialului probator administrat in ambele faze  ale procesului penal- urmarire penala si cercetare judecatoreasca - instanta retine urmatoarea situatie de fapt :
In ziua de 16.04.2009 in jurul orelor 16,40 partea vatamata s-a deplasat in Piata centrala din mun. Vaslui pentru a face cumparaturi . Bunurile pe care le cumparase le-a pus intr-o sacosa si intr-o mana cara respectivul bagaj si poseta , iar in cealalta avea portofelul in care se afla card bancar emis de BRD si suma de 182 lei.
In timp ce partea vatamata se deplasa pe str. Nicolae Iorga  , pe trotuarul din fata Camerei de Comert  Vaslui, inculpatul s-a apropiat  din spate de aceasta , i-a smuls din mana portofelul  si a fugit spre directia Hotelului " Europa". Partea vatamata a fugit dupa inculpat , strigand dupa el " prindeti-l".
In momentul in care inculpatul a ajuns in fata  Hotelului " Europa" a fost prins de martorul M. V. , moment in care a aruncat in strada portofelul.
La fata locului au ajuns imediat si organele de politie care au constatat infractiunea in flagrant.
Cu ocazia audierii inculpatul a recunoscut comiterea faptei declarand ca datorita lipsei banilor a recurs la acest gest. Acesta a mai declarat ca nu a cunoscut ce bunuri se aflau in portofelul sustras partii vatamate.
Dupa audierea martorului M. V. , rezulta faptul ca el a fost persoana  care l-a prins pe autor si a vazut in mana acestuia un portofel pe care inculpatul l-a aruncat in momentul  in care a fost prins.
In cauza a fost efectuata o reconstituire cu inculpatul, acesta indicand activitatile efectuate la comiterea faptei.
Situatia de fapt retinuta in cursul urmaririi penale si reconfirmata in faza cercetarii judecatoresti este dovedita cu urmatoarele mijloace de proba : proces verbal  de constatare a infractiunii flagrante ( fila 6) , plangerea partii vatamate B.M.( fila 8), declaratia martorului M V ( fila 14) , proces verbal de reconstituire ( fila 17), declaratia martorului asistent la reconstituire T A ( fila 24), declaratiile inculpatului P.V.( filele 9-10, 25).
Cererea formulata de aparatorul inculpatului P.V.in sensul retinerii in sarcina  acestuia a infractiunii de furt  calificat ( art. 208 alin.1 , art. 209 alin. 1 lit.e Cod penal ) nu poate fi primita pentru  urmatoarele considerente :
Sustinerea inculpatului in sensul ca fapta  sa de a smulge portmoneul partii vatamate  , nu ar constituit talharie  este nefondata, retinand sub acest aspect ca violenta specifica talhariei subzista si in cazul smulgerii intempestive  a obiectului deoarece " violentarea lucrului " se rasfrange asupra persoanei insasi., victima simtandu - se constransa sa cedeze obiectul impotriva vointei sale.
Chiar daca , pentru moment , victima nu a sesizat manoperele faptuitorului , odata ce si-a dat seama de intentia acestuia, violenta asupra lucrului poate produce si o stare de constrangere , de amenintare , de siluire a vointei proprii.
Cu alte cuvinte, smulgand  prin surprindere  obiectul, faptuitorul  infrange in mod violent contactul persoanei  vatamate cu bunul sau, iar impactul psihologic al faptei , asupra victimei nu poate fi neglijat in caracterizarea  faptei de talharie.
Pentru considerentele mai sus expuse , in baza art. 334 Cod procedura penala , va respinge cererea  de schimbare a incadrarii juridice .
In modalitatea retinuta , fapta comisa de inculpatul P.V.intruneste sub aspectul laturii obiective si subiective  elementele constitutive  ale infractiunii de talharie  prevazuta si pedepsita de  art. 21 alin.1,2 lit.c Cod penal.
Retinand vinovatia inculpatului in ceea ce priveste savarsirea infractiunii mai sus-mentionate, instanta il va condamna la o pedeapsa cu inchisoarea, in limitele prevazute de textul incriminator.
Potrivit dispozitiilor art. 72 Cod penal, text de lege care stipuleaza criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea si aplicarea acesteia, se tine seama de dispozitiile partii generale a codului, de limitele de pedeapsa fixate in textul incriminator, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Din examinarea textului de lege invocat, rezulta ca aceste criterii sunt obligatorii si trebuie avute in vedere in procesul de stabilire si aplicare a pedepsei.
Pe de alta parte, art. 52 Cod penal, prevede ca pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
Raportand acestei prevederi, se retine ca un rol primordial in aprecierea stabilirii si aplicarii pedepsei, il are pericolul social al faptei, sens in care valorile ocrotite de legea penala prin incriminarea faptelor trebuie evidentiate atat pentru restabilirea ordinei de drept, cat si pentru educarea inculpatului.
Pentru ca pedeapsa sa-si realizeze functiile si scopul, definite de legiuitor in cuprinsul art. 52 Cod penal, aceasta trebuie sa corespunda sub aspectul duratei si naturii sale gravitatii faptei comise, potentialului de pericol social pe care in mod real, il prezinta persoana inculpatului, dar si aptitudinii acestuia de a se indrepta sub influenta sanctiunii.
Ca masura de constrangere, pedeapsa are - pe langa scopul sau represiv - si o finalitate de exemplaritate, concretizand dezaprobarea legala si judiciara, atat in ceea ce priveste fapta penala savarsita, cat si in ce priveste comportarea faptuitorului.
Pe de alta parte, pedeapsa si modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate in asa fel incat inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si evitarea in viitor a savarsirii unor fapte similare.
    Operatiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor  elementelor circumscrise faptei si autorului, avand ca finalitate stabilirea unei pedepse in limitele prevazute de lege.
 Fermitatea cu care o pedeapsa este aplicata si pusa in  executare , intensitatea si generalitatea dezaprobarii morale a faptei si faptuitorului , conditioneaza caracterul  preventiv al pedepsei care , totdeauna , prin marimea privatiunii trebuie sa  reflecte gravitatea infractiunii si gradul de vinovatie a  faptuitorului.
Numai o pedeapsa justa si proportionala este de natura sa asigure atat exemplaritatea cat si finalitatea acesteia , preventia speciala si generala inscrise in dispozitiile art. 52 Cod penal.
Vor fi, de asemenea avute in vedere datele personale ale inculpatului P.V., respectiv faptul ca acesta  este la primul contact cu legea penala , nu s-a sustras urmaririi penale  si cercetarii judecatoresti, a recunoscut fapta.
Raportat conduitei sincere de recunoastere si regret manifestate de inculpat in cursul urmaririi penale si a cercetarii judecatoresti, conduita buna a acestuia anterior comiterii faptei constand in lipsa antecedentelor penale, recuperarea prejudiciului , instanta va retine in favoarea acestuia circumstantele atenuante prevazute de art. 74 lit. a,b si c Cod penal si ca efect al retinerii acestora facand aplicarea si a dispozitiilor art. 76 lit. b Cod penal, va cobori pedeapsa aplicata sub minimul special prevazut de lege pentru fapta comisa.
 Avand in vedere aceste aspecte, instanta apreciaza ca o pedeapsa de 2 ( doi) ani inchisoare este de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art. 52 cod penal.
In baza prevederilor art. 71 Cod penal privind pedeapsa accesorie , va interzice inculpatului pe durata executarii pedepsei aplicate exercitarea dreptului prevazut de art. 64 lit.a teza a II-a si anume dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective, precum si a dreptului prevazut la litera b acela de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, fata de solutia de condamnare instanta considerandu-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.
Astfel, din motivarea deciziei nr. 2 /06.10.2005 a Curtii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Hirst contra  Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord ) rezulta ca dreptul  la vot, garantat de art. 3 din Protocolul 1 al Conventiei , nu este  absolut si poate face obiectul unor  limitari, statele  contractante avand o larga marja de apreciere in materie.
Aceasta marja de apreciere nu este insa nelimitata, restrictiile si limitarile in materia dreptului la vot trebuind  apreciate de o instanta independenta in fiecare caz  in parte.
Din decizia instantei europene rezulta ca ceea ce  este criticabil este legea ce interzice automat si nediferentiat  dreptul la vot unei categorii intregi de persoane.
   Art.71 alin.1 Cod penal, referitor la pedepsele accesorii , prevede : condamnarea la pedeapsa  detentiunii pe viata sau a inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute de  art. 64 alin.1 lit. a, b, c Cod penal din momentul in care  hotararea a ramas definitiva si pana la terminarea  executarii  pedepsei.
Art. 64 alin.1 lit. a Cod penal, se refera la dreptul de a  alege si a fi ales in autoritatile publice si in functiile elective publice. Aceasta pedeapsa se aplica de drept odata cu pronuntarea unei pedepse privative de libertate pentru  comiterea unei infractiuni.
Acest procedeu este nerezonabil , interdictia drepturilor  electorale  fiind aplicata fara respectarea principiului proportionalitatii in fiecare caz in parte.
Raportat la gradul de pericol social al faptei pentru care inculpatul a fost condamnat, instanta apreciaza ca acesta are capacitatea de a aprecia asupra unei valori fundamentale, ca dreptul la alegeri libere intr-o societate democratica.
Prin urmare , nu este proportionata si justificata masura  interzicerii drepturilor sale electorale  pe durata executarii  pedepsei , ci doar interdictia de a fi ales in autoritatile publice  sau in functii elective publice.
Apreciind ca scopul educativ  si preventiv al pedepsei aplicate inculpatului poate fi atins si fara executarea acestei, inculpatul fiind la prima incalcare a legii penale si  prezentand sanse sporite de reintegrare in societate si constatand ca sunt indeplinite si celelalte conditii impuse de art. 86 indice 1  Cod penal (pedeapsa aplicata in prezenta cauza este mai mica de 4 ani, inculpatul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an ), exista suficiente temeiuri de indreptare a inculpatilor in scopul prevenirii savarsirii de noi infractiuni si al reintegrarii in societate, va dispune suspendarea  executarii pedepsei sub supraveghere aplicate inculpatului pe durata unui termen de incercare de 4 ( patru ) ani , fixat in conditiile art. 86 indice 2 Cod penal. (cuantumul pedepsei aplicate la care s-a adaugat un interval de 2 ani).
Avand in vedere dispozitiile art. 71 alin 5 Cod penal, pe durata suspendarii  executarii pedepsei sub supraveghere va suspenda si executarea pedepsei accesorii.
Va incredinta supravegherea Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui.
In baza art. 86 indice 3 Cod penal -  pe durata termenului de incercare  stabilit , inculpatul P.V. se va supune urmatoarelor masuri sub supraveghere :
a) sa se prezinte la datele fixate la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui;
b) sa anunte ,in prealabil, orice schimbare de domiciliu , resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile ,precum si intoarcerea ;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca ;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta;
Potrivit dispozitiilor art. 359 Cod procedura penala va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 indice 4 alin.1 si 2  Cod penal privind revocarea beneficiului suspendarii  sub supraveghere in cazul comiterii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare, si al nerespectarii masurilor de supraveghere stabilite , termen care incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.
Va dispune comunicarea unei copii dupa dispozitivul hotararii  catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Vaslui ( art. 360 alin.4 Cod procedura penala ).
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala  va constata ca prejudicial cauzat in dauna partii vatamate B.M. a fost recuperat , prin restituire.
Fata de solutia de condamnare a inculpatului instanta va dispune in baza art. 191 Cod procedura penala obligarea acestuia la plata catre stat a sumei de 400 lei reprezentand cheltuieli judiciare avansate in cauza, din care suma de 200 lei onorariu aparator oficiu va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei.