Partajarea imobilelor restituite in temeiul Legii nr. 10/2001, conditionat de restituirea despagubirilor primite in baza Legii nr. 112/1995

Curtea de Apel Cluj, Sectia I civila, decizia nr. 85 din 12 ianuarie 2012

Cererea de chemare in judecata
Prin cererea  inregistrata la Judecatoria Cluj-Napoca  cu numarul de mai sus, reclamanta T.K. i-a  chemat in judecata pe paratii T.E., H.G., Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca si Primarul mun. Cluj-Napoca, solicitand obligarea paratului 4  la predarea posesiei apartamentului si terenului ce i-au fost restituite prin dispozitia  nr. 3992/19.06.2008 emisa de acesta, compensarea sumei datorata de reclamanta, incasata de antecesorul ei, in baza  Legii nr. 112/1995, cu suma ce  i se cuvine reclamantei pentru apartamentele nerestituite in natura, partajarea apartamentelor restituite  in natura intre reclamantele si paratele  1 si 2  si intabularea  apartamentelor atribuite fiecareia.
Solutia primei instante
Prin Sentinta civila nr. 4754/23.03.2011 a Judecatoriei Cluj-Napoca, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Consiliul Local Al Municipiului Cluj-Napoca, fata de care a fost respinsa actiunea; a fost admisa in parte actiunea civila formulata de reclamanta T.K., in contradictoriu cu paratii T.E., H.G., Primarul Municipiului Cluj-Napoca si, in consecinta, s-a dispus sistarea starii de indiviziune existenta asupra apartamentelor nr. 2, 7, 8, 10,11, 13 si 14 din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 141, jud. Cluj, cu terenul aferent, in natura, dupa cum urmeaza: apartamentele nr. 2 si 14, in valoare de 63200 Euro au fost atribuite atribuie reclamantei; apartamentele nr. 7,10 si 11 au fost atribuite paratei H.G. si apartamentele nr. 8 si 13 au fost atribuite paratei T.E.; a fost obligata parata T.E. sa plateasca reclamantei sulta de 1178 Euro, iar paratei H.G. sulta de 1650 Euro; au fost respinse ca neintemeiate celelalte capete de cerere; s-a dispus compensarea cheltuielilor de judecata.
Starea de fapt
Prin Dispozitia de restituire si propunerea privind acordarea de despagubiri nr. 3992/19.06.2008 emisa de Primarul municipiului Cluj-Napoca, reclamantei si paratelor T.E. si H.G., li s-au restituit in natura apartamentele nr. 2, 7, 8, 9, 10, 11, 13 si 14 din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 141, precum si dreptul de proprietate asupra terenului aferent acestora si a celui in suprafata de 1338 m.p. cu nr. top 12186/2, inscris in CF nr. 3816, in favoarea paratei T.E., in favoarea reclamantei si paratei H.G. acordandu-se asupra terenurilor un drept de folosinta special, in considerarea calitatii lor de cetateni straini.
La art. 3 din decizia sus mentionata, s-a inscris ca masurile dispuse sunt conditionate de restituirea sumei primite cu titlu de despagubire in baza Legii nr. 112/1995 pentru imobilul restituit, actualizata la data platii, iar la art. 9 s-a mentionat ca pentru apartamentele instrainate in baza Legii nr. 112/1995, respectiv apartamentele nr. 1, 3, 4, 5, 6, 12 si 15 si pentru terenul construit aferent se propune acordarea de despagubiri in conditiile legii speciale privind regimul stabilirii si platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv - Titlul VII din Legea nr. 247/2005, avand in vedere despagubirile incasate in baza Legii nr. 112/1995, in favoarea celor mentionati la art. 1 si 2 din dispozitie.
Ulterior, prin Dispozitia nr. 27/05.01.2010 emisa de Primarul municipiului Cluj-Napoca, privind modificarea Dispozitiei nr. 3992/19.06.2008 s-a modificat art. 1 si 2 din cuprinsul acesteia din urma, in sensul ca a fost exclus de la restituirea in natura apartamentul nr. 9, care a fost inclus la propunerea privind acordarea de despagubiri.
Conform marturisirii reclamantei, antecesorul acesteia si al paratei T.E., defunctul Toth luliu, a incasat despagubiri in temeiul Legii nr. 112/1995 pentru apartamentele vandute in baza acestui act normativ.
Dezlegarea in drept
Dat fiind faptul ca predarea in posesie a apartamentelor pentru care  s-a emis Dispozitia de restituire in natura a fost conditionata de restituirea sumei de bani primita cu titlu de despagubiri pentru apartamentele vandute si faptul ca reclamanta si paratele T.E. si H.G. nu au atacat actul de restituire si, ca atare, nici dispozitia privind conditiile impuse pentru ca acesta sa produca efecte depline in ce priveste dreptul lor de proprietate, criticile cu privire la legalitatea acesteia au fost inlaturate de instanta, care nu a fost legal investita pentru a analiza legalitatea prevederilor art. 3 din acest act, instanta fiind tinuta sa se pronunte numai asupra obiectului cererii dedusa judecatii, potrivit prevederilor art. 129 alin. 6 C. proc. civ.
Din aceasta perspectiva, capatul de cerere avand ca obiect obligarea paratului Primarul municipiului Cluj-Napoca la predarea posesiei asupra apartamentelor in cauza a fost apreciat neintemeiat si a fost respins ca atare.
Apoi, conform art. 1144 si urm. C. civ., compensatia opereaza de drept numai atunci cand obligatiile partilor sunt de aceeasi natura, iar creantele lor sunt certe, lichide si exigibile.
Or, este neindoielnic ca reclamanta si paratele sunt indreptatite la despagubiri pentru apartamentele vandute in temeiul Legii nr. 112/1995 din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 141, iar paratul Primarul municipiului Cluj-Napoca, la restituirea despagubirilor incasate de antecesorul reclamantei T.I., insa creanta reclamantei si paratelor T.E. si H.G. nu are o intindere determinata si, ca atare, compensatia legala invocata de reclamanta nu este posibila, cu consecinta ca si cel de-al doilea capat de cerere din actiunea introductiva se dovedeste a fi neintemeiat.
Relativ la cotele ideale de proprietate ce se cuvin reclamantei si paratei T.E. din apartamentele si terenul care formeaza obiectul Dispozitiilor de restituire in cauza, instanta a retinut ca acestea au fost stabilite prin Certificatul de mostenitor nr. 11/24.02.2006, prin care s-a stabilit ca dupa defunctul T.I. au calitate de mostenitori reclamanta, in cota de 9/16 parte si parata T.E., in cota de 7/16 parte, iar cota ideala de proprietate asupra acelorasi imobile ce revine paratei H.G. este de 1/2 parte, necontestata de nici un a din parti, drept pentru care capatul de cerere avand ca obiect stabilirea altor cote ideale de proprietate a fost apreciat neintemeiat si a fost respins ca atare.
In sfarsit, potrivit dispozitiilor art. 728 C. civ., nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune, iar conform art. 673 ind. 5 alin. 2 C. proc. civ., instanta va face imparteala  in natura.
Asa fiind, pe baza concluziilor Raportului de evaluare judiciar administrat in cauza, intocmit de expert tehnic judiciar V.D.  si tinand cont de propunerile partilor privind atribuirea de apartamente in natura, in conditiile in care acestea nu au optat fiecare pentru anumite apartamente, ci atribuirea unor apartamente a fost solicitata de mai multe parti, dat fiind faptul ca imobilele apartamente si terenul aferent pot fi comod partajate in natura, prin formare de loturi, din moment ce parata H.G. nu este tinuta de obligatia de restituire a despagubirilor acordate lui T.I., ca cererea de partaj a fost primita, cu exceptia apartamentului nr. 9, care nu mai formeaza obiectul Dispozitiei de restituire, urmand ca reclamanta si parata T.E. sa intre in posesia acestora si sa isi faca public dreptul de proprietate prin inscrierea lui in cartea funciara dupa restituirea despagubirilor de care sunt tinute, ori compensarea lor in momentul in care aceasta devine posibila.
Asadar, avand in vedere valoarea de circulatie a apartamentelor si terenului aferent acestora, astfel cum a fost stabilita de expert, respectiv de 33000 Euro apartamentul nr. 2, 33600 Euro apartamentul nr. 7, 21200 Euro apartamentul nr. 8, 38800 Euro apartamentul nr. 10, 40400 Euro apartamentul nr. 10, 31700 Euro apartamentul nr. 13 si 30200 Euro apartamentul nr. 14 si cotele ideale de proprietate ce revin reclamantei si paratelor T.E. si H.G., precum si parte din propunerile de partaj exprimate de parti, pe baza normelor de drept sus citate, instanta a dispus sistarea starii de indiviziune existenta asupra apartamentelor nr. 2, 7, 8, 10, 11, 13 si 14 din imobilul situat in Cluj-Napoca, str. M. nr. 141, jud. Cluj, cu terenul aferent, in natura, dupa cum urmeaza: apartamentele nr. 2 si 14, in  valoare de 63200 Euro au fost atribuite reclamantei, apartamentele nr. 7, 10 si 11 in valoare de 112800 Euro au fost atribuite paratei H.G. si apartamentele nr. 8 si 13 in valoare de 52900 Euro au fost atribuite paratei T.E..
Intrucat, in aceasta modalitate, parata T.E. dobandeste mai mult cu 2828 Euro decat valoarea corespunzatoare cotei sale ideale de proprietate, pentru egalizarea loturilor, aceasta a fost obligata sa plateasca reclamantei sulta de 1178 Euro, iar paratei H.G. sulta de 1650 Euro.
Apoi, dat fiind faptul ca reclamanta nu a justificat legitimarea procesuala pasiva a paratului Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestuia, fata de care a respins actiunea ca fiind intentata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Apelul
Prin decizia civila nr.  406/12.10.2011 a Tribunalului Cluj, apelurile declarate de reclamanta T.K. si de paratul Primarul Municipiului Cluj-Napoca au fost respinse ca nefondate.
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a  retinut,  cu privire la apelul reclamantei, ca pot face obiect al apelului capetele de cerere din actiunea principala care au fost respinse de catre instanta de fond, respectiv obligarea paratului la predarea in posesie a apartamentelor si a terenului, restituite potrivit Dispozitiei nr. 3992/2008, compensarea obligatiei de restituire a despagubirilor actualizate, cu dreptul la despagubiri, potrivit art. 9 din dispozitie si intabularea in Cartea Funciara.
Avand in vedere ca apelul nu este motivat, in baza art. 292 alin. 2 C.pr.civ., tribunalul a analizat apelul prin prisma aspectelor invocate la fond.
A sustinut reclamanta ca este nelegala conditionarea restituirii in natura si eliberarea procesului-verbal de punere in posesie, de restituirea sumei primita cu titlul de despagubire in baza Legii 112/1995.
Reclamanta a mai aratat ca o parte din apartamente nu au putut fi restituite in natura, pentru ca au fost instrainate in baza Legii nr. 112/1995, stabilindu-se dreptul reclamantei de a beneficia de despagubiri in conditiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005,
Astfel, in privinta reclamantei, instanta a constatat ca aceasta este si titulara dreptului la despagubiri pentru apartamentele 1, 3, 4, 5, 6, 12, 15, 16, plus terenul aferent si titulara obligatiei de restituire a despagubirilor incasate de catre antecesorul sau in baza Legii 112/1995.
Prin urmare, s-ar impune in cauza compensarea creantelor reciproce dintre parti, pana la concurenta celei mai mici.
Tribunalul a retinut ca poate fi intemeiat punctul de vedere al reclamantei, fiind acceptabila compensarea pe dreptul comun a creantelor reciproce dintre parti, iar ulterior, fiind acceptabila si eliberarea procesului-verbal de punere in posesie cu privire la apartamentele restituite in natura prin Dispozitia nr. 3992/2008 emisa in baza Legii nr. 10/2001, insa, pentru ca aceste solicitari sa poata fi admise, ar fi fost necesar ca in cauza sa fi fost improcesuat si Statul Roman, deoarece acesta este atat titularul dreptului de a incasa despagubirile actualizate achitate in baza Legii nr. 112/1995, cat si debitorul obligatiei de acordare a despagubirilor pentru apartamentele ce nu mai pot fi restituite in natura.
Prin urmare, chiar daca s-au formulat capete de cerere privind compensarea, acestea nu se pot discuta in cadrul procesual astfel cum a fost acesta creat, compensarea neputand fi opusa Consiliului Local al Mun. Cluj-Napoca, sau Primarului mun. Cluj-Napoca, deoarece acestia nu au calitate de reprezentant al Statului Roman cu privire la despagubiri.
Avand in vedere ca procesul-verbal de punere in posesie este conditionat de achitarea de catre reclamanta a despagubirilor, in lipsa achitarii acestora sau a constatarii compensarii intr-un cadru procesual corect constituit, acest proces-verbal nu poate fi eliberat in cauza.
Cu privire la apelul paratului, tribunalul a apreciat ca si acesta se impune a fi respins.
Imprejurarea ca reclamanta si paratele persoane fizice si-au partajat apartamentele restituite prin Dispozitia nr. 3992/2008 emisa in baza Legii nr. 10/2001 nu dauneaza si nici nu profita paratului Primarul Municipiului Cluj-Napoca, cu atat mai mult cu cat acest partaj nu poate fi intabulat in cartea funciara.
Avand in vedere, insa, ca dreptul de proprietate izvoraste in acest caz direct din lege, nu se poate sustine ca reclamanta si paratele nu ar fi proprietare, chiar si in lipsa intabularii si ca acestea nu ar putea sista indiviziunea.
Pentru motivele aratate, tribunalul a respins apelurile declarate, mentinand in intregime dispozitiile sentintei atacate.
Recursul
Impotriva acestei decizii, au  declarat in termen legal recurs paratii PRIMARUL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA si CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA, solicitand modificare ei, in sensul admiterii  apelului, schimbarii sentintei apelate, cu consecinta respingerii actiunii.
In motivarea  recursului lor, paratii invedereaza ca, prin dispozitia  de restituire in natura a  unor apartamente  din imobilul in litigiu,  s-a stabilit in sarcina reclamantei si a paratelor 1 si 2  obligatia de a restitui despagubirile primite in baza  Legii nr. 112/1995, abia dupa indeplinirea acestei obligatii prevazute de lege acestea putand sa solicite  inscrierea dreptului lor in cartea  funciara, partajul nefiind posibil inainte de  indeplinirea formalitatilor de  publicitate  imobiliara.
Intimatele, desi legal citate, nu au depus intampinare.
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor  invocate, raportat la  dispozitiile  art. 304 pct. 9 Cod proc.civ., ce constituie temeiul sau in drept, curtea  apreciaza ca acesta nu este fondat, din considerentele ce urmeaza a  fi expuse.
Astfel, conform dispozitiilor art. 25 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, "decizia sau, dupa caz, dispozitia de aprobare a restituirii in natura a imobilului face dovada proprietatii persoanei indreptatite asupra acestuia, are forta probanta a unui inscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea in posesie, dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara".
Potrivit  dispozitiilor  art. 20 alin. 1 din acelasi act normativ, "persoanele care au primit despagubiri in conditiile Legii nr. 112/1995, cu modificarile ulterioare, pot solicita restituirea in natura numai in cazul in care imobilul nu a fost vandut pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi si numai dupa returnarea sumei reprezentand despagubirea primita, actualizata cu indicele de inflatie."
Aplicand  coroborat aceste doua texte, paratul Primarul mun. Cluj-Napoca  a  dispus restituirea in natura a apartamentelor care  nu au fost instrainate si a stabilit obligatia persoanelor  indreptatite, mostenitoare ale fostului proprietar, la restituirea sumei incasate cu titlu de despagubiri in baza Legii nr. 112/1995.
Prima   instanta nu a facut decat sa partajeze apartamentele restituite conditionat, aratand caruia dintre mostenitori ii revine  fiecare dintre apartamente, in functie de cotele lor de  mostenire.
Prima   instanta, asa cum corect  a  stabilit   instanta de apel, nu a  incalcat  dispozitiile  art. 20 alin. 1, pentru ca a respins capatul de cerere  privind obligarea paratului emitent al dispozitiei la  punerea in posesie a beneficiarelor acesteia, precum si cel privind  intabularea dreptului lor de proprietate in cartea  funciara.
Asadar, normele de drept substantial cuprinse in legea speciala de restituire nu au fost incalcate de   instantele fondului, nesubzistand motivul de recurs  prev. de art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., astfel ca, in temeiul art. 312 alin. 1  Cod proc. civ., recursul paratului Primarul mun. Cluj-Napoca va fi respins ca nefondat.
In ceea ce  priveste recursul declarat de paratul Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, acesta este  inadmisibil, fiind declarat omisso medio, acest parat neformuland apel impotriva sentintei judecatoriei, oricum, fata de acesta, actiunea fiind respinsa, motiv pentru care, in temeiul art. 137 alin. 1  raportat la art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., recursul acestuia va fi respins ca inadmisibil.