PLANGERE CONTRAVENTIONALA HG nr.984/2005. SENTINTA CIVILA NR. 2798/05.12.2013. CONTRAVENTII.

Prin plangerea contraventionala, petentul SS a solicitat in contradictoriu cu intimata Directia Sanitara  Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor CJ, anularea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria CJ nr. 0000XXX/27.03.2013 si, in subsidiar, inlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul.
In motivare, petentul a aratat ca, in data de 27.03.2013 se aflaa in targ in localitatea CT, unde comercializa animale (pasari). In jurul orei 10.00 s-a efectuat un control de catre o persoana din cadrul DSVSA CJ, ocazie cu care s-a intocmit procesul verbal de contraventie seria CJ nr. 0000XXX/27.03.2013 prin care i-a fost aplicata o amenda de 720 lei pentru faptul ca nu detinea aviz interjudetean.
Petentul a aratat faptul ca procesul verbal este nul eoarece a fost incheiat de catre persoana care nu avea calitate, intrucat potrivit art. 11 alin. 3 din Hotararea nr. 984/25.08.2005, porcesul verbal trebuia incheiat de catre un inspector, iar procesul verbal contestat a fot incheiat de catre un consilier.
Totodata, petentul a aratat faptul ca a fost sanctionat pentru o fapta care nu este prevazuta in art. 3 lit. b pct. 9 din HG nr. 984, conform caruia detinerea sau transportul de animale neidentificate si neinregistrate, fara documente sanitare veterinare se sanctioneaza cu amenda de la 720-1500 lei. In schimb, petentul precizeaza ca detinea certificat de producator pentru pasari si oua, precum si fisa de sanatate pentru animalele de la care se valorifica produse de origine animala, acte care sunt in conformitate cu art. 3 lit. b pct. 9 si pe care le-a prezentat la intocmirea procesului verbal, dar i-au fost refuzate.
Un alt motiv de nulitate, sustine petentul, este acela ca la incheierea procesului verbal a fost prezent si martorul HI care nu a semnat procesul verbal si nu este identificat prin datele sale personale, necesare pentru valabilitatea procesului vebal.
In  drept, petentul a invocat HG nr. 984/2005.
In probatiune, petentul a depus la dosar copia procesului verbal contestat, certificat de producator, fisa de sanatate pentru animale, martori.
La data de 04.06.2013, intimata, a depus la dosar un Intampinare, prin care a solicitat respingerea plangerii.
In sustinere, intimata a aratat faptul ca la data de 27.03.2013, pe raza localitatii Campia Turzii, s-a organizat un control inopinat, dar legal efectuat, in virtutea competentelor exclusive ale agentului constatator, asa cum au fost stabilite prin OG nr. 42/2004 si Ordinul ANSVSA nr. 57/2010, precum si Regulamentele CE.
La data si ora constatarii, petentul a efectuat un transport de animale (pasari), de la localitatea de domiciliu din judetul AB la targul din localitatea CT din judetul CJ fara a detine aviz interjudetean, fiind incalcate prevederile exprese ale Ordinului Presedintelui ANSVSA nr. 147/2006, petentul fiind obligat de a face toate demersurile necesare in scopul obtinerii si detinerii tuturor documentelor aferente unei comercializari de animale cu respectarea cerintelor specifice legislatiei sanitare veterinare.
Intimata a aratat faptul ca nici uul dintre documentele depuse de catre petent nu pot suplini continutul si nu fac parte din categoria celor solicitate imperativ prin dispozitiile normative pentru cazurile de comercializare a pasarilor in afara altor judete decat cele de provenienta.
In drept, intimata a invocat prev. art. 205 C.pr.civ., OG nr. 2/2001, Ordinul P. ANSVSA nr. 147/2006, HG nr. 984/2005.
In probatiune, s-a depus fisa postului dresantului procesului verbal atacat, Nota de relatii.
In cauza a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei seria CJ nr. 0000xxx/27.03.2013 intocmit de intimata, petentul a fost sanctionat cu amenda de 720 lei, retinandu-se in sarcina sa faptul ca a efectuat transport de animale (pasari) de la localitatea de domiciliu (Oarda, jud. ALba) la targ CT fara a detine aviz interjudetean.
Plangerea a fost promovata cu respectarea termenului de 15 zile prevazut de art. 31 din O.G. nr. 2/2001, modificata, fiind inregistrata pe rolul Judecatoriei Alba Iulia la data de 05.04.2013.
Fiind investita, potrivit dispozitiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, cu verificarea legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, instanta constata urmatoarele:
Analizand actul de sanctionare sub aspectul legalitatii sale, instanta apreciaza ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 16 si 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mentiunile obligatorii ce trebuie prevazute sub sanctiunea nulitatii, ce poate fi invocata si de instanta din oficiu.
Instanta mai retine ca faptei i s-a dat o corecta incadrare juridica, petentul fiind sanctionat pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 3 lit. b pct. 9 din OG nr. 984/2005 ("Urmatoarele fapte constituie contraventii la normele sanitare veterinare privind circulatia animalelor, produselor de origine animala, furajelor sau a produselor medicinale si a altor produse de uz veterinar si se sanctioneaza dupa cum urmeaza: b) cu amenda de la 720 lei la 1.500 lei, in cazul faptelor savarsite de persoanele fizice, respectiv cu amenda de la 6.000 lei la 12.000 lei, in cazul faptelor savarsite de persoanele juridice: 9. detinerea sau transportul de animale neidentificate si neinregistrate, fara documente sanitare veterinare;").
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanta retine ca, desi in dreptul nostru intern contraventiile au fost scoase de sub incidenta dreptului penal si procesual penal, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei si Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contraventii intra in sfera "acuzatiilor in materie penala" la care se refera primul paragraf al art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. La aceasta concluzie conduc doua argumente: norma juridica ce sanctioneaza astfel de fapte are caracter general (H.C.L. nr. 26/2010 se adreseaza tuturor cetatenilor); sanctiunile contraventionale aplicabile (amenda alternativ cu sanctiunile complementare) urmaresc un scop preventiv si represiv.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Neata c. Romaniei, Anghel c. Romaniei) ca aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta in discutie are in sensul art. 6 din Conventie "caracter penal".
Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza in toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care statul respecta limite rezonabile, avand in vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku c. Frantei, hotararea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Instanta retine ca petentul nu a reusit sa faca dovada pozitiva a unei situatii de fapt contrarii celei descrise in actul constatator al contraventiei.
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare a contraventiei este un act autentic care se bucura de o prezumtie relativa de veridicitate in sensul ca pana la proba contrarie (pana la rasturnarea prezumtiei de veridicitate prin mijloace de proba aduse de petent in sustinerea plangerii contraventionale) acesta este considerat ca reprezinta adevarul, in sensul ca oglindeste in mod corect cele intamplate.
Aceasta prezumtie in cazul proceselor-verbale de constatare a contraventiei spre deosebire de alte acte autentice nu este una absoluta (dovada contrarie putandu-se face in aceste cazuri doar prin inscrierea in fals), ci doar una relativa, in sensul ca i se permite presupusului contravenient ca, in cursul judecarii plangerii sale, sa depuna la dosarul cauzei inscrisuri ori sa administreze orice alte probe din care sa rezulte faptul ca cele aratate in continutul procesului-verbal de constatare a contraventiei sunt neadevarate.
Din cele aratate mai sus reiese ca aceasta inversare a prezumtiei, nu opereaza automat doar prin simpla solicitare de anulare a actului, ci petentul, trebuie sa ceara instantei, in conformitate cu prevederile art. 167 Cod procedura civila, incuviintarea si administrarea unor probe din care sa rezulte contrariul.
Prin urmare, din cele aratate mai sus, rezulta ca, odata constatata validitatea actului, trebuie sa considere ca cele aratate in cuprinsul acestuia sunt conforme cu adevarul (cu realitatea celor intamplate).
In ceea ce priveste individualizarea sanctiunii contraventionale aplicate, in raport cu dispozitiile art. 21 alin. (3) din O.G nr. 2/2001, instanta retine ca amenda contraventionala aplicata este proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinand seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului, raportat la pericolul provocat prin fapta sa de catre petent.
Fata de situatia de fapt si de drept expusa, instanta constata ca procesul-verbal contestat este legal si temeinic, iar sanctiunea aplicata este corect individualizata, astfel incat urmeaza sa respinga plangerea in temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neintemeiata.