Plangere contraventionala

SENTINTA CIVILA Nr. 642
Sedinta publica de la 02 Martie 2009

INSTANTA

     Prin plangerea inregistrata pe rolul instantei la data de 22.01.2008, sub nr. 367/327/2009, petentul _ a contestat procesul-verbal de constatare a contraventiei seria CC nr.1386422 din data de 09.01.2009 intocmit de intimatul _, solicitand anularea acestuia.
In motivarea plangerii, petentul a aratat ca este imposibil sa fi rulat cu 159 Km/h intrucat activase limitatorul de viteza, mult sub viteza constatata in procesul verbal.
     In dovedirea plangerii, petentul a depus la dosar copia procesului-verbal mai sus-mentionat.
     Intimatul, desi legal citat, nu a formulat intampinare.
     In dovedirea celor retinute in actul de constatare, in conformitate cu dispozitiile art. 132 alin. 1 C.p.c., intimatul a depus la dosar un raport al agentului constatator care a intocmit actul sanctionator contestat, in completarea actului de constatare, inregistrarea video, proces verbal din data de 12.05.2008, certificat aprobare de model, buletin de verificare metrologica nr. 0163758 din data de 29.08.2008, atestatul agentului constatator.
     Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
     La data de 09.01.2009, ora 13,08, petentul a condus autoturismul Mercedes cu nr. de inmatriculare CT 78 MEL, dinspre Tulcea catre Constanta, pe DN 22 km183+600m si a efectuat manevra de depasire a autoturismului Dacia TL 97 GEO, in zona de actiune a indicatorului "depasire interzisa", incalcand marcajul continuu. De asemenea a fost inregistrat de aparatul radar Python 2, cu viteza de 159 km/h, fiind incheiat procesul-verbal de constatare a contraventiei seria CC nr.1386422, prin care petentul a fost sanctionat cu aplicarea unei amenzi in cuantum de 240 lei, reprezentand 4 puncte amenda si a unei amenzi in cuantum de 540 lei, reprezentand 9 puncte amenda si cu retinerea permisului de conducere.
     Verificand, in conformitate cu dispozitiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta retine ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistand cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.
     In ceea ce priveste temeinicia actului sanctionator, instanta retine ca petentul nu a facut dovada existentei unei alte situatii de fapt decat cea retinuta in sarcina sa in procesul-verbal de contraventie. Din actele si lucrarile dosarului (inregistrarea video, proces verbal din data de 12.05.2008, certificat aprobare de model, buletin de verificare metrologica nr. 0163758 din data de 29.08.2008, atestatul agentului constatator), rezulta ca nu a fost rasturnata prezumtia de veridicitate cu privire la situatia de fapt retinuta in procesul-verbal de contraventie de catre agentul constatator, faptele savarsite de acesta intrunind elementele constitutive ale contraventiilor prevazute de art. 120 lit. b) si i) din HG nr.1391/2006 precum si de art. 121 alin.1 din HG nr.1391/2006.
     Instanta nu retine apararea petentului in sensul ca pilotul automat de la bordul autoturismului era setat la o viteza mult mai mica decat cea constatata de agentul constatator, fiindu-i astfel imposibil sa atinga o viteza mai mare, deoarece acesta nu a facut dovada ca pilotul era setat la vreo viteza sau ca masina este dotata cu un astfel de pilot automat.
     Fata de imprejurarea ca petentul a fost sanctionat cu aplicarea unei amenzi in cuantum de 240 lei, reprezentand minimul amenzii prevazute de lege pentru prima fapta savarsita, potrivit art. 100 alin. 3 lit. e coroborat cu art. 98 alin. 4 lit. b) din OUG nr. 195/2002 si a unei amenzi in cuantum de 540 lei, reprezentand minimul amenzii prevazute de lege pentru a doua fapta savarsita, potrivit art. 102 alin. 3 lit. e coroborat cu art. 98 alin. 4 lit. d) din OUG nr. 195/2002, nu se pune problema reindividualizarii sanctiunilor aplicate, in conditiile in care gradul concret de pericol social al faptelor corespunde sanctiunilor aplicate.
Pentru a se opri la aceasta solutie, instanta a avut in vedere atat dispozitiile art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001, potrivit carora sanctiunea trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, precum si cele ale art. 21 alin. 3 din acelasi act normativ care prevad ca sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal.
     In temeiul art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanta apreciaza ca plangerea dedusa judecatii este evident neintemeiata si in consecinta, urmeaza a o respinge.