Civil - partaj judiciar
(Hotarare nr. 7060 din data de 12.07.2010 pronuntata de Judecatoria Targu-Mures)Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu Mures in data de 5.4.2004, reclamantii ST si SH au solicitat instantei ca in contradictoriu cu paratii SD si SM, prin hotararea pe care o va pronunta:
- sa stabileasca ca dupa decesul defunctilor SD, decedat la data de 15.11.2001 si SM, decedata la data e 20.2.2004, reclamantii au calitatea de mostenitori legali pentru cota de ˝ parte, iar paratului de rand 1 ii revine o cota de ˝ parte din mostenire;
- sa stabileasca ca masa succesorala dupa cei doi defuncti consta in cota de 3/8 parte din constructii si 1/1 parte din terenul de 1874 mp al imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 inscris in CF nr. 49 Remetea, nr. top 286;
- sa dispuna iesirea din indiviziune cu privire la acest imobil prin atribuirea acestuia unuia dintre coproprietari cu stabilirea unei sulte in favoarea celorlalti coproprietari.
In motivare reclamantii au aratat ca vin la succesiunea defunctilor SD si a sotiei Maria prin reprezentare, in urma tatalui lor predecedat ST sr., in timp ce paratul de rand unu este fiul celor doi defuncti si frate cu tatal reclamantilor. Imobilul a format obiectul unor contracte de donatie prin intermediul carora reclamantii au fost gratificati cu cate o parte de 1/8 din constructie, iar fiica paratului de rand 1, parata de rand 2, SM cu o cota de 3/8 parte din constructii. Reclamantii au mai aratat ca in prezent in imobil locuieste paratul de rand 1, iar daca doreste sa i se atribuie imobilul si in masura in care are posibilitatea materiala pentru plata sultei, reclamantii sunt de acord cu aceasta modalitate de iesire din indiviziune.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 650, art. 659, art. 664 si art. 728 Cod civil.
Prin intampinarea si cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant SD in data de 7.6.2004 (f. 23) s-a solicitat admiterea in parte a cererii reclamantilor si urmatoarele:
- constatarea ca paratul-reclamant este unicul mostenitor testamentar al defunctei SM, conform testamentului autentic 716/16.4.2003 intocmit la BNP Balgaradean Stela;
- constatarea ca prin declaratia autentica nr. 688/19.4.2004 a acceptat pur si simplu succesiunea dupa mama sa SM;
- sa se stabileasca masa succesorala dupa cei doi defuncti, dupa ce se va proceda la reductiunea liberalitatilor facute de acestia in timpul vietii conform actelor de donatie, respectiv actul autentificat sub nr. 16704/1994 si nr. 8124/28.4.1993;
- sa se constate ca paratul a construit o camera, o baie si anexe, cotete pentru porci si gaini pe terenul situat in Targu Mures, str. Remetea nr. 99;
sa se stabileasca activul si pasivul dupa cei doi defuncti, intrucat paratul-reclamant din bani proprii a suportat toate cheltuielile de inmormantare;
- sa se constate ca in masa succesorala dupa cei doi defuncti intra si imobilul din strada Podeni nr. 95, care a fost instrainat de catre cei doi reclamanti;
- sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra imobilului situat in str. Podeni nr. 99 prin atribuirea acestuia in favoarea paratului-reclamant in natura;
- obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, paratul-reclamant a aratat ca este fiul celor doi defuncti, fiind unicul mostenitor dupa defuncta SM in baza testamentului depus la dosar. Paratul-reclamant a subliniat ca dupa defunctul SD s-a stabilit calitatea de mostenitor a partilor prin sentinta civila nr. 4847/7.10.2003 pronuntata de Judecatoria Targu Mures caza care a fost insa suspendata in cursul judecarii apelului.
Reclamantii-parati au formulat intampinare la cererea reconventionala in data de 14.9.2004, solicitand respingerea petitului vizand constatarea calitatii de unic mostenitor al paratului-reclamant dupa defuncta SM deoarece testamentul autentic nr. 716/2003 este nul in conditiile in care la data intocmirii acestuia defuncta SM era incapabila sa dispuna de avutul sau, neputand sa-si dea consimtamantul valabil pentru intocmirea actului respectiv, sens in care s-a exprimat si paratul-reclamant prin raspunsul la intampinare depus in dosarul civil nr. 2127/2002 la data de 4.6.2002. In cuprinsul actului mentionat paratul-reclamant a aratat ca defuncta suferea de psihoza senila si era nestiutoare de carte, deci nici macar sa citeasca textul testamentului nu ar fi putut. De atunci si pana la decesul bunicii reclamantilor au mai trecut doi ani, timp in care starea acesteia s-a agravat atat de tare incat nu a mai putut sa recunoasca vreun membru al familiei. Reclamantii-parati au aratat ca recunosc calitatea de mostenitor a paratului-reclamant si sunt de acord cu reductiunea liberalitatilor facute de cei defuncti pana la cotitatea disponibila. Reclamantii-parati au subliniat ca nu recunosc ca investitiile realizate la constructie s-ar fi facut din sursele proprii ale paratului-reclamant. camera, spatiul pentru baie si cotetele au fost facute pe cheltuiala defunctilor, bunicul fiind gradinar, avea venituri considerabile. In ceea ce priveste pasivul succesoral, reclamantii au invederat ca acesta nu exista intrucat ajutorul de inmormantare ridicat de parat pentru a-si inmormanta parintii a intrecut costul inmormantarii. Reclamantii-parati au subliniat ca in masa succesorala nu intra imobilul din str. Podeni nr. 95 intrucat acel imobil a fost construit de catre parintii acestora, constructia fiind ulterior vanduta de catre reclamantii-parati, iar terenul aferent constructiei fiind instrainat de catre defuncta SM in timpul vietii ei. Reclamantii-parati au mai mentionat ca sunt de acord cu atribuirea imobilului catre paratul-reclamant cu stabilirea unei sulte in favoarea reclamantilor-parati si au solicitat compensarea cheltuielilor de judecata.
Prin precizarea de actiune (f. 50) depusa la dosarul cauzei in data de 16.9.2004 paratul-reclamant a indicat valoarea investitiilor facute la imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, a solicitat stabilirea activului succesoral dupa reductiunea liberalitatilor facute in favoarea reclamantilor-parati si a paratei de rand 2 prin includerea in masa succesorala si a valorii actualizate a imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 95 instrainat de reclamanti. Prin aceasta precizare paratul-reclamant a mai indicat valoarea pasivului succesoral ca fiind in suma de 10.000.000 lei vechi.
Prin completarea la cererea de chemare in judecata formulata in data de 19.4.2005 (f. 107) reclamantii-parati au solicitat constatarea nulitatii absolute a testamentului autentic nr. 716/16.4.2003 intocmit la BNP Balgaradean Stela pentru lipsa totala a discernamantului testatoarei. In motivare s-a aratat ca defuncta suferea la momentul intocmirii actului de psihoza senila si nu mai putea sa inteleaga scopul si valoarea documentului pe care nici nu l-a semnat.
Prin cererea depusa la dosar in data de 15.4.2010 si intitulata concluzii scrise (f. 384) reclamantii-parati au reiterat cererile si apararile formulate in cursul procesului, adaugand ca solicita constatarea nulitatii absolute a testamentului autentic nr. 716/2003 pentru lipsa discernamantului SM si nesemnarea testamentului respectiv. Reclamantii-parati au subliniat ca la momentul intocmirii testamentului SM nu mai recunostea pe nimeni din jurul ei si nici nu a semnat actul, operand astfel sanctiunea nulitatii absolute.
Instanta a administrat in cauza proba cu inscrisuri, cu actele depuse la dosar; proba testimoniala, fiind ascultati martorii Demeter Francisc (f. 113), Babucz Sandor (f. 135), Lako Zoltan Laszlo (f. 144), Negrut Gheorghe (f. 145), Cocis Viorica (f. 146), Gyorgy Laszlo Arpad (f. 166); interogatoriul reciproc al reclamantilor-parati si al paratului-reclamant (f. 70-72); expertize - expertiza medico-legala psihiatric, fiind depus raportul de expertiza nr. 891/30.3.2006, intocmit de Institutul de Medicina Legala Targu Mures (f. 160-161), raport de noua expertiza medico-legala psihiatrica intocmit de Institutul National de Medicina legala Mina Minovici, laborator medicina legala psihiatrica, avizul Comisiei superioare de medicina legala din 13.6.2008, raport de expertiza tehnica si evaluare (f. 253-311, 377-379); raport de expertiza topografica (f. 348-351).
Partile au mai initiat un proces pentru dezbaterea succesiunii dupa defunctul SD, inregistrat sub nr. 2127/2002 pe rolul Judecatoriei Targu Mures, cauza in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 4844 din 7.10.2003 si care, la solicitare partilor, in temeiul art. 244 pct. 1 Cod procedura civila, a fost suspendata in apel prin incheierea pronuntata in 6.4.2004 de Curtea de Apel Targu Mures, pana la rezolvarea irevocabila a prezentei pricini.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca in data de 15.11.2001 a intervenit decesul numitului SD, nascut la data de 11.9.1909, cu ultimul domiciliu in Targu Mures, str. Podeni, nr. 99, potrivit certificatului de deces seria DM nr. 921990/16.11.2001, iar la data de 20.2.2004 s-a stins din viata numita SM, nascuta la data de 13.12.1913, cu ultimul domiciliu Targu Mures, str. Podeni, nr. 99, potrivit adeverintei nr. 61700/11.3.2004 eliberate de Serviciul de stare civila din cadrul Primariei Municipiului Targu Mures.
Asa cum rezulta din actele dosarului, dupa cei doi defuncti nu s-a dezbatut succesiunea, prin urmare instanta va constata deschise succesiunile de pe urma acestora: SD, decedat la data de 15.11.2001 si SM, decedata la data de 20.2.2004. Fiind vorba de mosteniri succesive, in continuare instanta urmeaza a stabili componenta maselor succesorale si erezii chemati la mostenire dupa fiecare defunct in parte, in ordinea deceselor.
In ceea ce priveste mostenitorii ramasi in urma defunctului SD, instanta retine ca defuncta SM, nascuta Kertesz Maria a fost casatorita cu defunctul SD din 15.4.1934, astfel cum rezulta din certificatul de casatorie seria C.j. nr. 285910/11.4.1960. Din actele de stare civila depuse la dosar, instanta observa ca paratul-reclamant SD este fiul defunctului, iar reclamantii-parati ST si SH sunt nepoti de fiu predecedat, copiii defunctului ST, decedat la data de 6.11.1988.
In consecinta, instanta observa ca dupa defunctul SD au vocatie succesorala legala: defuncta SM, in calitate de sotie supravietuitoare, paratul-reclamant SD, in calitate de descendent (fiu) si reclamantii-parati ST si SH, in calitate de descendenti, mai precis nepoti de fiu predecedat. Reclamantii-parati ST si SH sunt chemati la mostenirea defunctului in conditiile art. 664 si 665 Cod civil, in calitate de descendenti de fiu predecedat beneficiind de regulile reprezentarii succesorale, urcand in gradul, locul si drepturile ascendentului lor ST, care nu mai era in viata la data deschiderii succesiunii defunctului SD.
Succesibilii aratati indeplinesc conditiile legale pentru a veni la mostenire, avand capacitate succesorala, nu sunt nedemni, totodata au si calitatea de mostenitori acceptanti, prin cererea de dezbatere a succesiunii si intampinarea formulate in dosarul nr. 2127/2002 al Judecatoriei Targu Mures si-au insusit in mod expres calitatea de erede conform art. 689 fraza a II-a Cod civil.
Astfel cum rezulta din recunoasterea partilor si probele administrate in cauza masa succesorala ramasa de pe urma defunctului SD se compune din cota indiviza de 1/2 din cota de 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, inscris in CF nr. 49 Remetea, compus din casa si teren in suprafata de 1800 mp, detinut de catre defunct in calitate de codevalmas cu defuncta SM.
Referitor la imobilul casa si teren situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 instanta retine ca acesta a fost dobandit de catre defunct impreuna cu defuncta sa sotie SM prin cumparare in anul 1946, fiind astfel bun comun in conditiile in care a fost achizitionat in timpul casatoriei.
In timpul vietii lor, defunctii au dispus cu titlu gratuit de o cota parte din imobil in favoarea nepotilor lor. Astfel, prin contractul de donatie autentificat sub nr. 8138/28.4.1993 de notarul de stat Holbach Stefan, defunctii i-au gratificat pe reclamantii-parati ST si Sz?cs (fosta Negrea) Hajnal "cu dreptul de nuda proprietate asupra unei cote indivize de 1/4 parte, in cote egale intre ei - adica cate 1/8 parte fiecare - din imobilul cu constructii (_) cu suprafata totala de 1800 mp".
In temeiul contractului de donatie autentificat sub nr. 16704/24.8.2004 in fata notarului de stat Holbach Stefan defunctii au donat in favoare paratei Sz?cs (fosta Istvan) Maria, nepoata acestora, dreptul de nuda proprietate asupra cotei de 3/8 parte din imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, compus din teren in suprafata de 1800 mp si constructii.
Din analiza celor doua acte de donatie si a extrasului de carte funciara de la fila 11 din dosar, contrar celor sustinute de reclamantii-parati prin cererea introductiva, rezulta ca obiectul gratificarii l-a constituit cota parte din nuda proprietate atat asupra constructiei, cat si a terenului.
Avand in vedere ca defunctul a dispus prin acte cu titlu gratuit de bunurile sale
si tinand cont ca paratul-reclamant si reclamantii-parati au solicitat reductiunea donatiilor facute de defunct, instanta urmeaza a stabili in continuare daca liberalitatile facute de defunct depasesc cotitatea disponibila, aducand atingere rezervei, in caz afirmativ ele urmand sa fie reduse in limitele cotitatii disponibile. In acest sens, dispozitiile art. 847 Cod civil prevad ca "liberalitatile prin act sau intre vii sau prin testament, cand vor trece peste partea disponibila, vor fi reduse la aceasta parte".
Astfel, mai intai instanta urmeaza a proceda la determinarea valorii concrete a rezervei succesorale cuvenite succesorilor. Rezerva succesorala reprezinta acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii, partea disponibila fiind in mod corelativ fractiunea din patrimoniul defunctului de care acesta a putut dispune neingradit.
Potrivit art. 841 Cod civil in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului, cotitatea disponibila a mostenirii nu va putea depasi 1/3 din mostenire daca lasa doi copii. Asadar rezerva succesorala in speta va fi de 2/3, intrucat defunctul a lasat doi copii. Trebuie retinut ca in cauza, desi la data deschiderii succesiunii defunctului nu mai era in viata cel de-al doilea copil al sau, ST, fiind intrunite conditiile reprezentarii succesorale, determinarea rezervei se va face in functie de numarul tulpinilor si indiferent de numarul copiilor descendentului predecedat care vin la mostenire in locul si in numele ascendentului lor.
In cauza, la stabilirea rezervei trebuie tinut cont si de faptul ca alaturi de descendentii defunctului, vine la mostenire si sotia supravietuitoare, SM, ale carei drepturi la rezerva, la fel ca in cazul cotelor legale de mostenire, restrang rezerva celorlalti mostenitori. Conform art. 2 din Legea nr. 319/1944, rezerva sotului supravietuitor este de ˝ din cota succesorala ce i se cuvine in calitate de mostenitor legal. Avand in vedere ca defuncta SM mosteneste dupa defunctul SD in calitate de sotie supravietuitoare in concurs cu descendentii defunctului, inseamna ca rezerva acesteia este de 1/8 din masa succesorala. Aplicand algoritmul de calcul folosit in mod constant in practica notariala si judecatoreasca, instanta retine ca rezerva colectiva a descendentilor se stabileste dupa scaderea din mostenire a cotei de rezerva a sotului supravietuitor, fiind astfel de 7/12 din mostenire (2/3 din 7/8).
In concluzie, fata de cele de mai sus, instanta observa ca in cauza, rezerva este de 17/24 din mostenire (obtinuta prin insumarea rezervei sotului supravietuitor si a cotei de rezerva a descendentilor 1/8 + 7/12), in timp ce cotitatea disponibila este de 7/24 din mostenire.
Fata de situatia de fapt retinuta, vazand regulile speciale aplicabile clasei I de mostenitori, potrivit cu care daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I, cota-parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul acestora, iar daca la mostenire vin si descendenti de gradul II prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini (art. 669 Cod civil), tinand cont si de cotele succesorale ale mostenitorilor rezervatari, instanta va stabili cotele de mostenire ce le revin partilor, dupa cum urmeaza: Sz?cs Mária, in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/8 din masa succesorala, SD, in calitate de descendent (fiu), cu o cota de 7/24 ST, in calitate de descendent (nepot de fiu predecedat), cu o cota de 7/48 din masa succesorala si SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat), cu o cota de 7/48 din masa succesorala.
Pentru a determina daca donatiile facute de defunct incalca sau nu rezerva, trebuie determinat patrimoniul pe care de cuius l-ar fi lasat daca nu ar fi facut aceste liberalitati, adica un patrimoniu reconstituit fictiv, prin readucerea valorii donatiilor, prin calcul pe hartie, la activul succesoral existent la data deschiderii mostenirii. In vederea determinarii acestei mase de calcul dispozitiile art. 849 Cod civil prevad efectuarea urmatoarelor operatiuni: stabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, scaderea pasivului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtine activul net si reunirea fictiva la activul net a valorii donatiilor facute in timpul vietii de catre cel care lasa mostenirea.
Astfel stabilirea activului brut al mostenirii presupune identificarea tuturor bunurilor cu valoare patrimoniala ce au apartinut defunctului la data deschiderii mostenirii. Asa cum am retinut mai sus, exista un singur bun lasat ca mostenire de catre defunct, respectiv cota indiviza de 1/2 din cota de 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99.
Reunirea fictiva presupune adaugirea prin calcul, strict contabil, la bunurile lasate a valorii donatiilor facute de defunct pentru a se reconstitui patrimoniul acestuia pe care l-ar fi lasat erezilor daca nu ar fi facut donatii. Donatiile vor fi supuse reductiunii numai in masura in care valoarea lor depaseste cotitatea disponibila, partea de care defunctul a putut dispune in mod liber.
Asadar, de regula, cele doua fractiuni - rezerva si cotitatea disponibila - se stabilesc ca mase valorice, insa in speta, avand in vedere ca de cuius a lasat drept mostenire doar o cota parte dintr-un imobil si cum donatiile facute privesc o anumita cota din acelasi imobil, pentru usurinta analizei, instanta va proceda la determinarea masei de calcul, exprimand valoarea acesteia nu prin sume de bani (x lei), ci utilizand in locul lor cote matematice raportate la bunul imobil analizat, privit ca intreg (1/1). Pentru acelasi considerent - operatiunea prevazuta de art. 849 Cod civil priveste un singur bun, prin urmare pasivul va putea fi scazut din valoarea imobilului cu ocazia solutionarii cererii de iesire din indiviziune - instanta urmeaza a trata mai jos, dupa imputatia asupra cotitatii disponibile a donatiilor facute, existenta si intinderea pasivului succesoral, inclusiv dreptul de creanta invocat de paratul-reclamant.
Procedand in modul stabilit la determinarea masei de calcul format din rezerva si cotitate disponibila, acesta va fi compusa din cota de 1/2 din 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului in discutie si valoarea donatiilor reunite fictiv (exprimat tot in cote): adica 1/2 (pentru ca sunt supuse reunirii numai cotele primite de la unul dintre donatori) din cotele de proprietate de 1/4 si 3/8 (3/16+1/8+3/16=1/2). Astfel masa de calcul, asupra careia va fi imputata rezerva si cotitatea disponibila reprezinta 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului.
In urma stabiliri masei de clacul, a rezervei si a cotitatii disponibile (aceasta din urma fiind asadar de 7/24 din mostenire) se impune determinarea fractiunii asupra careia trebuie imputate liberalitatile analizate. In mod firesc liberalitatile facute in favoarea unor persoane straine de mostenire trebuie sa se incadreze in limitele cotitatii disponibile.
Trebuie insa observat ca reclamantii-parati reunesc in persoana lor atat calitatea de mostenitori rezervatari cat si de donatari. In aceasta situatie prezinta relevanta daca donatia are caracter preciputar sau nu. Donatiile sunt preciputare, definitive daca au fost facute cu scutire de raport prin vointa donatorului sau au acest caracter prin natura lor (donatii facute parintilor sau cele in privinta carora opereaza prezumtia de la art. 845 Cod civil). Din analiza actului de donatie reiese ca defunctul a inteles sa avantajeze beneficiarii peste limitele rezervei lor legale, in cuprinsul actelor de donatie mentionandu-se ca "declaram ca mai avem mostenitori rezervatari, (_) considerand ca prin prezenta donatiune nu se aduce atingere dreptului la rezerva succesorala reglementat de lege, dispozitiunile legale in acest sens fiind cunoscute de noi". Vointa donatorului este clara in sensul gratificarii donatarilor din partea patrimoniului sau de care poate dispune in mod liber, prin urmare donatia se imputa asupra cotitatii disponibile.
Imputarea donatiilor, astfel cum reiese din interpretarea dispozitiilor art. 850 alin. 2 cod civil se face in ordinea inversa a reductiunii lor, intrucat donatiile mai recente sunt cele care incalca rezerva. Astfel, se va porni de la actul de donatie mai vechi pentru a stabili daca acesta se incadreaza in limitele cotitatii disponibile, urmand sa se treaca la donatiile subsecvente, in ordinea cronologica a incheierii lor.
La imputarea liberalitatilor mai trebuie observat ca actele de gratificare au fost facute de sotii Sz?cs Dinosie si SM impreuna, astfel ca imputatia vizeaza numai 1/2 (partea de care a dispus defunctul) din donatia primita: 1/2 din cotele de 1/4 si 3/8.
Aplicand regula stabilita, instanta face imputarea cu prioritate a donatiei cu data mai veche, respectiv a celei incheiate cu reclamantii-parati si observa ca donatia primita de acestia (1/2 din 1/4, adica 1/8) nu depaseste cotitatea disponibila de 7/24 (7/24 - 1/8=4/24). In ceea ce priveste insa cea de-a doua donatie, instanta constata ca aceasta trece peste partea de care defunctul putea dispune liber, in privinta acestui act de gratificare operand partial sanctiunea reductiunii, de la cota de 3/16 (1/2 din 3/8) din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 la cota de 1/48 (3/16 - 4/24=1/48) din dreptul de proprietate asupra imobilului.
Legat de mostenitorii ramasi in urma defunctei SM, instanta retine ca indeplinesc conditiile legale de a mosteni ab intestat (capacitate succesorala, inexistenta unui caz de nedemnitate si vocatie la mostenire) SD, in calitate de descendent (fiu), ST, in calitate de descendent (nepot de fiu predecedat) si SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat). De asemenea, instanta retine ca prin declaratia autentificata sub nr. 688 la BNP Ciocea Delia, paratul-reclamant a acceptat mostenirea dupa defuncta paratul-reclamant SD, in timp ce reclamantii au consolidat chemarea lor la mostenire prin introducerea prezentei cereri de chemare in judecata avand ca obiect dezbaterea succesiunii, prin care si-au insusit in mod expres calitatea de mostenitori legali dupa defuncta SM.
Paratul-reclamant SD a solicitat prin cererea reconventionala formulata constatarea naturii testamentare a devolutiunii succesiunii dupa defuncta SM, invocand instituirea sa ca legatar universal prin testamentul intocmit de defuncta. Instanta observa ca prin testamentul autentificat sub nr. 716 in data de 16.4.2003 in fata BNP Balgaradean E. Stela, defuncta SM l-a instituit pe fiul sau, SD legatar universal asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ce se vor gasi in patrimoniul acesteia la data decesului.
Reclamantii-parati au solicitat constatarea nulitatii testamentului, invocand doua motive care ar duce la ineficacitatea actului de ultima vointa: nesemnarea de catre testator a actului de ultima vointa si lipsa discernamantului defunctei SM la data redactarii testamentului.
Legat de primul motiv de nulitate, instanta observa ca testamentul nu a fost semnat de catre SM, in incheierea de autentificare mentionandu-se ca "dupa citirea actului a consimtit la autentificarea prezentului inscris, dar nu a putut semna".
Potrivit art. 49 din Legea nr. 36/1995 incheierea de autentificare va cuprinde constatarea ca s-a luat consimtamantul testatorului si ca inscrisul a fost semnat de testator, actul fiind semnat si parafat in final si de notarul public. Semnatura testatorului este un element constitutiv al actului, avand rolul de a atesta ca acesta si-a insusit continutul actului care exprima ultima sa vointa si de a permite identificarea testatorului. Totodata, semnatura stabilita ca apartinand testatorului poate sta la baza unor cercetari legate de starea mintala a dispunatorului in momentul semnarii testamentului.
In mod exceptional, testamentul autentic poate fi incheiat si de persoanele care din cauza bolii, infirmitatii sau a nestiintei de carte nu pot semna actul, in aceste situatii notarul avand obligatia, potrivit art. 62 din Legea nr. 36/1995, sa faca mentiune despre cauza imposibilitatii de a semna. Aratarea cauzei care a facut imposibila semnarea actului este esentiala, intrucat indicarea motivului tine loc de semnatura.
In cauza, notarul public instrumentator a precizat numai ca testatorul nu a putut semna, fara a determina cauza care a impiedicat-o pe SM sa aplice o semnatura pe act. Nerespectarea procedurii stricte instituite pentru situatia derogatorie in care testatorul nu poate confirma prin semnatura sa actul de liberalitate duce la nulitatea absoluta a testamentului, lipsa elementelor obligatorii neputand fi suplinita de faptul ca testamentul este semnat si parafat de notarul public, aceste elemente fiind conditii de validitate distincte ale actului.
Desi fata de cauza de nulitate retinuta de instanta este de prisos examinarea celui de-al doilea motiv invocat de reclamantii-parati, instanta apreciaza ca si aceasta cauza de ineficacitate este incidenta in cauza, testatoarea SM fiind lipsita de discernamant in momentul intocmirii actului. Legat de acest motiv de nulitate, trebuie retinut ca imprejurarea ca testatorul nu avea discernamantul necesar pentru a putea dispune de bunurile sale se poate dovedi prin orice mijloc de proba, chiar daca declaratia sa a fost consemnata intr-un testament autentic, intrucat notarul nu atesta existenta discernamantului, ci numai instrumenteaza cauza, consemnand actul de ultima vointa al dispunatorului.
Testamentul trebui sa indeplineasca conditiile de validitate instituite de art. 948 Cod civil pentru nasterea valida a oricarui act juridic, printre care si cerinta ca consimtamantul sa fie exprimat de o persoana in deplinatatea facultatilor sale mintale, insanitatea de spirit ducand la nulitatea actului juridic.
In acest sens, instanta are in vedere imprejurarea ca insusi paratul-reclamant SD, prin apararile depuse la dosarul 2127/2002 in data de 4.6.2002 a sustinut ca "mama mea SM (_) are 89 de ani, este nestiutoare de carte si bolnava (psihoza senila etc.), deci ea nu poate sa isi dea un consimtamant valabil privind instrainarea cotei sale parti".
Abolirea discernamantului defunctei spre sfarsitul vietii sale este confirmata si de declaratia martorilor. Astfel, martorul Demeter Francisc, concubinul reclamantei-parate, a relatat ca a intalnit-o pe testatoare la sfarsitul anului 2002-inceputul anului 2003 de aproximativ zece ori, si a constatat ca aceasta era incoerenta si confunda persoanele apropiate, adresandu-li-se cu alt nume decat cel pe care il au. Martorul Lako Zoltan Laszlo (f. 144), a precizat ca desi defuncta l-a intalnit foarte des, nu isi mai amintea de persoana sa si de multe ori nu mai cunostea nici rudele, nu vorba clar, nu stia cat e ceasul sau ce zi este. Martorul Negrut Gheorghe (f. 145) a intarit declaratiile de mai sus cu privire la degradarea starii mintale a defunctei, mentionand ca, cu multi ani inainte de a muri aceasta putea fi usor manipulata. In acelasi sens sunt si declaratiile martorului Gyorgy Laszlo-Arpad (f. 166), care in perioada primavara-vara 2002 a lucrat la locuinta vecinului defunctei, a aratat ca defuncta nu il recunostea desi mergea foarte des la locuinta acesteia, "nu stia ce vrea si ce se intampla, aceasta era ca un copil, unde o puneai acolo statea si nu isi mai recunostea nici rudele".
Fata de mijloacele de proba de mai sus instanta va inlatura declaratiile martorului Babucz Sandor (f. 135), persoana care locuieste in imediata vecinatate a imobilului in care a trait defuncta, care a invederat ca defuncta vorbea coerent si ale martorei Cocis Viorica (f. 146-147), care a precizat ca a vorbit cu defuncta cu cateva zile inainte de a muri, iar aceasta avuse o stare normala.
Instanta apreciaza ca aceste din urma declaratii nu isi gasesc suport probator nici in actele medicale ale defunctei care confirma slabirea gradata a facultatilor mintale ale acesteia. Astfel, din fisa medicala a defunctei privind observatiile medicului de familie pe anul 2001 reiese existenta, pe fondul mai multor boli, a unor perioade de dezorientare in timp si spatiu. Din considerentele raportului de noua expertiza (f. 207-208) rezulta ca din 2002, potrivit constatarilor facute de medicul de familie, starea psihica a defunctei s-a agravat in mod progresiv. Conform avizului Comisiei superioare de medicina legala (f. 235) "elementele medicale descrise in anii precedenti in fisa de consultatii medicale a defunctei indica prezenta unui sindrom psiho-organic cronic deteriorativ de natura a-i afecta capacitatea psihica de exercitiu".
Defuncta nu a fost pusa sub interdictie, bucurandu-se astfel tot timpul vietii sale de capacitate de exercitiu deplina, fiind prin urmare prezumat a avea discernamant pana la momentul decesului sau. Numai ca probele administrate au contribuit la formarea convingerii instantei ca atat inainte cat si dupa intocmirea testamentului sanatatea mintala a defunctei a fost afectata intr-o asemenea masura incat se poate prezuma ca si in momentul perfectarii testamentului aceasta nu se bucura de libertatea de gandirea si plenitudinea judecatii necesare pentru consimtirea la nasterea valida a unui act juridic.
Fata de cele de mai sus instanta va constata nulitatea testamentului autentificat sub nr. 716 in data de 16.4.2003 in fata BNP Balgaradean E. Stela si va retine in continuare ca mostenirea defunctei SM se va deferi dupa regulile devolutiunii legale mostenitorilor mentionati mai sus, in cotele care se vor stabili mai jos.
Din actele dosarului reiese ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei SM se compune din 1/2 din 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, inscris in CF Remetea, compus din casa si teren in suprafata de 1800 mp, si din cota parte de 1/16 dobandita din dreptul de proprietate asupra acestui imobil in urma venirii defunctei la succesiunea defunctului SD (cota de rezerva de 1/8 din masa de calcul; patrimoniul lui de cuius, asa cum s-a stabilit mai sus, este compus din 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului Targu Mures, str. Podeni nr. 99).
Prin cererea reconventionala formulata, paratul-reclamant SD a solicitat constatarea faptului ca din masa succesorala lasata de defuncta SM face parte si imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95.
Paratul-reclamant nu a motivat acest capat de cerere si nu a propus in sustinere nici administrarea de mijloace de probe. Din actele depuse in aparare de reclamantii-parati, si anume sentinta civila nr. 1225 din 16.2.1976 pronuntata de Judecatoria Targu Mures, ramasa irevocabila prin nerecurare, reiese ca s-a constatat ca Szocs Ida si Szocs Tiberiu au construit in anul 1957-1958 pe terenul situat in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95, proprietatea numitilor SM si Simonfi Maria cuprins in CF nr. 106 Remetea, nr. ord. 2,3, nr. top 289/2/1 si 290/1 in suprafata de 450+719 mp o casa de locuit cu titlu de bun comun. Constructia in discutie, situat in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95 a fost instrainata de ST si reclamantii-parati, in calitate de mostenitori dupa Sz?cs Ida, in favoarea numitului Burcsa Anti prin contractul incheiat in data de 6.2.1988. Prin urmare, in privinta constructiilor situate in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95 instanta retine ca acestea nu au facut niciodata parte din patrimoniul defunctei SM, prin hotararea judecatoreasca citata constatandu-se ca dreptul de proprietate a apartinut parintilor reclamantilor-parati.
In ceea ce priveste terenul de sub constructie, cuprins in CF nr. 106 Remetea, nr. ord. 2,3, nr. top 289/2/1 si 290/1 in suprafata de 450+719 mp, instanta observa ca paratul-reclamant nu a depus la dosar nicio proba care sa sustina detinerea in proprietate a imobilului de catre defuncta SM. Asa cum reiese insa din extrasul de pe actul de publicitate imobiliara depus la fila 75-76 din dosarul 2127/2002 al Judecatoriei Targu Mures, defuncta SM a vandut cota sa parte de ˝ din imobil in timpul vietii sale numitei Fuzesi Carolina prin contractul de vanzare-cumparare nr. 296/1996 autentificat de BNP Almasan Olimpia, astfel acest teren nu poate forma obiect al transmisiunii succesorale, din moment ce nu mai exista in patrimoniul defunctei la data decesului.
Instanta va respinge cererea paratului-reclamant de a se stabili ca din pasivul succesoral dupa cei doi defuncti fac parte si cheltuielile de inmormantare. Art. 774 Cod civil dispune ca, in alcatuirea pasivului mostenirii intra datoriile si sarcinile mostenirii, prin datorii succesorale intelegandu-se acele obligatii patrimoniale ale defunctului care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, iar prin sarcini succesorale intelegandu-se obligatiile care, fara a fi existat in patrimoniul celui care lasa mostenirea, se nasc in persoana mostenitorilor la deschiderea mostenirii sau ulterior, independent de vointa defunctului sau din vointa lui - cum ar fi bunaoara cheltuielile de inmormantare.
Dupa cum reiese din facturile si chitantele depuse la filele 27-31 din dosar, in data de 23.2.2004 paratul-reclamant SD a achitat suma de 519.000 lei vechi pentru diferite servicii funerare prestate in legatura cu defunctii SM si Sz?cs Dinoisie si a platit suma de 1.749.000 lei vechi pentru concesionarea locului de mormant pentru o perioada de 20 de ani in Cimitirul Municipal Remetea pentru defuncta SM. In raspunsul de la pct. 2 din interogatoriu (f. 71), paratul-reclamant SD a precizat ca a ridicat in urma defunctei SM suma de 6 milioane lei vechi cu titlul de ajutor de inmormantare. Instanta observa ca sumele primite cu titlu de ajutor, care au fost incasate de paratul-reclamant, au trecut valoarea cheltuielilor dovedite in legatura cu inmormantarea, in consecinta va respinge cererea de a se constata ca aceste sarcini exista in mostenire.
Asa cum am stabilit cu ocazia discutiilor legate de mostenirea dupa defunctul SD, sotii defuncti au dispus in timpul vietii lor prin donatii de 1/4 parte din nuda proprietate asupra imobilului din Targu Mures, str. Podeni nr. 99 in favoarea lui ST si Sz?cs (fosta Negrea) Hajnal, si asupra cotei de 3/8 parte din nuda proprietate in favoarea nepoatei Sz?cs (fosta Istvan) Maria.
In conditiile in care defuncta a facut liberalitati in timpul vietii sale, iar reclamantii-parati si paratul-reclamant au solicitat reductiunea donatiilor facute, instanta stabileste conform art. 841 Cod civil ca rezerva este de 2/3, in timp de cotitatea disponibila de 1/3 din succesiunea defunctei.
Rezerva se imparte potrivit regulilor mostenirii legale, in speta pe tulpini, fiind intrunite conditiile reprezentarii succesorale potrivit celor stabilite mai sus cu ocazia examinarii cercului mostenitorilor dupa defunctul SD. Astfel, dupa defuncta SM rezervatarii vor imparti mostenirea, dupa cum urmeaza: SD, in calitate de descendent (fiu), are o cota de 1/3 din masa succesorala, ST, in calitate de descendent (nepot de fiu predecedat), o cota de 1/6 din masa succesorala, iar SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat) o cota de 1/6 din masa succesorala.
Aplicand algoritmul aratat mai sus, reglementat de art. 849 Cod civil (reunirea fictiva a donatiilor la activul net), instanta constata ca masa de calcul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila se compune din cota de 1/16 (dobandit prin mostenire dupa defunctul SD) si 1/2 (obtinut in urma reunirii donatiilor la cota de 3/16 detinut in proprietate la data decesului) din dreptul de proprietate asupra imobilului din Targu Mures, str. Podeni nr. 99. In consecinta, cotitatea disponibila reprezinta cota valorica de 3/16 din dreptul de proprietate, parte asupra careia trebuie imputate donatiile aratate mai sus, in ordinea cronologica a incheierii lor. Astfel, instanta observa ca in urma deducerii donatiei primite de reclamantii-parati, din cotitatea disponibila mai ramane cota de 1/16, care fiind mai redusa decat donatia primita de parata SM (3/16), determina reductiunea actului de gratificare pana la aceasta limita.
Inainte de a trece la solutionarea petitelor privind iesirea din indiviziune, instanta retine ca asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, lasat prin mostenire de defunctii SD si Sz?cs Mária partile detin urmatoarele cote de proprietate: SD - 1/3 in calitate de mostenitor rezervatar; ST - 1/6 in calitate de mostenitor rezervatar si cota de 1/8 in calitate de donatar, in total cota de 7/24, SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat), 1/6 in calitate de mostenitoare rezervatara si cota de 1/8 in calitate de donatara, in total cota de 7/24; Sz?cs (fosta Istvan) Maria - 1/12 in calitate de donatara.
Potrivit expertizelor tehnice efectuate in cauza imobilul inscris in cartea funciara nr. 49 Remetea, nr. top 286 are urmatoarea valoare de circulatie: constructia cu anexele de 123.866 lei (33.176 euro), iar terenul aferent de 428.282,8 lei (obtinuta in urma coroborarii concluziilor celor doua lucrari de evaluare), adica in total 537.117,8 lei.
Paratul-reclamant a solicitat sa se constate ca la imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 impreuna cu sotia sa a adus mai multe imbunatatiri, construind o camera, o baie si anexe, cotete de porci si gaini.
Instanta constata ca reclamantii-parati in cadrul judecatii ce a avut loc in dosarul nr. 2127/2002, prin intampinarea si notele de sedinta depuse in acel dosar (f. 20-21, 27) au recunoscut ca paratul-reclamant a construit din resurse proprii o camera, un garaj si spatiu pentru baie. Reclamantii-parati au formulat rezerve numai fata de rezervorul de apa, in privinta acestuia au aratat ca a fost realizat de defunctul Sz?cs Dinosie care a fost gradinar. Aceasta manifestare de vointa a reclamantilor-parati are valoarea unei marturisiri depline care face dovada imprejurarilor de fapt recunoscute, iar actul unilateral al acestora are caracter irevocabil, neputandu-se reveni asupra faptelor admise de reclamantii-parati ca fiind corespunzatoare realitatii.
In acelasi timp, instanta observa ca si martorii au intarit sustinerile paratului-reclamant in privinta investitiilor retinute de instanta. Babucz Sandor (f. 135), persoana care locuieste in imediata vecinatate a imobilului in discutie a invederat ca paratul-reclamant a construit din banii proprii o camera cu dependinte si un garaj, iar martorul Negrut Gheorghe (f. 145) a precizat ca paratul "impreuna cu tatal sau a construit tot", iar "camera si locul de baie au fost construite din banii sai, tatal sau nemaiavand bani, fiind batran".
Din concluziile raportului de expertiza tehnica in constructii, instanta mai retine ca intrucat locuinta existenta s-a dovedit a fi insuficienta, in anul 1981 paratul-reclamant, impreuna cu sotia sa a ridicat 3 pereti, doi de inchidere si unul despartitor, legand astfel cladirea casei de locuit cu cladirea grajdului, prin aceasta extindere s-a format o noua camera si locul pentru baie, care nu a fost amenajata nici la data realizarii expertizei si accesul la pod. Potrivit aprecierii expertului, aceste lucrari, fiind de calitate inferioara si neingrijite de-a lungul anilor, prezinta zone cu ruptura in perete si igrasie in stare avansata la peretii interiori, adevarat pericol pentru a fi utilizate ca locuinta. Potrivit evaluarii realizate, valoarea de circulatie a spatiilor adaugate la constructia existenta, constand in camera si loc de baie, se ridica la suma de 13.564 lei
Paratul-reclamant a mai construit pe terenul in discutie si un garaj in anul 1981, a carui valoare de circulatie a fost evaluata la suma de 1.467 lei.
Paratul-reclamant a mai invocat si realizarea altor investitii la cladirea existenta, respectiv construirea de cotete pentru porci si gaini, a caror existenta la data expertizei nu a fost insa probata, expertul numit in cauza neidentificand existenta acestor constructii si nici paratul-reclamant neformuland obiectiuni sub acest aspect. Instanta urmeaza a inlatura construirea de catre paratul-reclamant a celorlalte investitii mentionate in memoriul depus la fila 213-215 din dosar, respectiv sopron si instalatie de irigare gradina, cu bazin de apa si pompa de apa, a caror ridicare pe propria cheltuiala nu a fost dovedita de acesta, desi sarcina probei ii incumba acestuia potrivit art. 129 alin. 1 Cod procedura civila, in conditiile in care opereaza prezumtia ca toate constructiile si lucrarile facute pe teren apartin proprietarului terenului.
Potrivit art. 728 Cod civil si 6731 si urm. Cod procedura civila, vazand si intelegerea partilor asupra modalitatii de realizare a partajului, instanta va dispune iesirea partilor din indiviziune, atribuind in natura paratului-reclamant SD imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, inscris in CF nr. 49 Remetea, avand valoarea de 537.117,8 lei, conform expertizelor evaluatorii intocmite in cauza, cu obligarea acestuia la plata unei sulte coproprietarilor, in functie de cotele de proprietate detinute de acestea: reclamantului-parat ST suma de 156.659,35 lei, reclamantei-parate SH suma de 156.659,35 lei si paratei SM suma de 44.759,81 lei.
Vazand solutia ce urmeaza a se pronunta, in temeiul prevederilor art. 276 Cod procedura civila, instanta va compensa in tot cheltuielile de judecata.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu Mures in data de 5.4.2004, reclamantii ST si SH au solicitat instantei ca in contradictoriu cu paratii SD si SM, prin hotararea pe care o va pronunta:
- sa stabileasca ca dupa decesul defunctilor SD, decedat la data de 15.11.2001 si SM, decedata la data e 20.2.2004, reclamantii au calitatea de mostenitori legali pentru cota de ˝ parte, iar paratului de rand 1 ii revine o cota de ˝ parte din mostenire;
- sa stabileasca ca masa succesorala dupa cei doi defuncti consta in cota de 3/8 parte din constructii si 1/1 parte din terenul de 1874 mp al imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 inscris in CF nr. 49 Remetea, nr. top 286;
- sa dispuna iesirea din indiviziune cu privire la acest imobil prin atribuirea acestuia unuia dintre coproprietari cu stabilirea unei sulte in favoarea celorlalti coproprietari.
In motivare reclamantii au aratat ca vin la succesiunea defunctilor SD si a sotiei Maria prin reprezentare, in urma tatalui lor predecedat ST sr., in timp ce paratul de rand unu este fiul celor doi defuncti si frate cu tatal reclamantilor. Imobilul a format obiectul unor contracte de donatie prin intermediul carora reclamantii au fost gratificati cu cate o parte de 1/8 din constructie, iar fiica paratului de rand 1, parata de rand 2, SM cu o cota de 3/8 parte din constructii. Reclamantii au mai aratat ca in prezent in imobil locuieste paratul de rand 1, iar daca doreste sa i se atribuie imobilul si in masura in care are posibilitatea materiala pentru plata sultei, reclamantii sunt de acord cu aceasta modalitate de iesire din indiviziune.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 650, art. 659, art. 664 si art. 728 Cod civil.
Prin intampinarea si cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant SD in data de 7.6.2004 (f. 23) s-a solicitat admiterea in parte a cererii reclamantilor si urmatoarele:
- constatarea ca paratul-reclamant este unicul mostenitor testamentar al defunctei SM, conform testamentului autentic 716/16.4.2003 intocmit la BNP Balgaradean Stela;
- constatarea ca prin declaratia autentica nr. 688/19.4.2004 a acceptat pur si simplu succesiunea dupa mama sa SM;
- sa se stabileasca masa succesorala dupa cei doi defuncti, dupa ce se va proceda la reductiunea liberalitatilor facute de acestia in timpul vietii conform actelor de donatie, respectiv actul autentificat sub nr. 16704/1994 si nr. 8124/28.4.1993;
- sa se constate ca paratul a construit o camera, o baie si anexe, cotete pentru porci si gaini pe terenul situat in Targu Mures, str. Remetea nr. 99;
sa se stabileasca activul si pasivul dupa cei doi defuncti, intrucat paratul-reclamant din bani proprii a suportat toate cheltuielile de inmormantare;
- sa se constate ca in masa succesorala dupa cei doi defuncti intra si imobilul din strada Podeni nr. 95, care a fost instrainat de catre cei doi reclamanti;
- sa se dispuna iesirea din indiviziune asupra imobilului situat in str. Podeni nr. 99 prin atribuirea acestuia in favoarea paratului-reclamant in natura;
- obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, paratul-reclamant a aratat ca este fiul celor doi defuncti, fiind unicul mostenitor dupa defuncta SM in baza testamentului depus la dosar. Paratul-reclamant a subliniat ca dupa defunctul SD s-a stabilit calitatea de mostenitor a partilor prin sentinta civila nr. 4847/7.10.2003 pronuntata de Judecatoria Targu Mures caza care a fost insa suspendata in cursul judecarii apelului.
Reclamantii-parati au formulat intampinare la cererea reconventionala in data de 14.9.2004, solicitand respingerea petitului vizand constatarea calitatii de unic mostenitor al paratului-reclamant dupa defuncta SM deoarece testamentul autentic nr. 716/2003 este nul in conditiile in care la data intocmirii acestuia defuncta SM era incapabila sa dispuna de avutul sau, neputand sa-si dea consimtamantul valabil pentru intocmirea actului respectiv, sens in care s-a exprimat si paratul-reclamant prin raspunsul la intampinare depus in dosarul civil nr. 2127/2002 la data de 4.6.2002. In cuprinsul actului mentionat paratul-reclamant a aratat ca defuncta suferea de psihoza senila si era nestiutoare de carte, deci nici macar sa citeasca textul testamentului nu ar fi putut. De atunci si pana la decesul bunicii reclamantilor au mai trecut doi ani, timp in care starea acesteia s-a agravat atat de tare incat nu a mai putut sa recunoasca vreun membru al familiei. Reclamantii-parati au aratat ca recunosc calitatea de mostenitor a paratului-reclamant si sunt de acord cu reductiunea liberalitatilor facute de cei defuncti pana la cotitatea disponibila. Reclamantii-parati au subliniat ca nu recunosc ca investitiile realizate la constructie s-ar fi facut din sursele proprii ale paratului-reclamant. camera, spatiul pentru baie si cotetele au fost facute pe cheltuiala defunctilor, bunicul fiind gradinar, avea venituri considerabile. In ceea ce priveste pasivul succesoral, reclamantii au invederat ca acesta nu exista intrucat ajutorul de inmormantare ridicat de parat pentru a-si inmormanta parintii a intrecut costul inmormantarii. Reclamantii-parati au subliniat ca in masa succesorala nu intra imobilul din str. Podeni nr. 95 intrucat acel imobil a fost construit de catre parintii acestora, constructia fiind ulterior vanduta de catre reclamantii-parati, iar terenul aferent constructiei fiind instrainat de catre defuncta SM in timpul vietii ei. Reclamantii-parati au mai mentionat ca sunt de acord cu atribuirea imobilului catre paratul-reclamant cu stabilirea unei sulte in favoarea reclamantilor-parati si au solicitat compensarea cheltuielilor de judecata.
Prin precizarea de actiune (f. 50) depusa la dosarul cauzei in data de 16.9.2004 paratul-reclamant a indicat valoarea investitiilor facute la imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, a solicitat stabilirea activului succesoral dupa reductiunea liberalitatilor facute in favoarea reclamantilor-parati si a paratei de rand 2 prin includerea in masa succesorala si a valorii actualizate a imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 95 instrainat de reclamanti. Prin aceasta precizare paratul-reclamant a mai indicat valoarea pasivului succesoral ca fiind in suma de 10.000.000 lei vechi.
Prin completarea la cererea de chemare in judecata formulata in data de 19.4.2005 (f. 107) reclamantii-parati au solicitat constatarea nulitatii absolute a testamentului autentic nr. 716/16.4.2003 intocmit la BNP Balgaradean Stela pentru lipsa totala a discernamantului testatoarei. In motivare s-a aratat ca defuncta suferea la momentul intocmirii actului de psihoza senila si nu mai putea sa inteleaga scopul si valoarea documentului pe care nici nu l-a semnat.
Prin cererea depusa la dosar in data de 15.4.2010 si intitulata concluzii scrise (f. 384) reclamantii-parati au reiterat cererile si apararile formulate in cursul procesului, adaugand ca solicita constatarea nulitatii absolute a testamentului autentic nr. 716/2003 pentru lipsa discernamantului SM si nesemnarea testamentului respectiv. Reclamantii-parati au subliniat ca la momentul intocmirii testamentului SM nu mai recunostea pe nimeni din jurul ei si nici nu a semnat actul, operand astfel sanctiunea nulitatii absolute.
Instanta a administrat in cauza proba cu inscrisuri, cu actele depuse la dosar; proba testimoniala, fiind ascultati martorii Demeter Francisc (f. 113), Babucz Sandor (f. 135), Lako Zoltan Laszlo (f. 144), Negrut Gheorghe (f. 145), Cocis Viorica (f. 146), Gyorgy Laszlo Arpad (f. 166); interogatoriul reciproc al reclamantilor-parati si al paratului-reclamant (f. 70-72); expertize - expertiza medico-legala psihiatric, fiind depus raportul de expertiza nr. 891/30.3.2006, intocmit de Institutul de Medicina Legala Targu Mures (f. 160-161), raport de noua expertiza medico-legala psihiatrica intocmit de Institutul National de Medicina legala Mina Minovici, laborator medicina legala psihiatrica, avizul Comisiei superioare de medicina legala din 13.6.2008, raport de expertiza tehnica si evaluare (f. 253-311, 377-379); raport de expertiza topografica (f. 348-351).
Partile au mai initiat un proces pentru dezbaterea succesiunii dupa defunctul SD, inregistrat sub nr. 2127/2002 pe rolul Judecatoriei Targu Mures, cauza in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 4844 din 7.10.2003 si care, la solicitare partilor, in temeiul art. 244 pct. 1 Cod procedura civila, a fost suspendata in apel prin incheierea pronuntata in 6.4.2004 de Curtea de Apel Targu Mures, pana la rezolvarea irevocabila a prezentei pricini.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca in data de 15.11.2001 a intervenit decesul numitului SD, nascut la data de 11.9.1909, cu ultimul domiciliu in Targu Mures, str. Podeni, nr. 99, potrivit certificatului de deces seria DM nr. 921990/16.11.2001, iar la data de 20.2.2004 s-a stins din viata numita SM, nascuta la data de 13.12.1913, cu ultimul domiciliu Targu Mures, str. Podeni, nr. 99, potrivit adeverintei nr. 61700/11.3.2004 eliberate de Serviciul de stare civila din cadrul Primariei Municipiului Targu Mures.
Asa cum rezulta din actele dosarului, dupa cei doi defuncti nu s-a dezbatut succesiunea, prin urmare instanta va constata deschise succesiunile de pe urma acestora: SD, decedat la data de 15.11.2001 si SM, decedata la data de 20.2.2004. Fiind vorba de mosteniri succesive, in continuare instanta urmeaza a stabili componenta maselor succesorale si erezii chemati la mostenire dupa fiecare defunct in parte, in ordinea deceselor.
In ceea ce priveste mostenitorii ramasi in urma defunctului SD, instanta retine ca defuncta SM, nascuta Kertesz Maria a fost casatorita cu defunctul SD din 15.4.1934, astfel cum rezulta din certificatul de casatorie seria C.j. nr. 285910/11.4.1960. Din actele de stare civila depuse la dosar, instanta observa ca paratul-reclamant SD este fiul defunctului, iar reclamantii-parati ST si SH sunt nepoti de fiu predecedat, copiii defunctului ST, decedat la data de 6.11.1988.
In consecinta, instanta observa ca dupa defunctul SD au vocatie succesorala legala: defuncta SM, in calitate de sotie supravietuitoare, paratul-reclamant SD, in calitate de descendent (fiu) si reclamantii-parati ST si SH, in calitate de descendenti, mai precis nepoti de fiu predecedat. Reclamantii-parati ST si SH sunt chemati la mostenirea defunctului in conditiile art. 664 si 665 Cod civil, in calitate de descendenti de fiu predecedat beneficiind de regulile reprezentarii succesorale, urcand in gradul, locul si drepturile ascendentului lor ST, care nu mai era in viata la data deschiderii succesiunii defunctului SD.
Succesibilii aratati indeplinesc conditiile legale pentru a veni la mostenire, avand capacitate succesorala, nu sunt nedemni, totodata au si calitatea de mostenitori acceptanti, prin cererea de dezbatere a succesiunii si intampinarea formulate in dosarul nr. 2127/2002 al Judecatoriei Targu Mures si-au insusit in mod expres calitatea de erede conform art. 689 fraza a II-a Cod civil.
Astfel cum rezulta din recunoasterea partilor si probele administrate in cauza masa succesorala ramasa de pe urma defunctului SD se compune din cota indiviza de 1/2 din cota de 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, inscris in CF nr. 49 Remetea, compus din casa si teren in suprafata de 1800 mp, detinut de catre defunct in calitate de codevalmas cu defuncta SM.
Referitor la imobilul casa si teren situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 instanta retine ca acesta a fost dobandit de catre defunct impreuna cu defuncta sa sotie SM prin cumparare in anul 1946, fiind astfel bun comun in conditiile in care a fost achizitionat in timpul casatoriei.
In timpul vietii lor, defunctii au dispus cu titlu gratuit de o cota parte din imobil in favoarea nepotilor lor. Astfel, prin contractul de donatie autentificat sub nr. 8138/28.4.1993 de notarul de stat Holbach Stefan, defunctii i-au gratificat pe reclamantii-parati ST si Sz?cs (fosta Negrea) Hajnal "cu dreptul de nuda proprietate asupra unei cote indivize de 1/4 parte, in cote egale intre ei - adica cate 1/8 parte fiecare - din imobilul cu constructii (_) cu suprafata totala de 1800 mp".
In temeiul contractului de donatie autentificat sub nr. 16704/24.8.2004 in fata notarului de stat Holbach Stefan defunctii au donat in favoare paratei Sz?cs (fosta Istvan) Maria, nepoata acestora, dreptul de nuda proprietate asupra cotei de 3/8 parte din imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, compus din teren in suprafata de 1800 mp si constructii.
Din analiza celor doua acte de donatie si a extrasului de carte funciara de la fila 11 din dosar, contrar celor sustinute de reclamantii-parati prin cererea introductiva, rezulta ca obiectul gratificarii l-a constituit cota parte din nuda proprietate atat asupra constructiei, cat si a terenului.
Avand in vedere ca defunctul a dispus prin acte cu titlu gratuit de bunurile sale
si tinand cont ca paratul-reclamant si reclamantii-parati au solicitat reductiunea donatiilor facute de defunct, instanta urmeaza a stabili in continuare daca liberalitatile facute de defunct depasesc cotitatea disponibila, aducand atingere rezervei, in caz afirmativ ele urmand sa fie reduse in limitele cotitatii disponibile. In acest sens, dispozitiile art. 847 Cod civil prevad ca "liberalitatile prin act sau intre vii sau prin testament, cand vor trece peste partea disponibila, vor fi reduse la aceasta parte".
Astfel, mai intai instanta urmeaza a proceda la determinarea valorii concrete a rezervei succesorale cuvenite succesorilor. Rezerva succesorala reprezinta acea parte din patrimoniul celui care lasa mostenirea la care mostenitorii au dreptul in virtutea legii, impotriva vointei defunctului manifestata prin liberalitati facute in timpul vietii, partea disponibila fiind in mod corelativ fractiunea din patrimoniul defunctului de care acesta a putut dispune neingradit.
Potrivit art. 841 Cod civil in cazul in care la mostenire vin copii ai defunctului, cotitatea disponibila a mostenirii nu va putea depasi 1/3 din mostenire daca lasa doi copii. Asadar rezerva succesorala in speta va fi de 2/3, intrucat defunctul a lasat doi copii. Trebuie retinut ca in cauza, desi la data deschiderii succesiunii defunctului nu mai era in viata cel de-al doilea copil al sau, ST, fiind intrunite conditiile reprezentarii succesorale, determinarea rezervei se va face in functie de numarul tulpinilor si indiferent de numarul copiilor descendentului predecedat care vin la mostenire in locul si in numele ascendentului lor.
In cauza, la stabilirea rezervei trebuie tinut cont si de faptul ca alaturi de descendentii defunctului, vine la mostenire si sotia supravietuitoare, SM, ale carei drepturi la rezerva, la fel ca in cazul cotelor legale de mostenire, restrang rezerva celorlalti mostenitori. Conform art. 2 din Legea nr. 319/1944, rezerva sotului supravietuitor este de ˝ din cota succesorala ce i se cuvine in calitate de mostenitor legal. Avand in vedere ca defuncta SM mosteneste dupa defunctul SD in calitate de sotie supravietuitoare in concurs cu descendentii defunctului, inseamna ca rezerva acesteia este de 1/8 din masa succesorala. Aplicand algoritmul de calcul folosit in mod constant in practica notariala si judecatoreasca, instanta retine ca rezerva colectiva a descendentilor se stabileste dupa scaderea din mostenire a cotei de rezerva a sotului supravietuitor, fiind astfel de 7/12 din mostenire (2/3 din 7/8).
In concluzie, fata de cele de mai sus, instanta observa ca in cauza, rezerva este de 17/24 din mostenire (obtinuta prin insumarea rezervei sotului supravietuitor si a cotei de rezerva a descendentilor 1/8 + 7/12), in timp ce cotitatea disponibila este de 7/24 din mostenire.
Fata de situatia de fapt retinuta, vazand regulile speciale aplicabile clasei I de mostenitori, potrivit cu care daca la mostenire sunt chemati doi sau mai multi descendenti de gradul I, cota-parte de mostenire ce se cuvine fiecaruia se stabileste in mod egal, in functie de numarul acestora, iar daca la mostenire vin si descendenti de gradul II prin reprezentare, impartirea se face pe tulpini (art. 669 Cod civil), tinand cont si de cotele succesorale ale mostenitorilor rezervatari, instanta va stabili cotele de mostenire ce le revin partilor, dupa cum urmeaza: Sz?cs Mária, in calitate de sotie supravietuitoare, cu o cota de 1/8 din masa succesorala, SD, in calitate de descendent (fiu), cu o cota de 7/24 ST, in calitate de descendent (nepot de fiu predecedat), cu o cota de 7/48 din masa succesorala si SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat), cu o cota de 7/48 din masa succesorala.
Pentru a determina daca donatiile facute de defunct incalca sau nu rezerva, trebuie determinat patrimoniul pe care de cuius l-ar fi lasat daca nu ar fi facut aceste liberalitati, adica un patrimoniu reconstituit fictiv, prin readucerea valorii donatiilor, prin calcul pe hartie, la activul succesoral existent la data deschiderii mostenirii. In vederea determinarii acestei mase de calcul dispozitiile art. 849 Cod civil prevad efectuarea urmatoarelor operatiuni: stabilirea valorii bunurilor existente in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, scaderea pasivului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtine activul net si reunirea fictiva la activul net a valorii donatiilor facute in timpul vietii de catre cel care lasa mostenirea.
Astfel stabilirea activului brut al mostenirii presupune identificarea tuturor bunurilor cu valoare patrimoniala ce au apartinut defunctului la data deschiderii mostenirii. Asa cum am retinut mai sus, exista un singur bun lasat ca mostenire de catre defunct, respectiv cota indiviza de 1/2 din cota de 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99.
Reunirea fictiva presupune adaugirea prin calcul, strict contabil, la bunurile lasate a valorii donatiilor facute de defunct pentru a se reconstitui patrimoniul acestuia pe care l-ar fi lasat erezilor daca nu ar fi facut donatii. Donatiile vor fi supuse reductiunii numai in masura in care valoarea lor depaseste cotitatea disponibila, partea de care defunctul a putut dispune in mod liber.
Asadar, de regula, cele doua fractiuni - rezerva si cotitatea disponibila - se stabilesc ca mase valorice, insa in speta, avand in vedere ca de cuius a lasat drept mostenire doar o cota parte dintr-un imobil si cum donatiile facute privesc o anumita cota din acelasi imobil, pentru usurinta analizei, instanta va proceda la determinarea masei de calcul, exprimand valoarea acesteia nu prin sume de bani (x lei), ci utilizand in locul lor cote matematice raportate la bunul imobil analizat, privit ca intreg (1/1). Pentru acelasi considerent - operatiunea prevazuta de art. 849 Cod civil priveste un singur bun, prin urmare pasivul va putea fi scazut din valoarea imobilului cu ocazia solutionarii cererii de iesire din indiviziune - instanta urmeaza a trata mai jos, dupa imputatia asupra cotitatii disponibile a donatiilor facute, existenta si intinderea pasivului succesoral, inclusiv dreptul de creanta invocat de paratul-reclamant.
Procedand in modul stabilit la determinarea masei de calcul format din rezerva si cotitate disponibila, acesta va fi compusa din cota de 1/2 din 3/8 din dreptul de proprietate asupra imobilului in discutie si valoarea donatiilor reunite fictiv (exprimat tot in cote): adica 1/2 (pentru ca sunt supuse reunirii numai cotele primite de la unul dintre donatori) din cotele de proprietate de 1/4 si 3/8 (3/16+1/8+3/16=1/2). Astfel masa de calcul, asupra careia va fi imputata rezerva si cotitatea disponibila reprezinta 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului.
In urma stabiliri masei de clacul, a rezervei si a cotitatii disponibile (aceasta din urma fiind asadar de 7/24 din mostenire) se impune determinarea fractiunii asupra careia trebuie imputate liberalitatile analizate. In mod firesc liberalitatile facute in favoarea unor persoane straine de mostenire trebuie sa se incadreze in limitele cotitatii disponibile.
Trebuie insa observat ca reclamantii-parati reunesc in persoana lor atat calitatea de mostenitori rezervatari cat si de donatari. In aceasta situatie prezinta relevanta daca donatia are caracter preciputar sau nu. Donatiile sunt preciputare, definitive daca au fost facute cu scutire de raport prin vointa donatorului sau au acest caracter prin natura lor (donatii facute parintilor sau cele in privinta carora opereaza prezumtia de la art. 845 Cod civil). Din analiza actului de donatie reiese ca defunctul a inteles sa avantajeze beneficiarii peste limitele rezervei lor legale, in cuprinsul actelor de donatie mentionandu-se ca "declaram ca mai avem mostenitori rezervatari, (_) considerand ca prin prezenta donatiune nu se aduce atingere dreptului la rezerva succesorala reglementat de lege, dispozitiunile legale in acest sens fiind cunoscute de noi". Vointa donatorului este clara in sensul gratificarii donatarilor din partea patrimoniului sau de care poate dispune in mod liber, prin urmare donatia se imputa asupra cotitatii disponibile.
Imputarea donatiilor, astfel cum reiese din interpretarea dispozitiilor art. 850 alin. 2 cod civil se face in ordinea inversa a reductiunii lor, intrucat donatiile mai recente sunt cele care incalca rezerva. Astfel, se va porni de la actul de donatie mai vechi pentru a stabili daca acesta se incadreaza in limitele cotitatii disponibile, urmand sa se treaca la donatiile subsecvente, in ordinea cronologica a incheierii lor.
La imputarea liberalitatilor mai trebuie observat ca actele de gratificare au fost facute de sotii Sz?cs Dinosie si SM impreuna, astfel ca imputatia vizeaza numai 1/2 (partea de care a dispus defunctul) din donatia primita: 1/2 din cotele de 1/4 si 3/8.
Aplicand regula stabilita, instanta face imputarea cu prioritate a donatiei cu data mai veche, respectiv a celei incheiate cu reclamantii-parati si observa ca donatia primita de acestia (1/2 din 1/4, adica 1/8) nu depaseste cotitatea disponibila de 7/24 (7/24 - 1/8=4/24). In ceea ce priveste insa cea de-a doua donatie, instanta constata ca aceasta trece peste partea de care defunctul putea dispune liber, in privinta acestui act de gratificare operand partial sanctiunea reductiunii, de la cota de 3/16 (1/2 din 3/8) din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 la cota de 1/48 (3/16 - 4/24=1/48) din dreptul de proprietate asupra imobilului.
Legat de mostenitorii ramasi in urma defunctei SM, instanta retine ca indeplinesc conditiile legale de a mosteni ab intestat (capacitate succesorala, inexistenta unui caz de nedemnitate si vocatie la mostenire) SD, in calitate de descendent (fiu), ST, in calitate de descendent (nepot de fiu predecedat) si SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat). De asemenea, instanta retine ca prin declaratia autentificata sub nr. 688 la BNP Ciocea Delia, paratul-reclamant a acceptat mostenirea dupa defuncta paratul-reclamant SD, in timp ce reclamantii au consolidat chemarea lor la mostenire prin introducerea prezentei cereri de chemare in judecata avand ca obiect dezbaterea succesiunii, prin care si-au insusit in mod expres calitatea de mostenitori legali dupa defuncta SM.
Paratul-reclamant SD a solicitat prin cererea reconventionala formulata constatarea naturii testamentare a devolutiunii succesiunii dupa defuncta SM, invocand instituirea sa ca legatar universal prin testamentul intocmit de defuncta. Instanta observa ca prin testamentul autentificat sub nr. 716 in data de 16.4.2003 in fata BNP Balgaradean E. Stela, defuncta SM l-a instituit pe fiul sau, SD legatar universal asupra tuturor bunurilor mobile si imobile ce se vor gasi in patrimoniul acesteia la data decesului.
Reclamantii-parati au solicitat constatarea nulitatii testamentului, invocand doua motive care ar duce la ineficacitatea actului de ultima vointa: nesemnarea de catre testator a actului de ultima vointa si lipsa discernamantului defunctei SM la data redactarii testamentului.
Legat de primul motiv de nulitate, instanta observa ca testamentul nu a fost semnat de catre SM, in incheierea de autentificare mentionandu-se ca "dupa citirea actului a consimtit la autentificarea prezentului inscris, dar nu a putut semna".
Potrivit art. 49 din Legea nr. 36/1995 incheierea de autentificare va cuprinde constatarea ca s-a luat consimtamantul testatorului si ca inscrisul a fost semnat de testator, actul fiind semnat si parafat in final si de notarul public. Semnatura testatorului este un element constitutiv al actului, avand rolul de a atesta ca acesta si-a insusit continutul actului care exprima ultima sa vointa si de a permite identificarea testatorului. Totodata, semnatura stabilita ca apartinand testatorului poate sta la baza unor cercetari legate de starea mintala a dispunatorului in momentul semnarii testamentului.
In mod exceptional, testamentul autentic poate fi incheiat si de persoanele care din cauza bolii, infirmitatii sau a nestiintei de carte nu pot semna actul, in aceste situatii notarul avand obligatia, potrivit art. 62 din Legea nr. 36/1995, sa faca mentiune despre cauza imposibilitatii de a semna. Aratarea cauzei care a facut imposibila semnarea actului este esentiala, intrucat indicarea motivului tine loc de semnatura.
In cauza, notarul public instrumentator a precizat numai ca testatorul nu a putut semna, fara a determina cauza care a impiedicat-o pe SM sa aplice o semnatura pe act. Nerespectarea procedurii stricte instituite pentru situatia derogatorie in care testatorul nu poate confirma prin semnatura sa actul de liberalitate duce la nulitatea absoluta a testamentului, lipsa elementelor obligatorii neputand fi suplinita de faptul ca testamentul este semnat si parafat de notarul public, aceste elemente fiind conditii de validitate distincte ale actului.
Desi fata de cauza de nulitate retinuta de instanta este de prisos examinarea celui de-al doilea motiv invocat de reclamantii-parati, instanta apreciaza ca si aceasta cauza de ineficacitate este incidenta in cauza, testatoarea SM fiind lipsita de discernamant in momentul intocmirii actului. Legat de acest motiv de nulitate, trebuie retinut ca imprejurarea ca testatorul nu avea discernamantul necesar pentru a putea dispune de bunurile sale se poate dovedi prin orice mijloc de proba, chiar daca declaratia sa a fost consemnata intr-un testament autentic, intrucat notarul nu atesta existenta discernamantului, ci numai instrumenteaza cauza, consemnand actul de ultima vointa al dispunatorului.
Testamentul trebui sa indeplineasca conditiile de validitate instituite de art. 948 Cod civil pentru nasterea valida a oricarui act juridic, printre care si cerinta ca consimtamantul sa fie exprimat de o persoana in deplinatatea facultatilor sale mintale, insanitatea de spirit ducand la nulitatea actului juridic.
In acest sens, instanta are in vedere imprejurarea ca insusi paratul-reclamant SD, prin apararile depuse la dosarul 2127/2002 in data de 4.6.2002 a sustinut ca "mama mea SM (_) are 89 de ani, este nestiutoare de carte si bolnava (psihoza senila etc.), deci ea nu poate sa isi dea un consimtamant valabil privind instrainarea cotei sale parti".
Abolirea discernamantului defunctei spre sfarsitul vietii sale este confirmata si de declaratia martorilor. Astfel, martorul Demeter Francisc, concubinul reclamantei-parate, a relatat ca a intalnit-o pe testatoare la sfarsitul anului 2002-inceputul anului 2003 de aproximativ zece ori, si a constatat ca aceasta era incoerenta si confunda persoanele apropiate, adresandu-li-se cu alt nume decat cel pe care il au. Martorul Lako Zoltan Laszlo (f. 144), a precizat ca desi defuncta l-a intalnit foarte des, nu isi mai amintea de persoana sa si de multe ori nu mai cunostea nici rudele, nu vorba clar, nu stia cat e ceasul sau ce zi este. Martorul Negrut Gheorghe (f. 145) a intarit declaratiile de mai sus cu privire la degradarea starii mintale a defunctei, mentionand ca, cu multi ani inainte de a muri aceasta putea fi usor manipulata. In acelasi sens sunt si declaratiile martorului Gyorgy Laszlo-Arpad (f. 166), care in perioada primavara-vara 2002 a lucrat la locuinta vecinului defunctei, a aratat ca defuncta nu il recunostea desi mergea foarte des la locuinta acesteia, "nu stia ce vrea si ce se intampla, aceasta era ca un copil, unde o puneai acolo statea si nu isi mai recunostea nici rudele".
Fata de mijloacele de proba de mai sus instanta va inlatura declaratiile martorului Babucz Sandor (f. 135), persoana care locuieste in imediata vecinatate a imobilului in care a trait defuncta, care a invederat ca defuncta vorbea coerent si ale martorei Cocis Viorica (f. 146-147), care a precizat ca a vorbit cu defuncta cu cateva zile inainte de a muri, iar aceasta avuse o stare normala.
Instanta apreciaza ca aceste din urma declaratii nu isi gasesc suport probator nici in actele medicale ale defunctei care confirma slabirea gradata a facultatilor mintale ale acesteia. Astfel, din fisa medicala a defunctei privind observatiile medicului de familie pe anul 2001 reiese existenta, pe fondul mai multor boli, a unor perioade de dezorientare in timp si spatiu. Din considerentele raportului de noua expertiza (f. 207-208) rezulta ca din 2002, potrivit constatarilor facute de medicul de familie, starea psihica a defunctei s-a agravat in mod progresiv. Conform avizului Comisiei superioare de medicina legala (f. 235) "elementele medicale descrise in anii precedenti in fisa de consultatii medicale a defunctei indica prezenta unui sindrom psiho-organic cronic deteriorativ de natura a-i afecta capacitatea psihica de exercitiu".
Defuncta nu a fost pusa sub interdictie, bucurandu-se astfel tot timpul vietii sale de capacitate de exercitiu deplina, fiind prin urmare prezumat a avea discernamant pana la momentul decesului sau. Numai ca probele administrate au contribuit la formarea convingerii instantei ca atat inainte cat si dupa intocmirea testamentului sanatatea mintala a defunctei a fost afectata intr-o asemenea masura incat se poate prezuma ca si in momentul perfectarii testamentului aceasta nu se bucura de libertatea de gandirea si plenitudinea judecatii necesare pentru consimtirea la nasterea valida a unui act juridic.
Fata de cele de mai sus instanta va constata nulitatea testamentului autentificat sub nr. 716 in data de 16.4.2003 in fata BNP Balgaradean E. Stela si va retine in continuare ca mostenirea defunctei SM se va deferi dupa regulile devolutiunii legale mostenitorilor mentionati mai sus, in cotele care se vor stabili mai jos.
Din actele dosarului reiese ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei SM se compune din 1/2 din 3/8 parte din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, inscris in CF Remetea, compus din casa si teren in suprafata de 1800 mp, si din cota parte de 1/16 dobandita din dreptul de proprietate asupra acestui imobil in urma venirii defunctei la succesiunea defunctului SD (cota de rezerva de 1/8 din masa de calcul; patrimoniul lui de cuius, asa cum s-a stabilit mai sus, este compus din 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului Targu Mures, str. Podeni nr. 99).
Prin cererea reconventionala formulata, paratul-reclamant SD a solicitat constatarea faptului ca din masa succesorala lasata de defuncta SM face parte si imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95.
Paratul-reclamant nu a motivat acest capat de cerere si nu a propus in sustinere nici administrarea de mijloace de probe. Din actele depuse in aparare de reclamantii-parati, si anume sentinta civila nr. 1225 din 16.2.1976 pronuntata de Judecatoria Targu Mures, ramasa irevocabila prin nerecurare, reiese ca s-a constatat ca Szocs Ida si Szocs Tiberiu au construit in anul 1957-1958 pe terenul situat in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95, proprietatea numitilor SM si Simonfi Maria cuprins in CF nr. 106 Remetea, nr. ord. 2,3, nr. top 289/2/1 si 290/1 in suprafata de 450+719 mp o casa de locuit cu titlu de bun comun. Constructia in discutie, situat in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95 a fost instrainata de ST si reclamantii-parati, in calitate de mostenitori dupa Sz?cs Ida, in favoarea numitului Burcsa Anti prin contractul incheiat in data de 6.2.1988. Prin urmare, in privinta constructiilor situate in Targu Mures, str. Podeni, nr. 95 instanta retine ca acestea nu au facut niciodata parte din patrimoniul defunctei SM, prin hotararea judecatoreasca citata constatandu-se ca dreptul de proprietate a apartinut parintilor reclamantilor-parati.
In ceea ce priveste terenul de sub constructie, cuprins in CF nr. 106 Remetea, nr. ord. 2,3, nr. top 289/2/1 si 290/1 in suprafata de 450+719 mp, instanta observa ca paratul-reclamant nu a depus la dosar nicio proba care sa sustina detinerea in proprietate a imobilului de catre defuncta SM. Asa cum reiese insa din extrasul de pe actul de publicitate imobiliara depus la fila 75-76 din dosarul 2127/2002 al Judecatoriei Targu Mures, defuncta SM a vandut cota sa parte de ˝ din imobil in timpul vietii sale numitei Fuzesi Carolina prin contractul de vanzare-cumparare nr. 296/1996 autentificat de BNP Almasan Olimpia, astfel acest teren nu poate forma obiect al transmisiunii succesorale, din moment ce nu mai exista in patrimoniul defunctei la data decesului.
Instanta va respinge cererea paratului-reclamant de a se stabili ca din pasivul succesoral dupa cei doi defuncti fac parte si cheltuielile de inmormantare. Art. 774 Cod civil dispune ca, in alcatuirea pasivului mostenirii intra datoriile si sarcinile mostenirii, prin datorii succesorale intelegandu-se acele obligatii patrimoniale ale defunctului care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii, iar prin sarcini succesorale intelegandu-se obligatiile care, fara a fi existat in patrimoniul celui care lasa mostenirea, se nasc in persoana mostenitorilor la deschiderea mostenirii sau ulterior, independent de vointa defunctului sau din vointa lui - cum ar fi bunaoara cheltuielile de inmormantare.
Dupa cum reiese din facturile si chitantele depuse la filele 27-31 din dosar, in data de 23.2.2004 paratul-reclamant SD a achitat suma de 519.000 lei vechi pentru diferite servicii funerare prestate in legatura cu defunctii SM si Sz?cs Dinoisie si a platit suma de 1.749.000 lei vechi pentru concesionarea locului de mormant pentru o perioada de 20 de ani in Cimitirul Municipal Remetea pentru defuncta SM. In raspunsul de la pct. 2 din interogatoriu (f. 71), paratul-reclamant SD a precizat ca a ridicat in urma defunctei SM suma de 6 milioane lei vechi cu titlul de ajutor de inmormantare. Instanta observa ca sumele primite cu titlu de ajutor, care au fost incasate de paratul-reclamant, au trecut valoarea cheltuielilor dovedite in legatura cu inmormantarea, in consecinta va respinge cererea de a se constata ca aceste sarcini exista in mostenire.
Asa cum am stabilit cu ocazia discutiilor legate de mostenirea dupa defunctul SD, sotii defuncti au dispus in timpul vietii lor prin donatii de 1/4 parte din nuda proprietate asupra imobilului din Targu Mures, str. Podeni nr. 99 in favoarea lui ST si Sz?cs (fosta Negrea) Hajnal, si asupra cotei de 3/8 parte din nuda proprietate in favoarea nepoatei Sz?cs (fosta Istvan) Maria.
In conditiile in care defuncta a facut liberalitati in timpul vietii sale, iar reclamantii-parati si paratul-reclamant au solicitat reductiunea donatiilor facute, instanta stabileste conform art. 841 Cod civil ca rezerva este de 2/3, in timp de cotitatea disponibila de 1/3 din succesiunea defunctei.
Rezerva se imparte potrivit regulilor mostenirii legale, in speta pe tulpini, fiind intrunite conditiile reprezentarii succesorale potrivit celor stabilite mai sus cu ocazia examinarii cercului mostenitorilor dupa defunctul SD. Astfel, dupa defuncta SM rezervatarii vor imparti mostenirea, dupa cum urmeaza: SD, in calitate de descendent (fiu), are o cota de 1/3 din masa succesorala, ST, in calitate de descendent (nepot de fiu predecedat), o cota de 1/6 din masa succesorala, iar SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat) o cota de 1/6 din masa succesorala.
Aplicand algoritmul aratat mai sus, reglementat de art. 849 Cod civil (reunirea fictiva a donatiilor la activul net), instanta constata ca masa de calcul la care se raporteaza rezerva si cotitatea disponibila se compune din cota de 1/16 (dobandit prin mostenire dupa defunctul SD) si 1/2 (obtinut in urma reunirii donatiilor la cota de 3/16 detinut in proprietate la data decesului) din dreptul de proprietate asupra imobilului din Targu Mures, str. Podeni nr. 99. In consecinta, cotitatea disponibila reprezinta cota valorica de 3/16 din dreptul de proprietate, parte asupra careia trebuie imputate donatiile aratate mai sus, in ordinea cronologica a incheierii lor. Astfel, instanta observa ca in urma deducerii donatiei primite de reclamantii-parati, din cotitatea disponibila mai ramane cota de 1/16, care fiind mai redusa decat donatia primita de parata SM (3/16), determina reductiunea actului de gratificare pana la aceasta limita.
Inainte de a trece la solutionarea petitelor privind iesirea din indiviziune, instanta retine ca asupra imobilului situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, lasat prin mostenire de defunctii SD si Sz?cs Mária partile detin urmatoarele cote de proprietate: SD - 1/3 in calitate de mostenitor rezervatar; ST - 1/6 in calitate de mostenitor rezervatar si cota de 1/8 in calitate de donatar, in total cota de 7/24, SH, in calitate de descendenta (nepoata de fiu predecedat), 1/6 in calitate de mostenitoare rezervatara si cota de 1/8 in calitate de donatara, in total cota de 7/24; Sz?cs (fosta Istvan) Maria - 1/12 in calitate de donatara.
Potrivit expertizelor tehnice efectuate in cauza imobilul inscris in cartea funciara nr. 49 Remetea, nr. top 286 are urmatoarea valoare de circulatie: constructia cu anexele de 123.866 lei (33.176 euro), iar terenul aferent de 428.282,8 lei (obtinuta in urma coroborarii concluziilor celor doua lucrari de evaluare), adica in total 537.117,8 lei.
Paratul-reclamant a solicitat sa se constate ca la imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99 impreuna cu sotia sa a adus mai multe imbunatatiri, construind o camera, o baie si anexe, cotete de porci si gaini.
Instanta constata ca reclamantii-parati in cadrul judecatii ce a avut loc in dosarul nr. 2127/2002, prin intampinarea si notele de sedinta depuse in acel dosar (f. 20-21, 27) au recunoscut ca paratul-reclamant a construit din resurse proprii o camera, un garaj si spatiu pentru baie. Reclamantii-parati au formulat rezerve numai fata de rezervorul de apa, in privinta acestuia au aratat ca a fost realizat de defunctul Sz?cs Dinosie care a fost gradinar. Aceasta manifestare de vointa a reclamantilor-parati are valoarea unei marturisiri depline care face dovada imprejurarilor de fapt recunoscute, iar actul unilateral al acestora are caracter irevocabil, neputandu-se reveni asupra faptelor admise de reclamantii-parati ca fiind corespunzatoare realitatii.
In acelasi timp, instanta observa ca si martorii au intarit sustinerile paratului-reclamant in privinta investitiilor retinute de instanta. Babucz Sandor (f. 135), persoana care locuieste in imediata vecinatate a imobilului in discutie a invederat ca paratul-reclamant a construit din banii proprii o camera cu dependinte si un garaj, iar martorul Negrut Gheorghe (f. 145) a precizat ca paratul "impreuna cu tatal sau a construit tot", iar "camera si locul de baie au fost construite din banii sai, tatal sau nemaiavand bani, fiind batran".
Din concluziile raportului de expertiza tehnica in constructii, instanta mai retine ca intrucat locuinta existenta s-a dovedit a fi insuficienta, in anul 1981 paratul-reclamant, impreuna cu sotia sa a ridicat 3 pereti, doi de inchidere si unul despartitor, legand astfel cladirea casei de locuit cu cladirea grajdului, prin aceasta extindere s-a format o noua camera si locul pentru baie, care nu a fost amenajata nici la data realizarii expertizei si accesul la pod. Potrivit aprecierii expertului, aceste lucrari, fiind de calitate inferioara si neingrijite de-a lungul anilor, prezinta zone cu ruptura in perete si igrasie in stare avansata la peretii interiori, adevarat pericol pentru a fi utilizate ca locuinta. Potrivit evaluarii realizate, valoarea de circulatie a spatiilor adaugate la constructia existenta, constand in camera si loc de baie, se ridica la suma de 13.564 lei
Paratul-reclamant a mai construit pe terenul in discutie si un garaj in anul 1981, a carui valoare de circulatie a fost evaluata la suma de 1.467 lei.
Paratul-reclamant a mai invocat si realizarea altor investitii la cladirea existenta, respectiv construirea de cotete pentru porci si gaini, a caror existenta la data expertizei nu a fost insa probata, expertul numit in cauza neidentificand existenta acestor constructii si nici paratul-reclamant neformuland obiectiuni sub acest aspect. Instanta urmeaza a inlatura construirea de catre paratul-reclamant a celorlalte investitii mentionate in memoriul depus la fila 213-215 din dosar, respectiv sopron si instalatie de irigare gradina, cu bazin de apa si pompa de apa, a caror ridicare pe propria cheltuiala nu a fost dovedita de acesta, desi sarcina probei ii incumba acestuia potrivit art. 129 alin. 1 Cod procedura civila, in conditiile in care opereaza prezumtia ca toate constructiile si lucrarile facute pe teren apartin proprietarului terenului.
Potrivit art. 728 Cod civil si 6731 si urm. Cod procedura civila, vazand si intelegerea partilor asupra modalitatii de realizare a partajului, instanta va dispune iesirea partilor din indiviziune, atribuind in natura paratului-reclamant SD imobilul situat in Targu Mures, str. Podeni nr. 99, inscris in CF nr. 49 Remetea, avand valoarea de 537.117,8 lei, conform expertizelor evaluatorii intocmite in cauza, cu obligarea acestuia la plata unei sulte coproprietarilor, in functie de cotele de proprietate detinute de acestea: reclamantului-parat ST suma de 156.659,35 lei, reclamantei-parate SH suma de 156.659,35 lei si paratei SM suma de 44.759,81 lei.
Vazand solutia ce urmeaza a se pronunta, in temeiul prevederilor art. 276 Cod procedura civila, instanta va compensa in tot cheltuielile de judecata.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Partaj
Partaj bunuri comune. Lichidarea regimului matrimonial. - Decizie nr. 902 din data de 19.12.2017Prestatie tabulara. - Decizie nr. 314 din data de 02.11.2012
Sistarea starii de codevalmasie asupra bunurilor sotilor. Drept de creanta. - Decizie nr. 27 din data de 06.02.2012
Drept de proprietate. Partaj de folosinta. Despagubiri. - Decizie nr. 127 din data de 18.02.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 662 din data de 05.09.2012
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 651 din data de 30.08.2012
Partaj succesoral - Sentinta civila nr. 300 din data de 21.03.2012
Pretentii - Sentinta civila nr. 387 din data de 02.02.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 1564 din data de 21.12.2011
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 1340 din data de 27.10.2011
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 674 din data de 08.09.2010
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 809 din data de 30.09.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 390 din data de 13.05.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 194 din data de 07.04.2010
Partaj bunuri comune - Sentinta civila nr. 170 din data de 15.04.2009
Nulitate titlu proprietate - Sentinta civila nr. 71 din data de 25.02.2010
Iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 625 din data de 02.12.2009
Uzucapiune - Sentinta civila nr. 619 din data de 02.12.2009
iesire din indiviziune - Sentinta civila nr. 605 din data de 18.11.2009
partaj succesoral - Sentinta civila nr. 587 din data de 11.11.2009