Propunere de arestare preventiva respinsa. Obligarea de a nu parasi localitatea.Exceptie de neconstitutionalitate respinsa ca inadmisibila. Cerere de recuzare formulata in cursul judecarii propunerii.
(Hotarare nr. 74 din data de 03.07.2009 pronuntata de Judecatoria Targu-Mures)ROMANIA
JUDECATORIA TIRGU-MURES
DOSAR NR. 11.103/320/2009
INCHEIEREA PENALA NR. 74
Camera de Consiliu din data de 17 octombrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: PAUL MIRCEA
GREFIER: XXXXXXX
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror XXXXXXX din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Mures. Pe rol solutionarea propunerii de arestare preventiva a inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX inaintata de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Mures la data de 17.10.2009.
Potrivit prevederilor art. 297 Cod procedura penala, presedintele completului de judecata dispune strigarea cauzei.
La apelul nominal facut in camera de consiliu se prezinta inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX asistati de avocat ales Costea Vasile.
Procedura de citare nu este legal indeplinita cu inculpatii.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza judecatorului delegat ca lipsa de procedura cu inculpatii se acopera prin prezenta acestora in sedinta de judecata.
Se constata ca judecatorul delegat de la Judecatoria Tg. Mures este sesizat de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Mures cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpatii XXXXXXX, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune in forma continuata, fapta prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si XXXXXXX, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune in forma continuata, fapta prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In temeiul art. 320 Cod procedura penala, judecatorul delegat intreaba partile daca au cereri preliminare de formulat sau exceptii de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public, arata ca nu are cereri prealabile de formulat si nici exceptii de invocat.
Aparatorul ales al inculpatilor, avocat Costea Vasile, arata ca, intrucat dreptul la aparare al inculpatilor este incalcat, invoca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1491 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura penala, deoarece nu a avut acces la dosar si nu a putut studia inscrisurile atasate acestuia.
Judecatorul delegat pune in discutie exceptia de neconstitutionalitate invocata de catre aparatorul ales al inculpatilor, avocat Costea Vasile.
Aparatorul ales al inculpatilor, avocat Costea Vasile, arata ca art. 1491 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura penala, prevede trei situatii avute in vedere de legiuitor in ceea ce priveste solutionarea propunerii de arestare preventiva. In ipoteza in care inculpatul este retinut, solutionarea propunerii de arestare preventiva trebuie sa se realizeze in cele 24 de ore ale retinerii, iar in atare imprejurare avocatul se afla intr-o vadita stare de inferioritate fata de reprezentantul parchetului. In speta concreta, ora fiind inaintata, nu se poate pretinde solutionarea propunerii de arestare preventiva in termen de 24 de ore, intrucat aparatorul nu are nici macar posibilitatea sa studieze actele dosarului, iar in aceste conditii, considera ca exista o incalcare grava a textelor constitutionale. Se invoca de catre aparatorul inculpatilor incalcarea principiului egalitatii de arme. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea Delcourt, explica egalitatea de arme pin aceea ca orice parte trebuie sa fie egala in drepturi cu cealalta. Or, in speta, Ministerul Public are la dispozitie toate mijloacele si poate sa formuleze toate acuzarile, iar dumnealui, ca aparator, este in imposibilitate sa studieze dosarul. Invoca de asemenea, art. 6 par. 1 din CEDO, care prevede ca dreptul unei persoane de a fi judecata intr-un termen rezonabil. In speta, nu poate fi vorba de un termen rezonabil. In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate, exceptia de neconstitutionalitate trebuie sa vizeze mai multe aspecte: sa fie ridicata de o persoana care are calitatea de a face acest lucru, textul pretins neconstitutional sa aiba legatura cu cauza, textul in discutie sa nu fi fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala printr-o decizie anterioara si exceptia sa fie motivata in sensul incalcarii unor articole din Constitutia Romaniei. Considera ca aceste cerinte sunt indeplinite. De asemenea, invoca incalcarea art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 124 din Constitutia Romaniei, privind dreptul la aparare, art. 6 din CEDO, art. 16 alin. 1, care prevede ca cetatenii sunt egali in drepturi in fata legii. Arata ca nu este respectat art. 24 din Constitutie, deoarece cauzele cu inculpati in stare de libertate se pot solutiona oricand, dar cele cu inculpati retinuti nu pot fi solutionate in aceleasi imprejurari. Sa se constate ca toate conditiile prev. de art. 29 din Legea 47/1992 sunt indeplinite astfel incat, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si sa se dispuna suspendarea judecatii cauzei, pana la clarificarea acestui aspect de catre Curtea Constitutionala.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca, fata de principiul egalitatii armelor invocat de catre aparatorul inculpatilor, reprezentantul parchetului nu este magistrat in sensul Conventiei, iar cel care stabileste egalitatea de arme este judecatorul care poate aprecia respectivul drept al invinuitului sau inculpatului, in masura in care acesta, prin aparator, doreste sa si-l exercite intr-o anumita forma. Sa se constate ca parchetul a respins solicitarea aparatorului inculpatilor de studiere a dosarului, dar nu este in masura sa impiedice posibilitatea inculpatului, prin aparator, sa formuleze o noua cerere de studiere a dosarului, deoarece expirarea termenului de retinere este doar la ora 10.45. Astfel ca, nu exista o incalcare a dreptului la aparare tocmai pentru faptul ca asupra cererii respective nu s-a pronuntat un magistrat in sensul Conventiei. Pentru aceste motive, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate invocate de catre aparatorul inculpatilor.
In replica, aparatorul inculpatilor, arata ca in cazul exceptiei de neconstitutionalitate conditiile de admisibilitate sunt indeplinite, astfel ca aceasta exceptie poate fi invocata, iar judecatorul nu se poate pronunta asupra fondului cauzei, decat dupa solutionarea exceptiei de catre Curtea Constitutionala.
Judecatorul delegat arata ca se va retrage pentru deliberari cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata de catre aparatorul ales al inculpatilor.
Inainte de a se retrage pentru deliberari, judecatorul delegat intreaba pe aparatorul inculpatilor daca mai sunt si alte cereri prealabile pentru ca deliberarea sa se poata face asupra tuturor acestor chestiuni care ar avea calitatea de cereri prealabile.
Aparatorul inculpatilor arata ca in functie de solutia care se va da in cauza cu privire la exceptia de neconstitutionalitate pot sa apara sau nu si alte cereri.
Judecatorul delegat aduce la cunostinta aparatorului inculpatilor ca in acest moment ne aflam in faza de discutare a exceptiilor si cererilor prealabile, astfel ca ele, daca mai exista, trebuie puse in discutie la acest moment, pentru ca deliberarea sa se poata face asupra tuturor.
Aparatorul inculpatilor arata ca in acest moment nu are cereri prealabile, dar in functie de solutia care se va da in cauza cu privire la exceptia de neconstitutionalitate pot sa apara sau nu si alte cereri prealabile.
Judecatorul delegat atrage atentia aparatorului inculpatilor ca singurele cereri pe care o sa le mai accepte, in cazul in care solutionarea propunerii de arestare preventiva va continua sunt cele are au legatura stransa cu exceptia de neconstitutionalitate, iar alte cereri nu.
Aparatorul inculpatilor arata ca dupa solutionarea cererii de sesizare a Curtii constitutionale s-ar putea sa solicite un termen pentru studierea dosarului.
Deliberand asupra exceptiei de neconstitutionalitate, invocata de aparatorul ales al inculpatilor, dl. avocat Costea Vasile, in temeiul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, judecatorul delegat o respinge ca inadmisibila. Astfel, judecatorul delegat retine ca, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor de judecata sau de arbitraj comercial. In speta, judecatorul delegat apreciaza ca nu sunt indeplinite cerintele prevazute de acest text de lege, in sensul ca art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 trebuie interpretat si prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, asa cum rezulta din intreaga reglementare a procedurii arestarii preventive in dreptul romanesc, solutionarea acestor pricini nu este lasata la indemana instantei, ci a judecatorului delegat, iar intre cele doua notiuni trebuie sa se faca o distinctie necesara. Judecatorul delegat nu dezleaga elemente de fapt si de drept ale pricinii cu care nu a fost sesizat, el nu poate fi calificat ca o instanta in sensul art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si nici in sensul art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992. judecatorul delegat este magistrat in sensul Conventiei, dar nu este instanta, intrucat nu dezleaga un anume litigiu, ci solutioneaza anumite propuneri cu tinta asupra restrangerii unor drepturi si libertati fundamentale, asigurand garantiile de independenta si de impartialitate necesare pentru a putea dispune asemenea masuri care privesc persoana si drepturile sale. Cu alte cuvinte, judecatorul delegat este magistrat in sensul Conventiei, dar nu este instanta in sensul Conventiei si al Legii nr. 47/1992.
Aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea, arata ca intelege sa declare recurs impotriva incheierii de solutionare a exceptiei de neconstitutionalitate, iar pana la solutionarea recursului, instanta nu mai poate sa se pronunte cu privire la nicio cerere.
Fata de cererea de recurs formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de a formula recurs, intrucat considera ca instanta superioara se poate pronunta asupra prioritatii exceptiei de neconstitutionalitate si cu ocazia eventualei atacari a fondului propunerii de arestare preventiva.
Judecatorul delegat constata ca, chestiunile care privesc ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate sunt chestiuni incidentale in aceasta pricina, iar imprejurarea ca aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea a formulat recurs impotriva acestei incheieri nu inseamna ca acesta impiedica solutionarea in continuare a propunerii de arestare preventiva. Este atacata cu recurs solutia judecatorului delegat in ceea ce priveste inadmisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate, dar solutionarea acestei exceptii in faza cererilor prealabile nu impieteaza asupra continuarii judecatii. Prin urmare, judecatorul delegat respinge cererea de suspendare a judecatii cauzei si dispune continuarea judecatii.
Aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea arata ca potrivit art. 49 Cod procedura penala si art. 47 alin. 2 Cod procedura penala formuleaza cerere de recuzare impotriva domnului judecator, pentru ca acesta s-a antepronuntat, in sensul ca nu doreste sa inainteze dosarul la Tribunalul Mures in vederea solutionarii recursului declarat impotriva incheierii prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate.
Judecatorul delegat ia act de cererea de recuzare formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea si arata ca potrivit art. 51 alin. 4 Cod procedura penala, completul in fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive. Pentru acest motiv, cererea de recuzare va fi solutionata de un alt judecator, insa aceasta nu impiedica, in acest moment, solutionarea propunerii de arestare preventiva. Judecatorul delegat procedeaza la continuarea judecatii.
Aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea solicita acordarea unui termen scurt de judecata pentru studia dosarul.
Judecatorul delegat pune in discutie cererea formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea.
Reprezentantul Ministerului Public, se arata de acord.
Judecatorul delegat admite cererea formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea si acorda acestuia 45 de minute termen pentru studierea dosarului.
La reluarea sedintei de judecata dupa studierea dosarului, aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile, arata ca potrivit art. 28 coroborat cu art. 34 lit. b Cod procedura penala invoca necompetenta materiala atat a Parchetului de pe langa Judecatoria Tg Mures, cat si a Judecatoriei Tg Mures in solutionarea acestei propuneri. Solicita sa se constate ca Parchetul de pe langa Judecatoria Tg Mures nu mai este competent nici sa faca propuneri de arestare si nici sa faca cercetari in aceasta cauza, deoarece exista in dosarul de urmarire penala, inscrisuri din care rezulta ca s-a inceput urmarirea penala in alte dosare pentru inculpati, iar prejudiciul total este de peste 2 miliarde de lei, competent pentru solutionarea acestei cereri fiind Parchetul de pe langa Tribunalul Mures. Arata ca se incearca sa se vina cu mai multe dosare separate care sa nu depaseasca 2 miliarde de lei, pentru ca Judecatoria Tg Mures sa fie competenta, dar aceste dosare se vor conexa si atunci valoarea prejudiciului o sa fie de peste 2 miliarde de lei. Astfel ca, in acest moment propunerea de arestare preventiva este formulata de un organ necompetent, iar instanta nu o poate solutiona. In temeiul art. 197 alin. 2 Cod procedura penala invoca nelegala sesizare a instantei de judecata decurgand din necompetenta materiala a organului de cercetare penala.
Judecatorul delegat pune in discutie exceptia privind nelegala sesizare a instantei de judecata, formulata de aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile, nelegalitate decurgand din necompetenta materiala organului de cercetare penala.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca modalitatea de calcul a prejudiciului la care face referire aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile, vizeaza eventual infractiunea de inselaciune in forma continuata, si nu este incidenta in cazul concursului de infractiuni. Or, in cazul din speta s-a retinut comiterea unei infractiuni de inselaciune in forma continuata compusa din 3 acte materiale, celelalte fapte pentru care sunt cercetati inculpatii neintrand in aceasta unitate infractionala. Dosarele la care a facut referire aparatorul inculpatilor vizeaza inculpatii de fata si au fost date numai cu titlu de exemplu pentru a evidentia faptul ca acestia au o practica de a savarsi asemenea infractiuni si pentru a dovedi la pericolul pentru ordinea publica. Aceste dosare nu sunt menite sa scoata in evidenta vreo legatura de conexitate, deoarece sunt cauze distincte.
Fata de exceptia invocata de aparatorul inculpatilor, avocat ales Costea Vasile, judecatorul delegat constata ca, in raport de incadrarea juridica data faptelor imputate inculpatilor in acest dosar, competenta materiala apartine Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures. Reunirea cauzelor in faza de urmarire penala ori stabilirea incadrarii juridice a faptelor in aceasta faza procesuala sunt atributele exclusive ale procurorului, iar judecatorul delegat nu poate sa cenzureze cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva un asemenea act pe care procurorul l-ar fi facut. In aceeasi ordine de idei, judecatorul delegat nu poate sa aprecieze asupra legalitatii si oportunitatii unei conexari pe care procurorul nu a facut-o in cursul cercetarilor desfasurate in faza de urmarire penala. Prin urmare, in raport de incadrarea juridica data faptelor in speta, chestiune care este tot atributul exclusiv al procurorului, competenta materiala in instrumentarea dosarului si in sesizarea cu propunerea de arestare preventiva apartine Parchetului de pe langa Judecatoria Tg Mures. Fata de aceste considerente, exceptia nelegalei sesizari a instantei de judecata este neintemeiata si judecatorul delegat o respinge. In raport de aceste imprejurari se justifica si competenta judecatorului delegat din cadrul Judecatoriei Tg Mures pentru solutionarea propunerii de arestare preventiva.
Aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile arata ca daca maine reprezentantul Ministerului Public o sa procedeze la conexarea dosarelor, Judecatoria Tg Mures nu o sa mai fie competenta pentru solutionarea cauzei.
Judecatorul delegat aduce la cunostinta aparatorului inculpatilor avocat ales Costea Vasile propunerea de arestare preventiva se solutioneaza azi, nu maine, iar azi Judecatoria Tg Mures este competenta sa o solutioneze.
Judecatorul delegat, conform prevederilor art. 318 Cod procedura penala procedeaza la verificarea identitatii inculpatilor XXXXXXX, fiul lui Bela si Emese, nascut la data de 28.01.1983, in loc. Tg Mures, domiciliat in Cristesti, str. Principala, nr. 678G, sc. 2, ap. 14, judetul Mures, CNP 1830128260015 si XXXXXXX, fiul lui Alexandru si Rozalia nascut la data de 07.06.1970 in Tg Mures, domiciliat in Tg Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 41/15, judetul Mures, CNP 17006072643, constatand ca intre datele personale rezultate din actele de identitate ale inculpatilor si cele mentionate in actele aflate la dosarul de urmarire penala si in sesizarea Parchetului de pe langa Judecatoria Tg. Mures exista concordanta.
Judecatorul delegat, conform prevederilor art. 322 Cod procedura penala si art. 70 alin. 2,3 Cod procedura penala, aduce la cunostinta inculpatilor fapta ce formeaza obiectul invinuirii, precum si motivele arestarii invocate in sesizarea Parchetului, drepturile acestora prev. de art. 70 Cod procedura penala, adica de a fi asistati de avocat ales si de a nu face nicio declaratie, atragandu-li-se totodata atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lor.
Inculpatii arata ca au avocat ales in cauza in persoana d-lui avocat Costea Vasile, nu doresc sa dea o noua declaratie, mentinand cele aratate in fata organelor de urmarire penala. Pozitia inculpatilor a fost consemnata, semnata si atasata la dosarul cauzei.
La intrebarea judecatorului delegat, reprezentantul Ministerului Public si aparatorul inculpatilor arata ca nu au alte cereri de formulat in probatiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat, potrivit art. 339 Cod procedura penala, judecatorul delegat declara incheiata faza cercetarii judecatoresti si potrivit art. 340 Cod procedura penala, acorda cuvantul in dezbateri privind propunerea de luare a masurii arestarii preventive.
Reprezentantul Ministerului Public solicita in temeiul art. 1491 alin. 1 Cod procedura penala raportat la art. 143, la art. 136 si 148 lit. a, d si f Cod procedura penala, admiterea propunerii Parchetului de pe langa Judecatoria Tg. Mures si a se dispune arestarea preventiva a inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX, pe o perioada de 29 zile, incepand cu data de 17.10.2009, deoarece sunt indeplinite conditiile prev. de art. 136, 143 si 148 lit. a, d si f Cod procedura penala, pentru motivele pe care le-a expus pe larg in sesizare. In ceea ce priveste art. 148 lit. a Cod procedura penala este aplicabil inculpatului XXXXXXX, constand in aceea ca acesta a fugit incercand sa se sustraga de la urmarirea penala, in sensul ca nu a raspuns chemarilor organelor de cercetare penala in dimineata zilei de ieri. In ceea ce priveste art. 148 lit. d Cod procedura penala acesta este aplicabil ambilor inculpati, pentru motivele aratate in sesizare, inceperea urmaririi penale in alte dosare aflate la IPJ Mures - Serviciul de Investigare a Fraudelor.
In ceea ce priveste art. 148 lit. f Cod procedura, prezinta pericol pentru ordinea publica lasarea in libertate a inculpatilor. Pericolul concret pentru ordinea publica rezulta din perseverenta infractionala a inculpatilor, din modalitatea savarsirii infractiunilor. Arata reprezentantul Ministerului Public ca a prezentat in sesizare si documentele si bunurile descoperite cu ocazia perchezitiei astfel incat, nu mai reia argumentarea realizata acolo.
Aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile solicita respingerea propunerii de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg Mures ca fiind nefondata si netemeinica, in primul rand pentru ca sunt incadrari juridice gresite ale faptei cu repercusiuni de nerecuperat in cazul in care o sa se ia masura arestarii preventive. In ceea ce priveste prima fapta, primul act material, solicita sa se constate ca intre SC Adimag SRL si inculpati exista un contract comercial incheiat de ambele parti, iar la acel moment nu s-a pus problema unei inselaciuni, iar contractul s-a derulat pe timp de o luna si jumatate, iar in aceasta perioada s-au facut livrari continue. SC Adimag SRL primit un cec in alb si un bilet la ordin.
Sa se constate ca emiterea unui cec in alb poate constitui eventual o infractiune prev. de art. 84 pct. 3 din Legea cecului, iar nu de art. 215 alin. 2 si 3 Cod procedura penala. Totodata, un bilet la ordin se investeste cu formula executorie si se procedeaza la executare fara a se ajunge in instanta. Nu exista practica in sensul ca un bilet la ordin refuzat la plata constituie o infractiune. Inselaciunea prin cecuri este incriminata de art. 215 alin. 4 Cod procedura penala dar nu este cazul in speta. In situatia data s-ar putea vorbi cel mult de art. 84 pct. 3 din Legea cecului care prevede insa, o pedeapsa intre o luna si 6 luni si amenda penala, ceea ce nu poate constitui temei de arestare. Totodata, inselaciune nu poate sa fie pentru ca insasi societatea a cerut un bilet la ordin, insesi partile au aratat ca s-au inteles sa compenseze datoria cu acel BMW, iar acum exista posibilitatea stingerii litigiului dintre parti. Atunci ce inselaciune exista? S-a facut vreo executare silita a biletului la ordin, s-au facut demersuri legale pentru a se spune ca nu si-au recuperat debitul. Aceeasi situatie se regaseste si cu privire la cea de-a doua fapta unde prin comun acord S.C. Geiger Transilvania S.R.L. a acceptat sa primeasca un CEC nesemnat. Care este inselaciunea, care este mijlocul fraudulos, de vreme ce inculpatii nu au obligat pe nimeni sa accepte un cec in alb? In ceea ce priveste S.C. Pancar S.R.L. s-a stabilit inselaciunea prev. art. 215 alin. 1, 2 si 3 in conditiile in care partile au mers acolo, au incheiat un contract, la solicitarea acelei persoane au emis un bilet la ordin care la rubrica dedicata sumei nu este completat si se inteleg la o anumita perioada de plata, dar societatea, fara sa-i anunte ca vrea sa introduca in banca acel bilet la ordin, formuleaza apoi acea plangere penala, in conditiile in care ei s-au inteles in septembrie si exista si acum un termen de gratie pentru achitarea biletului la ordin. Sa se constate ca aceasta societate nu a inceput executarea silita a biletului la ordin si nici nu a facut vreun demers pentru recuperarea prejudiciului, ci direct a formulat plangere penala. Sa se constate ca incadrarea juridica a faptelor a fost facuta gresit pentru a se retine in limita de 3-15 ani, cu scopul de a justifica arestarea, dar aceasta din starea de fapt nu rezulta.
Nu poate fi luat in considerare temeiul art. 148 lit. d Cod procedura penala, deoarece acest temei se retine in cazul unei condamnari. Or, niciunul dintre inculpati nu are vreo condamnare. Singurul care are o punere in miscare a actiunii penale impotriva sa este inculpatul XXXXXXX care a avut un dosar in anul 2003 care este suspendat, fiind prescrisa si fapta. In ceea ce priveste pe inculpatul Simo Bela, caruia i s-a retinut de procuror art. 148 lit. a Cod procedura penala, formuleaza cateva precizari. Astfel, in ziua de joi a acestei saptamani a vorbit cu subofiterul de la politie, Petra Cosmin, caruia i-a comunicat faptul ca inculpatul XXXXXXX o sa se prezinte singur la audieri, deoarece el ca si avocat nu se poate prezenta, avand multe cauze de sustinut. Pentru aceste motive, a solicitat audierea acestui inculpat pentru ziua de marti, dar subofiterul nu a acceptat. Inculpatul Szilard l-a sunat si acesta si i-a comunicat faptul ca a primit si el invitatie pentru a merge la politie, dar el i-a comunicat sa nu se prezinte la ora fixata de organul de cercetare, pentru ca mai tarziu o sa ajunga si el si vor merge impreuna. Astfel, din motivele expuse nu rezulta ca acesta s-ar fi sustras de la urmarire penala si nici nu s-a pus problema sa dispara.
In ceea ce priveste art. 148 lit. f Cod procedura penala, arata ca nu exista niciun pericol social, pentru lasarea lor in libertate, deoarece acestia au mai avut si alte dosare, au mai existat neintelegeri intre societatile comerciale, neintelegeri care au fost rezolvate. Intre societati exista raporturi comerciale, iar in speta, sumele datorate o sa fie restituite.
In subsidiar, solicita in temeiul art. 136 Cod procedura penala luarea fata de inculpati a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, deoarece acestia vor indeplini toate obligatiile impuse de instanta. Considera ca nu se poate lua o masura de arestare preventiva a inculpatilor deoarece faptele nu sunt grave, dar pentru controlul lor de a se prezenta la organele de politie solicita luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea.
Instanta pune in discutie cererea de luare a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara formulata de aparatorul ales al inculpatilor.
Reprezentantul Parchetului solicita respingerea cererii de luare a masurii de a nu parasi localitatea sau tara formulata de aparatorul ales al inculpatilor, deoarece obligatiile prevazute in cadrul care reglementeaza aceasta masura de obligare de a nu parasi localitatea sau tara, nu sunt suficiente pentru a asigura garantiile necesare pentru ordinea publica.
Inculpatul, XXXXXXX avand ultimul cuvant, solicita sa fie judecat in stare de libertate pentru a putea sa-si rezolve problemele.
Inculpatul XXXXXXX Codo avand ultimul cuvant, arata ca in cursul zilei de luni face si plati catre societati, dar fiind arestat nu poate sa le faca, astfel incat solicita sa fie judecat in stare de libertate. De asemenea, arata ca nu s-a sustras de la urmarirea penala. J U D E C A T O R U L Deliberand asupra prezentei cauze penale, constata urmatoarele:
Prin sesizarea inregistrata la Judecatoria Targu Mures la data de 17 octombrie 2009, Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures a solicitat, in baza art. 1491 Cod de procedura penala, luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii
- XXXXXXX [fiul lui Bela si Emese, nascut la data de 28.01.1983 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in com. Cristesti, str. Principala, nr. 678G, sc. 2, ap. 14, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, administrator S.C. Pico PCB S.R.L., fara antecedente penale, CNP 1830128260019] si
- XXXXXXX [fiul lui Alexandru si Rozalia, nascut la data de 07.06.1970 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in mun. Targu Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 41, ap. 15, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, fara ocupatie, casatorit, fara antecedente penale, CNP 1700607264382], pe o perioada de 29 zile.
In motivare se arata, in esenta, ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru ca judecatorul sa dispuna arestarea preventiva a inculpatilor.
Analizand propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures prin prisma materialului de urmarire penala si a sustinerilor inculpatilor se retin urmatoarele:
Prin Rezolutia din 15 octombrie 2009, data in dosarul nr. 5755/P/2009 si confirmata de procuror la data de 16 octombrie 2009 s-a inceput urmarirea penala impotriva inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX pentru savarsirea de catre fiecare din ei a infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La data de 16.10.2009, impotriva inculpatilor s-a luat masura preventiva a retinerii pentru 24 ore, aceasta urmand sa expire la data de 17.10.2009, ora 10.45 pentru inculpatul XXXXXXX, respectiv ora 11.00 pentru inculpatul XXXXXXX.
Prin Ordonanta emisa la data de 16.10.2009, in dosarul nr. 5755/P/2009, Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures a pus in miscare actiunea penala fata de cei doi inculpati pentru infractiunile mentionate mai sus, retinandu-se in sarcina fiecaruia dintre ei comiterea a cate unei infractiuni de inselaciune in forma continuata prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infractiune compusa dintr-un total de 3 acte materiale (pentru fiecare inculpat), in dauna partilor vatamate S.C. Adimag S.R.L., S.C. Geiger Transilvania S.R.L. si respectiv, S.C. Pancar S.R.L.
Inculpatii au fost ascultati atat de catre procuror, cat si de catre judecatorul delegat, respectandu-se in acest sens, dispozitiile art. 150 alin. 1 Cod procedura penala.
Pe parcursul solutionarii prezentei propuneri de arestare preventiva aparatorul inculpatilor a invocat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1491 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedura penala, in raport cu dispozitiile art. 16 alin. 1, art. 21 alin. 3 si art. 124 alin. 2 din Constitutia Romaniei revizuita. Cererea de sesizare a Curtii constitutionale a fost respinsa ca inadmisibila. Inculpatii au declarat recurs impotriva solutiei judecatorului delegat de respingere ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate.
De asemenea, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti s-a formulat de catre aparatorul inculpatilor o cerere de recuzare a judecatorului delegat investit cu solutionarea propunerii de arestare preventiva, dar s-a continuat solutionarea cauzei in lumina dispozitiilor art. 51 alin. 4 Cod procedura penala.
Cu titlu de cerere prealabila, s-a invocat de catre aparatorul inculpatilor exceptia nelegalei sesizari a Judecatoriei Targu Mures cu propunerea de arestare preventiva a inculpatilor, exceptie respinsa ca neintemeiata de judecatorul delegat.
Expunerea pe larg a motivelor pentru care judecatorul delegat s-a oprit asupra solutiilor enumerate mai sus, in ceea ce priveste chestiunile incidentale si prealabile, se regaseste in partea introductiva a prezentei incheieri.
In ceea ce priveste solutionarea propunerii de arestare preventiva, anumite considerente se impun a fi expuse in cele ce urmeaza.
Potrivit art. 143 alin. 1 Cod de procedura penala, coroborat cu art. 1491 Cod de procedura penala, masura arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale poate fi luata daca sunt probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, iar potrivit art. 681 Cod de procedura penala, sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte de urmarire penala a savarsit fapta.
Din continutul coroborat al actelor si lucrarilor aflate la dosarul cauzei, rezulta ca aceasta conditie instituita de art. 143 alin. 1 Cod procedura penala este indeplinita, in sensul ca exista cel putin indicii temeinice care justifica presupunerea rezonabila ca inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX au savarsit faptele de inselaciune care li se imputa.
Astfel, in ceea ce-l priveste pe inculpatul XXXXXXX, retinem ca acesta, in calitate de administrator al S.C. Pico PCB S.R.L., a desfasurat activitati de natura a-l induce in eroare pe reprezentantul S.C. Adimag S.R.L., cu ocazia incheierii si executarii contractului de vanzare-cumparare nr. 623 din 25.05.2009, avand ca obiect vanzarea-cumpararea de materiale de constructii, ca mijloc fraudulos de inducere in eroare cu privire la solvabilitatea sa folosind o fila CEC pe care a lasat-o drept garantie a platii la incheierea contractului. La scadenta, fila CEC a fost introdusa in banca spre decontare, fiind refuzata la plata din lipsa totala de disponibil in cont.
Ulterior, in cursul lunii iunie 2009, acelasi inculpat, in calitate de administrator al S.C. Pico PCB S.R.L., a remis inculpatului XXXXXXX o alta fila CEC (consecutiva ca numar si serie filei emise pentru inducerea in eroare a reprezentantilor S.C. Adimag S.R.L.), fila CEC folosita ulterior de inculpatul XXXXXXX la inducerea in eroare a reprezentantilor S.C. Geiger Transilvania S.R.L., cu ocazia incheierii si executarii unui contract de livrare de beton.
In fine, in data de 04.09.2009, inculpatul XXXXXXX a indus in eroare pe reprezentantul S.C. Pancar S.R.L. Sibiu, cu ocazia executarii si livrarii unei caroserii utilitare camion, pentru autosasiu Mercedes Sprinter, de la S.C. Pancar S.R.L., folosind de asemenea, ca modalitate de inducere in eroare cu privire la solvabilitatea S.C. Pico PCB S.R.L., un bilet la ordin ca mijloc fraudulos de plata, neavand acoperire in cont la data emiterii instrumentului de plata sau la data scadenta.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul XXXXXXX, retinem ca acesta, pe parcursul executarii contractului de vanzare-cumparare nr. 623 din 25.05.2009 (incheiat intre S.C. Pico PCB S.R.L. si S.C. Adimag S.R.L.), a oferit, ca modalitate de compensare a contravalorii materialelor de constructii achizitionate de inculpatul XXXXXXX, autoturismul BMW 390L, fara a duce la indeplinire acest fapt, mentionand astfel in eroare pe reprezentantii S.C. Adimag S.R.L. cu privire la executarea contractului.
Ulterior, la inceputul lunii iunie 2009, cu ocazia incheierii si executarii unui contract de livrare de beton, inculpatul XXXXXXX a indus in eroare pe reprezentantii S.C. Geiger Transilvania S.R.L. prin emiterea unei file CEC apartinand S.C. Pico PCB S.R.L., societate in care inculpatul nu avea nicio calitate, fila CEC care a fost lasata partii vatamate fara a fi macar semnata, acest instrument neputand fi astfel nici macar introdus in banca spre decontare. Cantitatea de beton achizitionata de catre inculpatul XXXXXXX de la S.C. Geiger Transilvania S.R.L. a fost livrata la imobilul inculpatului, situat in mun. Targu Mures, str. Mureseni, nr. 50.
In fine, la data de 04.09.2009, impreuna cu inculpatul XXXXXXX, inculpatul XXXXXXX s-a deplasat la punctul de lucru al S.C. Pancar S.R.L. din Sibiu, ocazie cu care a negociat cu reprezentantul acestei societati incheierea contractului nr. 43 din 04.09.2009, inclusiv ca plata acestuia sa se faca prin intermediul unui bilet la ordin, avand totodata supra sa stampila S.C. Pico PCB S.R.L. A doua zi, inculpatul XXXXXXX s-a prezentat impreuna cu inculpatul XXXXXXX la punctul de lucru al S.C. Pancar S.R.L. din Sibiu si a ridicat lucrarea executata.
Aspecte care conduc la stabilirea, cel putin in aparenta, a unei conduite infractionale a inculpatilor, pot fi desprinse din atitudinea lor generala fata de operatiunile juridice pe care le-au desfasurat prin intermediul S.C. Pico PCB S.R.L., din miscarile care au avut loc in contul societatii deschis la Banca Transilvania (cont pe baza caruia au fost emise instrumentele de plata mentionate mai sus), precum si din modul in care au incercat sa tergiverseze plata sumelor datorate catre partenerii lor comerciali.
Astfel, din extrasul de cont al S.C. Pico PCB S.R.L. putem observa faptul ca societatea nu s-a ingrijit niciun moment pentru a avea disponibil in cont la momentul incheierii si derularii relatiilor comerciale cu societatile vatamate si nici la scadenta instrumentelor de plata, aspecte ce denota o rea-credinta din partea reprezentantilor S.C. Pico PCB S.R.L., respectiv o intentie directa in ceea ce priveste inducerea in eroare a reprezentantilor societatilor vatamate cu privire la solvabilitatea S.C. Pico PCB S.R.L.
Totodata, se poate constata ca S.C. Pico PCB S.R.L. rula rareori sume prin contul bancar, singurele operatiuni desfasurate fiind cele de depunere de numerar in vederea achitarii unor rate de leasing, precum si incasarea unor sume de bani care in foarte scurt timp erau retrase din contul bancar, de catre inculpatul XXXXXXX sau de catre numitul Makkai Sandor. In aceste conditii, apreciem sa exista indicii temeinice care evidentiaza intentia inculpatilor ca, la data scadentei instrumentelor de plata, sa nu detina disponibilul necesar in contul bancar. Din continutul aceluiasi extras de cont se constata ca S.C. Pico PCB S.R.L., in perioada incheierii si derularii contractelor, a rulat sume relativ mici in raport cu valoarea marfurilor ridicate de la persoanele vatamate.
In ceea ce priveste legatura subiectiva dintre cei doi faptuitori, aceasta transpare din imprejurarile de fapt concrete. Inculpatul XXXXXXX se implica activ in rezolvarea prejudiciului cauzat S.C. Adimag S.R.L., negociaza termenii contractului si remite fila CEC apartinand S.C. Pico PCB S.R.L. catre reprezentantii S.C. Geiger Transilvania S.R.L. si nu in ultimul rand, negociaza si stabileste modalitatea de plata la contractarea executarii unei caroserii de catre S.C. Pancar S.R.L.
Si din aceste observatii putem desprinde intentia faptuitorilor de inducere in eroare a persoanelor vatamate, acestia avand reprezentarea, in momentul incheierii contractelor, ca la scadenta instrumentelor de plata nu vor avea acoperirea necesara in cont, actionand astfel concertat in sensul pagubirii patrimoniului persoanelor vatamate si in sensul obtinerii pentru sine a unor foloase materiale injuste.
Pentru a retine aceste date faptice, avem in vedere o serie de documente aflate la dosar: declaratiile inculpatilor, declaratiile partilor vatamate, declaratiile martorilor, fila CEC nr. BTRL 1BB4394485, somatie nr. 4443/28.07.009, cerere de consultare in FNC dupa tragator, anexa la cererea de deschidere de cont, contractul de vanzare-cumparare nr. 623 din 25.05.2009, facturile fiscale si avizele de insotire a marfii emise de S.C. Adimag S.R.L. in executarea acestui contract, actele anexate de partea vatamata Comsa Ioan conforma procesului-verbal de consemnare a efectuarii actelor premergatoare, proces-verbal de recunoastere dupa fotografie a inculpatului XXXXXXX de catre partea vatamata Comsa Ioan, plansa foto, extras de cont al S.C. Pico PCB S.R.L., adresa ITM nr. 1175/02.10.2009, adresa DGFP Mures nr. 3811/15.10.2009, proces-verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare, proces-verbal de perchezitie a autoturismului. Judecatorul delegat apreciaza ca acestea reprezinta tot atatea indicii temeinice ale comiterii de catre inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX a infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Prin urmare, plecand de la aceste considerente, prima conditie instituita de lege ar fi indeplinita.
Cu toate acestea insa, nu trebuie sa ignoram faptul ca potrivit prevederilor art. 136 alin. 1 Cod procedura penala, masura arestarii preventive a inculpatului se dispune pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata.
De asemenea, art. 1491 alin. 1 Cod procedura penala stipuleaza ca pentru luarea masurii arestarii preventive trebuie sa existe cel putin unul din cazurile prevazute de art. 148 Cod procedura penala. Propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures a fost intemeiata pe dispozitiile art. 148 alin. 1 lit. a, d si f Cod procedura penala pentru inculpatul XXXXXXX si pe dispozitiile art. 148 alin. 1 lit. d si f Cod procedura penala pentru inculpatul XXXXXXX.
In conformitate cu prevederile art. 148 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei. Potrivit art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune. In fine, art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala stabileste ca masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Vizavi de temeiul prevazut de art. 148 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, judecatorul delegat apreciaza ca acesta nu este fondat. Datele furnizate de Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures in sesizarea formulata, nu sunt in masura sa ne conduca la o asemenea concluzie in ceea ce-l priveste pe inculpatul XXXXXXX. Este adevarat ca acesta a anuntat organul de cercetare penala ca nu se poate prezenta pentru audieri la data de 16.10.2009 ora 09.30, dar nu putem concluziona, pe baza probelor administrate, ca prin aceasta conduita el a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire. Pur si simplu, inculpatul a invederat organelor judiciare ca din diferite motive nu se poate prezenta la data si ora stabilita pentru audieri. Mai mult decat atat, nu trebuie sa ignoram ca inculpatul insusi este cel care a comunicat telefonic organului de cercetare penala ca nu poate veni si a propus eventual stabilirea unei alte zile pentru realizarea audierilor. Atitudinea inculpatului, care din proprie initiativa a luat legatura cu acela care il cerceta nu poate fi interpretata ca o fuga ori ascundere in scopul de a se sustrage de la urmarire. De asemenea, nu exista date la dosar din care sa rezulte ca inculpatul va incerca in viitor sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala. Este adevarat ca exista posibilitatea ca inculpatul sa fi refuzat sa se prezinte in fata organelor de cercetare penala fara un motiv intemeiat, dar in acelasi timp este posibil ca ratiunea acestui refuz sa se gaseasca in faptul ca aparatorul sau ales nu putea sa se prezinte pentru a-i asigura asistenta juridica. Indiferent care ar fi varianta corecta, apreciem ca din comportamentul inculpatului nu transpare incercarea sa de a se sustrage de la urmarire, astfel cum este ea reglementata de art. 148 alin. 1 lit. a Cod procedura penala.
Vizavi de temeiul prevazut de art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, judecatorul delegat apreciaza ca desi exista anumite date care ar putea justifica temeinicia argumentelor invocate de Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures, in ansamblu, acestea nu impun luarea fata de inculpati a unei masuri atat de severe cum este aceea a arestarii preventive. In primul rand, trebuie sa remarcam ca in ipoteza in care conditiile prevazute de art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala ar fi indeplinite, luarea masurii arestarii preventive nu este obligatorie, ci sta la dispozitia judecatorului delegat, care face si un examen de oportunitate, nu numai de legalitate si temeinicie ("masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata [_]"). In al doilea rand, ipoteza prevazuta de art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, avand in vedere continutul reglementarii, trebuie interpretata cu multa prudenta, deoarece presupune, ca premisa, faptul ca inculpatul este cercetat penal pentru comiterea uneia sau mai multor infractiuni si in aceste conditii el savarseste o noua infractiune intentionata. In ipoteza din speta, exista date ca pentru cei doi inculpati s-a inceput urmarirea penala pentru comiterea unor fapte similare celor care fac obiectul prezentului dosar, dar cele mai multe solutii de incepere a urmaririi penale sunt de data foarte recenta (14.10.2009), ceea ce ne duce la concluzia ca dosarele cu pricina sunt intr-o faza incipienta a cercetarilor. Pe cale de consecinta, judecatorul delegat nu poate sa ignore la acest moment forta cu care se impune prezumtia de nevinovatie in favoarea celor doi inculpati si ca atare, luarea masurii arestarii preventive nu poate fi justificata pe aceste considerente. De asemenea, retinem ca in cazul inculpatului XXXXXXX s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale in dosarul nr. 5359/P/2004, dar nici aceasta imprejurare nu este de natura sa formeze convingerea judecatorului delegat ca s-ar impune luarea masurii arestarii preventive.
In ceea ce priveste temeiul instituit de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala, mai intai este de mentionat ca textul de lege prevede indeplinirea cumulativa a doua conditii: prima este aceea ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea pentru care inculpatul este cercetat sa fie mai mare de 4 ani si cea de-a doua, cumulativa, este ca lasarea in libertate a acestuia sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica.
Cerinta referitoare la limita de pedeapsa este indeplinita, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal, fiind inchisoarea intre 3 si 15 ani.
Cu privire la cea de-a doua cerinta prevazuta de acelasi text de lege - imprejurarea ca ar exista probe in sensul ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica - judecatorul delegat considera ca se impun anumite considerente suplimentare.
Astfel, retinem, in primul rand, ca regula de baza a desfasurarii procesului penal, o reprezinta judecarea inculpatului in stare de libertate, garantandu-se astfel dreptul la libertate prevazut de art. 23 din Constitutia Romaniei si art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8 Cod procedura penala, alegerea unei masuri preventive ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.
In fine, din ansamblul reglementarii masurii preventive a arestarii unei persoane, judecatorul delegat retine ca aceasta trebuie sa intervina ca o masura procesuala exceptionala pe parcursul procesului penal, numai cu respectarea stricta a cerintelor de forma si de fond impuse de lege si numai in cazurile in care desfasurarea in bune conditii a procesului penal impune privarea de libertate a inculpatului.
Este indiscutabil ca masura arestarii preventive nu trebuie sa se confunde cu eventuala condamnare a inculpatului si nu trebuie inteleasa ca o sanctiune aplicata acestuia, intrucat altminteri ar fi serios deturnata de la scopul ei.
Aplicand toate aceste consideratii teoretice la situatia din speta, judecatorul apreciaza ca luarea fata de inculpati a masurii arestarii preventive nu se impune la acest moment.
In aceasta ordine de idei, avem in vedere atat circumstantele personale ale inculpatilor, cat si imprejurarile reale care tin de periculozitatea faptei ce formeaza obiectul inculparii. Inculpatii nu au antecedente penale; niciunul dintre ei nu a suferit vreo condamnare pana la acest moment. Prin urmare, chestiunea circumstantelor personale se pozitioneaza in favoarea inculpatilor.
De asemenea, nu putem sa ignoram faptul ca relevanta penala a faptelor imputate inculpatilor nu exclude de plano, orice critici. Chiar si in acest moment al cercetarilor se impune o examinare mai amanuntita a naturii juridice a operatiunilor desfasurate de inculpati si evidentierea, dincolo de orice dubii, a caracterului penal al faptelor retinute in sarcina lor.
Nu in ultimul rand, trebuie sa remarcam ca primele doua acte materiale care intra in continutul infractiunii de inselaciune in forma continuata au fost comise in lunile mai si iunie 2009, deci acum mai mult de 3 luni, motiv pentru care luarea masurii arestarii preventive nu se mai impune nici din punctul de vedere al necesitatii evitarii unei stari de neliniste si a unui sentiment de insecuritate in randul societatii, generata de rezonanta sociala negativa a faptului ca persoanele asupra carora planeaza acuzatia comiterii de infractiuni grave sunt cercetate in stare de libertate.
In ceea ce priveste documentele si obiectele gasite asupra inculpatului XXXXXXX cu ocazia perchezitionarii autoturismului in care a fost depistat in trafic, consideram ca acestea releva un anumit grad superior de periculozitate sociala, dar cu toate acestea, luarea masurii arestarii preventive nu se impune nici din aceasta perspectiva, preventia putandu-se realiza, cel putin la acest moment, si in alt mod prevazut de lege.
Pe cale de consecinta, in raport de considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 1491 alin. 9 din Codul de procedura penala judecatorul delegat va respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures privind arestarea preventiva a inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX.
Cu toate acestea, vazand starea de lucruri concreta, judecatorul delegat considera ca luarea unei masuri preventive se impune, iar aceasta consta in obligarea de a nu parasi localitatea. O atare masura isi gaseste justificarea in chiar dispozitiile art. 136 Cod procedura penala, in sensul ca este utila pentru a se asigura buna desfasurare in continuare a procesului penal.
Cu referire si la considerentele pentru care s-a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatilor, in temeiul art. 1491 alin. 12 Cod procedura penala coroborat cu art. 146 alin. 111 Cod procedura penala si art. 145 Cod procedura penala judecatorul delegat va dispune luarea fata de inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX, pentru o perioada de 30 zile, incepand cu data de 17.10.2009 si pana la data de 15.11.2009 inclusiv, a masurii obligarii de a nu parasi localitatea Targu Mures.
In conformitate cu dispozitiile art. 145 alin. 11 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea inculpatii vor trebui sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere ce va fi intocmit sau ori de cate ori sunt chemati;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In temeiul art. 145 alin. 12 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, instanta impune inculpatilor sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu se apropie si sa nu comunice direct sau indirect cu martorii XXXXXXX, XXXXXXX;
- sa nu desfasoare activitati de administrare a niciunei societati comerciale.
Va fi desemnata Politia Municipiului Targu Mures ca organ judiciar responsabil cu supravegherea modului in care inculpatii respecta masura obligarii de a nu parasi localitatea si obligatiile impuse de catre instanta, iar in temeiul art. 145 alin. 22 Cod proc. pen., instanta va atrage atentia inculpatilor ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau a obligatiilor impuse, se va putea lua fata de acestia masura arestarii preventive.
In fine, copie dupa prezenta incheiere se va comunica in data de 17.10.2009, Arestului IPJ Mures, Politiei Municipiului Targu Mures, Jandarmeriei Targu Mures, Politiei Comunitare Targu Mures, Serviciului Public Comunitar - Serviciul Pasapoarte Mures si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera in vederea asigurarii obligatiilor impuse de organul judiciar, potrivit dispozitiilor art. 21 din acelasi text de lege.
Avand in vedere ca se va lua fata de inculpati masura obligarii de a nu parasi localitatea, judecatorul delegat va respinge ca ramasa fara obiect cererea formulata de aparatorul inculpatilor, de luare fata de acestia a masurii obligarii de a nu parasi tara.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, vor ramane in sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D I S P U N E In baza art. 29 din Legea nr. 47/1992, respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea, pentru a solutiona exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1491 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedura penala, in raport cu dispozitiile art. 16 alin. 1, art. 21 alin. 3 si art. 124 alin. 2 din Constitutia Romaniei revizuita.
In temeiul art. 1491 alin. 9 din Codul de procedura penala respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures privind arestarea preventiva a inculpatilor XXXXXXX [fiul lui Bela si Emese, nascut la data de 28.01.1983 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in com. Cristesti, str. Principala, nr. 678G, sc. 2, ap. 14, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, administrator S.C. Pico PCB S.R.L., fara antecedente penale, CNP 1830128260019] si XXXXXXX [fiul lui Alexandru si Rozalia, nascut la data de 07.06.1970 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in mun. Targu Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 41, ap. 15, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, fara ocupatie, casatorit, fara antecedente penale, CNP 1700607264382].
In temeiul art. 1491 alin. 12 Cod procedura penala coroborat cu art. 146 alin. 111 Cod procedura penala si art. 145 Cod procedura penala dispune luarea fata de inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX, pentru o perioada de 30 zile, incepand cu data de 17.10.2009 si pana la data de 15.11.2009 inclusiv, a masurii obligarii de a nu parasi localitatea Targu Mures.
In conformitate cu dispozitiile art. 145 alin. 11 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea inculpatii vor trebui sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere ce va fi intocmit sau ori de cate ori sunt chemati;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In temeiul art. 145 alin. 12 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, instanta impune inculpatului sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu se apropie si sa nu comunice direct sau indirect cu martorii XXXXXXX, XXXXXXX;
- sa nu desfasoare activitati de administrare a niciunei societati comerciale.
Desemneaza Politia Municipiului Targu Mures ca organ judiciar responsabil cu supravegherea modului in care inculpatii respecta masura obligarii de a nu parasi localitatea si obligatiile impuse de catre instanta.
In temeiul art. 145 alin. 22 Cod proc. pen., instanta atrage atentia inculpatilor ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau a obligatiilor impuse, se va putea lua fata de acestia masura arestarii preventive.
Copie dupa prezenta incheiere se va comunica in data de 17.10.2009, Arestului IPJ Mures, Politiei Municipiului Targu Mures, Jandarmeriei Targu Mures, Politiei Comunitare Targu Mures, Serviciului Public Comunitar - Serviciul Pasapoarte Mures si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera in vederea asigurarii obligatiilor impuse de organul judiciar, potrivit dispozitiilor art. 21 din acelasi text de lege.
Respinge ca ramasa fara obiect cererea formulata de aparatorul inculpatilor, de luare fata de acestia a masurii obligarii de a nu parasi tara.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, raman in sarcina acestuia.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare atat in ceea ce priveste propunerea de arestare preventiva, cat si in ceea ce priveste solutionarea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale.
Cercetata in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica, astazi 17.10.2009, orele 10.45.
PRESEDINTE GREFIER
PAUL MIRCEA XXXXXXX
JUDECATORIA TIRGU-MURES
DOSAR NR. 11.103/320/2009
INCHEIEREA PENALA NR. 74
Camera de Consiliu din data de 17 octombrie 2009
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: PAUL MIRCEA
GREFIER: XXXXXXX
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror XXXXXXX din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Targu-Mures. Pe rol solutionarea propunerii de arestare preventiva a inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX inaintata de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Mures la data de 17.10.2009.
Potrivit prevederilor art. 297 Cod procedura penala, presedintele completului de judecata dispune strigarea cauzei.
La apelul nominal facut in camera de consiliu se prezinta inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX asistati de avocat ales Costea Vasile.
Procedura de citare nu este legal indeplinita cu inculpatii.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza judecatorului delegat ca lipsa de procedura cu inculpatii se acopera prin prezenta acestora in sedinta de judecata.
Se constata ca judecatorul delegat de la Judecatoria Tg. Mures este sesizat de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg. Mures cu propunerea de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpatii XXXXXXX, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune in forma continuata, fapta prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si XXXXXXX, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune in forma continuata, fapta prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
In temeiul art. 320 Cod procedura penala, judecatorul delegat intreaba partile daca au cereri preliminare de formulat sau exceptii de invocat.
Reprezentantul Ministerului Public, arata ca nu are cereri prealabile de formulat si nici exceptii de invocat.
Aparatorul ales al inculpatilor, avocat Costea Vasile, arata ca, intrucat dreptul la aparare al inculpatilor este incalcat, invoca exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1491 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura penala, deoarece nu a avut acces la dosar si nu a putut studia inscrisurile atasate acestuia.
Judecatorul delegat pune in discutie exceptia de neconstitutionalitate invocata de catre aparatorul ales al inculpatilor, avocat Costea Vasile.
Aparatorul ales al inculpatilor, avocat Costea Vasile, arata ca art. 1491 alin. 1, 2 si 3 Cod procedura penala, prevede trei situatii avute in vedere de legiuitor in ceea ce priveste solutionarea propunerii de arestare preventiva. In ipoteza in care inculpatul este retinut, solutionarea propunerii de arestare preventiva trebuie sa se realizeze in cele 24 de ore ale retinerii, iar in atare imprejurare avocatul se afla intr-o vadita stare de inferioritate fata de reprezentantul parchetului. In speta concreta, ora fiind inaintata, nu se poate pretinde solutionarea propunerii de arestare preventiva in termen de 24 de ore, intrucat aparatorul nu are nici macar posibilitatea sa studieze actele dosarului, iar in aceste conditii, considera ca exista o incalcare grava a textelor constitutionale. Se invoca de catre aparatorul inculpatilor incalcarea principiului egalitatii de arme. In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea Delcourt, explica egalitatea de arme pin aceea ca orice parte trebuie sa fie egala in drepturi cu cealalta. Or, in speta, Ministerul Public are la dispozitie toate mijloacele si poate sa formuleze toate acuzarile, iar dumnealui, ca aparator, este in imposibilitate sa studieze dosarul. Invoca de asemenea, art. 6 par. 1 din CEDO, care prevede ca dreptul unei persoane de a fi judecata intr-un termen rezonabil. In speta, nu poate fi vorba de un termen rezonabil. In ceea ce priveste conditiile de admisibilitate, exceptia de neconstitutionalitate trebuie sa vizeze mai multe aspecte: sa fie ridicata de o persoana care are calitatea de a face acest lucru, textul pretins neconstitutional sa aiba legatura cu cauza, textul in discutie sa nu fi fost declarat neconstitutional de catre Curtea Constitutionala printr-o decizie anterioara si exceptia sa fie motivata in sensul incalcarii unor articole din Constitutia Romaniei. Considera ca aceste cerinte sunt indeplinite. De asemenea, invoca incalcarea art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 124 din Constitutia Romaniei, privind dreptul la aparare, art. 6 din CEDO, art. 16 alin. 1, care prevede ca cetatenii sunt egali in drepturi in fata legii. Arata ca nu este respectat art. 24 din Constitutie, deoarece cauzele cu inculpati in stare de libertate se pot solutiona oricand, dar cele cu inculpati retinuti nu pot fi solutionate in aceleasi imprejurari. Sa se constate ca toate conditiile prev. de art. 29 din Legea 47/1992 sunt indeplinite astfel incat, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si sa se dispuna suspendarea judecatii cauzei, pana la clarificarea acestui aspect de catre Curtea Constitutionala.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca, fata de principiul egalitatii armelor invocat de catre aparatorul inculpatilor, reprezentantul parchetului nu este magistrat in sensul Conventiei, iar cel care stabileste egalitatea de arme este judecatorul care poate aprecia respectivul drept al invinuitului sau inculpatului, in masura in care acesta, prin aparator, doreste sa si-l exercite intr-o anumita forma. Sa se constate ca parchetul a respins solicitarea aparatorului inculpatilor de studiere a dosarului, dar nu este in masura sa impiedice posibilitatea inculpatului, prin aparator, sa formuleze o noua cerere de studiere a dosarului, deoarece expirarea termenului de retinere este doar la ora 10.45. Astfel ca, nu exista o incalcare a dreptului la aparare tocmai pentru faptul ca asupra cererii respective nu s-a pronuntat un magistrat in sensul Conventiei. Pentru aceste motive, solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate invocate de catre aparatorul inculpatilor.
In replica, aparatorul inculpatilor, arata ca in cazul exceptiei de neconstitutionalitate conditiile de admisibilitate sunt indeplinite, astfel ca aceasta exceptie poate fi invocata, iar judecatorul nu se poate pronunta asupra fondului cauzei, decat dupa solutionarea exceptiei de catre Curtea Constitutionala.
Judecatorul delegat arata ca se va retrage pentru deliberari cu privire la exceptia de neconstitutionalitate invocata de catre aparatorul ales al inculpatilor.
Inainte de a se retrage pentru deliberari, judecatorul delegat intreaba pe aparatorul inculpatilor daca mai sunt si alte cereri prealabile pentru ca deliberarea sa se poata face asupra tuturor acestor chestiuni care ar avea calitatea de cereri prealabile.
Aparatorul inculpatilor arata ca in functie de solutia care se va da in cauza cu privire la exceptia de neconstitutionalitate pot sa apara sau nu si alte cereri.
Judecatorul delegat aduce la cunostinta aparatorului inculpatilor ca in acest moment ne aflam in faza de discutare a exceptiilor si cererilor prealabile, astfel ca ele, daca mai exista, trebuie puse in discutie la acest moment, pentru ca deliberarea sa se poata face asupra tuturor.
Aparatorul inculpatilor arata ca in acest moment nu are cereri prealabile, dar in functie de solutia care se va da in cauza cu privire la exceptia de neconstitutionalitate pot sa apara sau nu si alte cereri prealabile.
Judecatorul delegat atrage atentia aparatorului inculpatilor ca singurele cereri pe care o sa le mai accepte, in cazul in care solutionarea propunerii de arestare preventiva va continua sunt cele are au legatura stransa cu exceptia de neconstitutionalitate, iar alte cereri nu.
Aparatorul inculpatilor arata ca dupa solutionarea cererii de sesizare a Curtii constitutionale s-ar putea sa solicite un termen pentru studierea dosarului.
Deliberand asupra exceptiei de neconstitutionalitate, invocata de aparatorul ales al inculpatilor, dl. avocat Costea Vasile, in temeiul art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, judecatorul delegat o respinge ca inadmisibila. Astfel, judecatorul delegat retine ca, potrivit art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor de judecata sau de arbitraj comercial. In speta, judecatorul delegat apreciaza ca nu sunt indeplinite cerintele prevazute de acest text de lege, in sensul ca art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992 trebuie interpretat si prin raportare la art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Astfel, asa cum rezulta din intreaga reglementare a procedurii arestarii preventive in dreptul romanesc, solutionarea acestor pricini nu este lasata la indemana instantei, ci a judecatorului delegat, iar intre cele doua notiuni trebuie sa se faca o distinctie necesara. Judecatorul delegat nu dezleaga elemente de fapt si de drept ale pricinii cu care nu a fost sesizat, el nu poate fi calificat ca o instanta in sensul art. 6 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si nici in sensul art. 29 alin. 1 din Legea 47/1992. judecatorul delegat este magistrat in sensul Conventiei, dar nu este instanta, intrucat nu dezleaga un anume litigiu, ci solutioneaza anumite propuneri cu tinta asupra restrangerii unor drepturi si libertati fundamentale, asigurand garantiile de independenta si de impartialitate necesare pentru a putea dispune asemenea masuri care privesc persoana si drepturile sale. Cu alte cuvinte, judecatorul delegat este magistrat in sensul Conventiei, dar nu este instanta in sensul Conventiei si al Legii nr. 47/1992.
Aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea, arata ca intelege sa declare recurs impotriva incheierii de solutionare a exceptiei de neconstitutionalitate, iar pana la solutionarea recursului, instanta nu mai poate sa se pronunte cu privire la nicio cerere.
Fata de cererea de recurs formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea, reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea cererii de a formula recurs, intrucat considera ca instanta superioara se poate pronunta asupra prioritatii exceptiei de neconstitutionalitate si cu ocazia eventualei atacari a fondului propunerii de arestare preventiva.
Judecatorul delegat constata ca, chestiunile care privesc ridicarea exceptiei de neconstitutionalitate sunt chestiuni incidentale in aceasta pricina, iar imprejurarea ca aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea a formulat recurs impotriva acestei incheieri nu inseamna ca acesta impiedica solutionarea in continuare a propunerii de arestare preventiva. Este atacata cu recurs solutia judecatorului delegat in ceea ce priveste inadmisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate, dar solutionarea acestei exceptii in faza cererilor prealabile nu impieteaza asupra continuarii judecatii. Prin urmare, judecatorul delegat respinge cererea de suspendare a judecatii cauzei si dispune continuarea judecatii.
Aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea arata ca potrivit art. 49 Cod procedura penala si art. 47 alin. 2 Cod procedura penala formuleaza cerere de recuzare impotriva domnului judecator, pentru ca acesta s-a antepronuntat, in sensul ca nu doreste sa inainteze dosarul la Tribunalul Mures in vederea solutionarii recursului declarat impotriva incheierii prin care s-a respins exceptia de neconstitutionalitate.
Judecatorul delegat ia act de cererea de recuzare formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea si arata ca potrivit art. 51 alin. 4 Cod procedura penala, completul in fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive. Pentru acest motiv, cererea de recuzare va fi solutionata de un alt judecator, insa aceasta nu impiedica, in acest moment, solutionarea propunerii de arestare preventiva. Judecatorul delegat procedeaza la continuarea judecatii.
Aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea solicita acordarea unui termen scurt de judecata pentru studia dosarul.
Judecatorul delegat pune in discutie cererea formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea.
Reprezentantul Ministerului Public, se arata de acord.
Judecatorul delegat admite cererea formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea si acorda acestuia 45 de minute termen pentru studierea dosarului.
La reluarea sedintei de judecata dupa studierea dosarului, aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile, arata ca potrivit art. 28 coroborat cu art. 34 lit. b Cod procedura penala invoca necompetenta materiala atat a Parchetului de pe langa Judecatoria Tg Mures, cat si a Judecatoriei Tg Mures in solutionarea acestei propuneri. Solicita sa se constate ca Parchetul de pe langa Judecatoria Tg Mures nu mai este competent nici sa faca propuneri de arestare si nici sa faca cercetari in aceasta cauza, deoarece exista in dosarul de urmarire penala, inscrisuri din care rezulta ca s-a inceput urmarirea penala in alte dosare pentru inculpati, iar prejudiciul total este de peste 2 miliarde de lei, competent pentru solutionarea acestei cereri fiind Parchetul de pe langa Tribunalul Mures. Arata ca se incearca sa se vina cu mai multe dosare separate care sa nu depaseasca 2 miliarde de lei, pentru ca Judecatoria Tg Mures sa fie competenta, dar aceste dosare se vor conexa si atunci valoarea prejudiciului o sa fie de peste 2 miliarde de lei. Astfel ca, in acest moment propunerea de arestare preventiva este formulata de un organ necompetent, iar instanta nu o poate solutiona. In temeiul art. 197 alin. 2 Cod procedura penala invoca nelegala sesizare a instantei de judecata decurgand din necompetenta materiala a organului de cercetare penala.
Judecatorul delegat pune in discutie exceptia privind nelegala sesizare a instantei de judecata, formulata de aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile, nelegalitate decurgand din necompetenta materiala organului de cercetare penala.
Reprezentantul Ministerului Public arata ca modalitatea de calcul a prejudiciului la care face referire aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile, vizeaza eventual infractiunea de inselaciune in forma continuata, si nu este incidenta in cazul concursului de infractiuni. Or, in cazul din speta s-a retinut comiterea unei infractiuni de inselaciune in forma continuata compusa din 3 acte materiale, celelalte fapte pentru care sunt cercetati inculpatii neintrand in aceasta unitate infractionala. Dosarele la care a facut referire aparatorul inculpatilor vizeaza inculpatii de fata si au fost date numai cu titlu de exemplu pentru a evidentia faptul ca acestia au o practica de a savarsi asemenea infractiuni si pentru a dovedi la pericolul pentru ordinea publica. Aceste dosare nu sunt menite sa scoata in evidenta vreo legatura de conexitate, deoarece sunt cauze distincte.
Fata de exceptia invocata de aparatorul inculpatilor, avocat ales Costea Vasile, judecatorul delegat constata ca, in raport de incadrarea juridica data faptelor imputate inculpatilor in acest dosar, competenta materiala apartine Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures. Reunirea cauzelor in faza de urmarire penala ori stabilirea incadrarii juridice a faptelor in aceasta faza procesuala sunt atributele exclusive ale procurorului, iar judecatorul delegat nu poate sa cenzureze cu ocazia solutionarii propunerii de arestare preventiva un asemenea act pe care procurorul l-ar fi facut. In aceeasi ordine de idei, judecatorul delegat nu poate sa aprecieze asupra legalitatii si oportunitatii unei conexari pe care procurorul nu a facut-o in cursul cercetarilor desfasurate in faza de urmarire penala. Prin urmare, in raport de incadrarea juridica data faptelor in speta, chestiune care este tot atributul exclusiv al procurorului, competenta materiala in instrumentarea dosarului si in sesizarea cu propunerea de arestare preventiva apartine Parchetului de pe langa Judecatoria Tg Mures. Fata de aceste considerente, exceptia nelegalei sesizari a instantei de judecata este neintemeiata si judecatorul delegat o respinge. In raport de aceste imprejurari se justifica si competenta judecatorului delegat din cadrul Judecatoriei Tg Mures pentru solutionarea propunerii de arestare preventiva.
Aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile arata ca daca maine reprezentantul Ministerului Public o sa procedeze la conexarea dosarelor, Judecatoria Tg Mures nu o sa mai fie competenta pentru solutionarea cauzei.
Judecatorul delegat aduce la cunostinta aparatorului inculpatilor avocat ales Costea Vasile propunerea de arestare preventiva se solutioneaza azi, nu maine, iar azi Judecatoria Tg Mures este competenta sa o solutioneze.
Judecatorul delegat, conform prevederilor art. 318 Cod procedura penala procedeaza la verificarea identitatii inculpatilor XXXXXXX, fiul lui Bela si Emese, nascut la data de 28.01.1983, in loc. Tg Mures, domiciliat in Cristesti, str. Principala, nr. 678G, sc. 2, ap. 14, judetul Mures, CNP 1830128260015 si XXXXXXX, fiul lui Alexandru si Rozalia nascut la data de 07.06.1970 in Tg Mures, domiciliat in Tg Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 41/15, judetul Mures, CNP 17006072643, constatand ca intre datele personale rezultate din actele de identitate ale inculpatilor si cele mentionate in actele aflate la dosarul de urmarire penala si in sesizarea Parchetului de pe langa Judecatoria Tg. Mures exista concordanta.
Judecatorul delegat, conform prevederilor art. 322 Cod procedura penala si art. 70 alin. 2,3 Cod procedura penala, aduce la cunostinta inculpatilor fapta ce formeaza obiectul invinuirii, precum si motivele arestarii invocate in sesizarea Parchetului, drepturile acestora prev. de art. 70 Cod procedura penala, adica de a fi asistati de avocat ales si de a nu face nicio declaratie, atragandu-li-se totodata atentia ca tot ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lor.
Inculpatii arata ca au avocat ales in cauza in persoana d-lui avocat Costea Vasile, nu doresc sa dea o noua declaratie, mentinand cele aratate in fata organelor de urmarire penala. Pozitia inculpatilor a fost consemnata, semnata si atasata la dosarul cauzei.
La intrebarea judecatorului delegat, reprezentantul Ministerului Public si aparatorul inculpatilor arata ca nu au alte cereri de formulat in probatiune.
Nemaifiind alte cereri de formulat, potrivit art. 339 Cod procedura penala, judecatorul delegat declara incheiata faza cercetarii judecatoresti si potrivit art. 340 Cod procedura penala, acorda cuvantul in dezbateri privind propunerea de luare a masurii arestarii preventive.
Reprezentantul Ministerului Public solicita in temeiul art. 1491 alin. 1 Cod procedura penala raportat la art. 143, la art. 136 si 148 lit. a, d si f Cod procedura penala, admiterea propunerii Parchetului de pe langa Judecatoria Tg. Mures si a se dispune arestarea preventiva a inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX, pe o perioada de 29 zile, incepand cu data de 17.10.2009, deoarece sunt indeplinite conditiile prev. de art. 136, 143 si 148 lit. a, d si f Cod procedura penala, pentru motivele pe care le-a expus pe larg in sesizare. In ceea ce priveste art. 148 lit. a Cod procedura penala este aplicabil inculpatului XXXXXXX, constand in aceea ca acesta a fugit incercand sa se sustraga de la urmarirea penala, in sensul ca nu a raspuns chemarilor organelor de cercetare penala in dimineata zilei de ieri. In ceea ce priveste art. 148 lit. d Cod procedura penala acesta este aplicabil ambilor inculpati, pentru motivele aratate in sesizare, inceperea urmaririi penale in alte dosare aflate la IPJ Mures - Serviciul de Investigare a Fraudelor.
In ceea ce priveste art. 148 lit. f Cod procedura, prezinta pericol pentru ordinea publica lasarea in libertate a inculpatilor. Pericolul concret pentru ordinea publica rezulta din perseverenta infractionala a inculpatilor, din modalitatea savarsirii infractiunilor. Arata reprezentantul Ministerului Public ca a prezentat in sesizare si documentele si bunurile descoperite cu ocazia perchezitiei astfel incat, nu mai reia argumentarea realizata acolo.
Aparatorul inculpatilor avocat ales Costea Vasile solicita respingerea propunerii de arestare preventiva formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Tg Mures ca fiind nefondata si netemeinica, in primul rand pentru ca sunt incadrari juridice gresite ale faptei cu repercusiuni de nerecuperat in cazul in care o sa se ia masura arestarii preventive. In ceea ce priveste prima fapta, primul act material, solicita sa se constate ca intre SC Adimag SRL si inculpati exista un contract comercial incheiat de ambele parti, iar la acel moment nu s-a pus problema unei inselaciuni, iar contractul s-a derulat pe timp de o luna si jumatate, iar in aceasta perioada s-au facut livrari continue. SC Adimag SRL primit un cec in alb si un bilet la ordin.
Sa se constate ca emiterea unui cec in alb poate constitui eventual o infractiune prev. de art. 84 pct. 3 din Legea cecului, iar nu de art. 215 alin. 2 si 3 Cod procedura penala. Totodata, un bilet la ordin se investeste cu formula executorie si se procedeaza la executare fara a se ajunge in instanta. Nu exista practica in sensul ca un bilet la ordin refuzat la plata constituie o infractiune. Inselaciunea prin cecuri este incriminata de art. 215 alin. 4 Cod procedura penala dar nu este cazul in speta. In situatia data s-ar putea vorbi cel mult de art. 84 pct. 3 din Legea cecului care prevede insa, o pedeapsa intre o luna si 6 luni si amenda penala, ceea ce nu poate constitui temei de arestare. Totodata, inselaciune nu poate sa fie pentru ca insasi societatea a cerut un bilet la ordin, insesi partile au aratat ca s-au inteles sa compenseze datoria cu acel BMW, iar acum exista posibilitatea stingerii litigiului dintre parti. Atunci ce inselaciune exista? S-a facut vreo executare silita a biletului la ordin, s-au facut demersuri legale pentru a se spune ca nu si-au recuperat debitul. Aceeasi situatie se regaseste si cu privire la cea de-a doua fapta unde prin comun acord S.C. Geiger Transilvania S.R.L. a acceptat sa primeasca un CEC nesemnat. Care este inselaciunea, care este mijlocul fraudulos, de vreme ce inculpatii nu au obligat pe nimeni sa accepte un cec in alb? In ceea ce priveste S.C. Pancar S.R.L. s-a stabilit inselaciunea prev. art. 215 alin. 1, 2 si 3 in conditiile in care partile au mers acolo, au incheiat un contract, la solicitarea acelei persoane au emis un bilet la ordin care la rubrica dedicata sumei nu este completat si se inteleg la o anumita perioada de plata, dar societatea, fara sa-i anunte ca vrea sa introduca in banca acel bilet la ordin, formuleaza apoi acea plangere penala, in conditiile in care ei s-au inteles in septembrie si exista si acum un termen de gratie pentru achitarea biletului la ordin. Sa se constate ca aceasta societate nu a inceput executarea silita a biletului la ordin si nici nu a facut vreun demers pentru recuperarea prejudiciului, ci direct a formulat plangere penala. Sa se constate ca incadrarea juridica a faptelor a fost facuta gresit pentru a se retine in limita de 3-15 ani, cu scopul de a justifica arestarea, dar aceasta din starea de fapt nu rezulta.
Nu poate fi luat in considerare temeiul art. 148 lit. d Cod procedura penala, deoarece acest temei se retine in cazul unei condamnari. Or, niciunul dintre inculpati nu are vreo condamnare. Singurul care are o punere in miscare a actiunii penale impotriva sa este inculpatul XXXXXXX care a avut un dosar in anul 2003 care este suspendat, fiind prescrisa si fapta. In ceea ce priveste pe inculpatul Simo Bela, caruia i s-a retinut de procuror art. 148 lit. a Cod procedura penala, formuleaza cateva precizari. Astfel, in ziua de joi a acestei saptamani a vorbit cu subofiterul de la politie, Petra Cosmin, caruia i-a comunicat faptul ca inculpatul XXXXXXX o sa se prezinte singur la audieri, deoarece el ca si avocat nu se poate prezenta, avand multe cauze de sustinut. Pentru aceste motive, a solicitat audierea acestui inculpat pentru ziua de marti, dar subofiterul nu a acceptat. Inculpatul Szilard l-a sunat si acesta si i-a comunicat faptul ca a primit si el invitatie pentru a merge la politie, dar el i-a comunicat sa nu se prezinte la ora fixata de organul de cercetare, pentru ca mai tarziu o sa ajunga si el si vor merge impreuna. Astfel, din motivele expuse nu rezulta ca acesta s-ar fi sustras de la urmarire penala si nici nu s-a pus problema sa dispara.
In ceea ce priveste art. 148 lit. f Cod procedura penala, arata ca nu exista niciun pericol social, pentru lasarea lor in libertate, deoarece acestia au mai avut si alte dosare, au mai existat neintelegeri intre societatile comerciale, neintelegeri care au fost rezolvate. Intre societati exista raporturi comerciale, iar in speta, sumele datorate o sa fie restituite.
In subsidiar, solicita in temeiul art. 136 Cod procedura penala luarea fata de inculpati a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara, deoarece acestia vor indeplini toate obligatiile impuse de instanta. Considera ca nu se poate lua o masura de arestare preventiva a inculpatilor deoarece faptele nu sunt grave, dar pentru controlul lor de a se prezenta la organele de politie solicita luarea masurii obligarii de a nu parasi localitatea.
Instanta pune in discutie cererea de luare a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau tara formulata de aparatorul ales al inculpatilor.
Reprezentantul Parchetului solicita respingerea cererii de luare a masurii de a nu parasi localitatea sau tara formulata de aparatorul ales al inculpatilor, deoarece obligatiile prevazute in cadrul care reglementeaza aceasta masura de obligare de a nu parasi localitatea sau tara, nu sunt suficiente pentru a asigura garantiile necesare pentru ordinea publica.
Inculpatul, XXXXXXX avand ultimul cuvant, solicita sa fie judecat in stare de libertate pentru a putea sa-si rezolve problemele.
Inculpatul XXXXXXX Codo avand ultimul cuvant, arata ca in cursul zilei de luni face si plati catre societati, dar fiind arestat nu poate sa le faca, astfel incat solicita sa fie judecat in stare de libertate. De asemenea, arata ca nu s-a sustras de la urmarirea penala. J U D E C A T O R U L Deliberand asupra prezentei cauze penale, constata urmatoarele:
Prin sesizarea inregistrata la Judecatoria Targu Mures la data de 17 octombrie 2009, Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures a solicitat, in baza art. 1491 Cod de procedura penala, luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii
- XXXXXXX [fiul lui Bela si Emese, nascut la data de 28.01.1983 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in com. Cristesti, str. Principala, nr. 678G, sc. 2, ap. 14, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, administrator S.C. Pico PCB S.R.L., fara antecedente penale, CNP 1830128260019] si
- XXXXXXX [fiul lui Alexandru si Rozalia, nascut la data de 07.06.1970 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in mun. Targu Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 41, ap. 15, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, fara ocupatie, casatorit, fara antecedente penale, CNP 1700607264382], pe o perioada de 29 zile.
In motivare se arata, in esenta, ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru ca judecatorul sa dispuna arestarea preventiva a inculpatilor.
Analizand propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures prin prisma materialului de urmarire penala si a sustinerilor inculpatilor se retin urmatoarele:
Prin Rezolutia din 15 octombrie 2009, data in dosarul nr. 5755/P/2009 si confirmata de procuror la data de 16 octombrie 2009 s-a inceput urmarirea penala impotriva inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX pentru savarsirea de catre fiecare din ei a infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La data de 16.10.2009, impotriva inculpatilor s-a luat masura preventiva a retinerii pentru 24 ore, aceasta urmand sa expire la data de 17.10.2009, ora 10.45 pentru inculpatul XXXXXXX, respectiv ora 11.00 pentru inculpatul XXXXXXX.
Prin Ordonanta emisa la data de 16.10.2009, in dosarul nr. 5755/P/2009, Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures a pus in miscare actiunea penala fata de cei doi inculpati pentru infractiunile mentionate mai sus, retinandu-se in sarcina fiecaruia dintre ei comiterea a cate unei infractiuni de inselaciune in forma continuata prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, infractiune compusa dintr-un total de 3 acte materiale (pentru fiecare inculpat), in dauna partilor vatamate S.C. Adimag S.R.L., S.C. Geiger Transilvania S.R.L. si respectiv, S.C. Pancar S.R.L.
Inculpatii au fost ascultati atat de catre procuror, cat si de catre judecatorul delegat, respectandu-se in acest sens, dispozitiile art. 150 alin. 1 Cod procedura penala.
Pe parcursul solutionarii prezentei propuneri de arestare preventiva aparatorul inculpatilor a invocat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1491 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedura penala, in raport cu dispozitiile art. 16 alin. 1, art. 21 alin. 3 si art. 124 alin. 2 din Constitutia Romaniei revizuita. Cererea de sesizare a Curtii constitutionale a fost respinsa ca inadmisibila. Inculpatii au declarat recurs impotriva solutiei judecatorului delegat de respingere ca inadmisibila a exceptiei de neconstitutionalitate.
De asemenea, inainte de inceperea cercetarii judecatoresti s-a formulat de catre aparatorul inculpatilor o cerere de recuzare a judecatorului delegat investit cu solutionarea propunerii de arestare preventiva, dar s-a continuat solutionarea cauzei in lumina dispozitiilor art. 51 alin. 4 Cod procedura penala.
Cu titlu de cerere prealabila, s-a invocat de catre aparatorul inculpatilor exceptia nelegalei sesizari a Judecatoriei Targu Mures cu propunerea de arestare preventiva a inculpatilor, exceptie respinsa ca neintemeiata de judecatorul delegat.
Expunerea pe larg a motivelor pentru care judecatorul delegat s-a oprit asupra solutiilor enumerate mai sus, in ceea ce priveste chestiunile incidentale si prealabile, se regaseste in partea introductiva a prezentei incheieri.
In ceea ce priveste solutionarea propunerii de arestare preventiva, anumite considerente se impun a fi expuse in cele ce urmeaza.
Potrivit art. 143 alin. 1 Cod de procedura penala, coroborat cu art. 1491 Cod de procedura penala, masura arestarii preventive a inculpatului in cursul urmaririi penale poate fi luata daca sunt probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, iar potrivit art. 681 Cod de procedura penala, sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte de urmarire penala a savarsit fapta.
Din continutul coroborat al actelor si lucrarilor aflate la dosarul cauzei, rezulta ca aceasta conditie instituita de art. 143 alin. 1 Cod procedura penala este indeplinita, in sensul ca exista cel putin indicii temeinice care justifica presupunerea rezonabila ca inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX au savarsit faptele de inselaciune care li se imputa.
Astfel, in ceea ce-l priveste pe inculpatul XXXXXXX, retinem ca acesta, in calitate de administrator al S.C. Pico PCB S.R.L., a desfasurat activitati de natura a-l induce in eroare pe reprezentantul S.C. Adimag S.R.L., cu ocazia incheierii si executarii contractului de vanzare-cumparare nr. 623 din 25.05.2009, avand ca obiect vanzarea-cumpararea de materiale de constructii, ca mijloc fraudulos de inducere in eroare cu privire la solvabilitatea sa folosind o fila CEC pe care a lasat-o drept garantie a platii la incheierea contractului. La scadenta, fila CEC a fost introdusa in banca spre decontare, fiind refuzata la plata din lipsa totala de disponibil in cont.
Ulterior, in cursul lunii iunie 2009, acelasi inculpat, in calitate de administrator al S.C. Pico PCB S.R.L., a remis inculpatului XXXXXXX o alta fila CEC (consecutiva ca numar si serie filei emise pentru inducerea in eroare a reprezentantilor S.C. Adimag S.R.L.), fila CEC folosita ulterior de inculpatul XXXXXXX la inducerea in eroare a reprezentantilor S.C. Geiger Transilvania S.R.L., cu ocazia incheierii si executarii unui contract de livrare de beton.
In fine, in data de 04.09.2009, inculpatul XXXXXXX a indus in eroare pe reprezentantul S.C. Pancar S.R.L. Sibiu, cu ocazia executarii si livrarii unei caroserii utilitare camion, pentru autosasiu Mercedes Sprinter, de la S.C. Pancar S.R.L., folosind de asemenea, ca modalitate de inducere in eroare cu privire la solvabilitatea S.C. Pico PCB S.R.L., un bilet la ordin ca mijloc fraudulos de plata, neavand acoperire in cont la data emiterii instrumentului de plata sau la data scadenta.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul XXXXXXX, retinem ca acesta, pe parcursul executarii contractului de vanzare-cumparare nr. 623 din 25.05.2009 (incheiat intre S.C. Pico PCB S.R.L. si S.C. Adimag S.R.L.), a oferit, ca modalitate de compensare a contravalorii materialelor de constructii achizitionate de inculpatul XXXXXXX, autoturismul BMW 390L, fara a duce la indeplinire acest fapt, mentionand astfel in eroare pe reprezentantii S.C. Adimag S.R.L. cu privire la executarea contractului.
Ulterior, la inceputul lunii iunie 2009, cu ocazia incheierii si executarii unui contract de livrare de beton, inculpatul XXXXXXX a indus in eroare pe reprezentantii S.C. Geiger Transilvania S.R.L. prin emiterea unei file CEC apartinand S.C. Pico PCB S.R.L., societate in care inculpatul nu avea nicio calitate, fila CEC care a fost lasata partii vatamate fara a fi macar semnata, acest instrument neputand fi astfel nici macar introdus in banca spre decontare. Cantitatea de beton achizitionata de catre inculpatul XXXXXXX de la S.C. Geiger Transilvania S.R.L. a fost livrata la imobilul inculpatului, situat in mun. Targu Mures, str. Mureseni, nr. 50.
In fine, la data de 04.09.2009, impreuna cu inculpatul XXXXXXX, inculpatul XXXXXXX s-a deplasat la punctul de lucru al S.C. Pancar S.R.L. din Sibiu, ocazie cu care a negociat cu reprezentantul acestei societati incheierea contractului nr. 43 din 04.09.2009, inclusiv ca plata acestuia sa se faca prin intermediul unui bilet la ordin, avand totodata supra sa stampila S.C. Pico PCB S.R.L. A doua zi, inculpatul XXXXXXX s-a prezentat impreuna cu inculpatul XXXXXXX la punctul de lucru al S.C. Pancar S.R.L. din Sibiu si a ridicat lucrarea executata.
Aspecte care conduc la stabilirea, cel putin in aparenta, a unei conduite infractionale a inculpatilor, pot fi desprinse din atitudinea lor generala fata de operatiunile juridice pe care le-au desfasurat prin intermediul S.C. Pico PCB S.R.L., din miscarile care au avut loc in contul societatii deschis la Banca Transilvania (cont pe baza caruia au fost emise instrumentele de plata mentionate mai sus), precum si din modul in care au incercat sa tergiverseze plata sumelor datorate catre partenerii lor comerciali.
Astfel, din extrasul de cont al S.C. Pico PCB S.R.L. putem observa faptul ca societatea nu s-a ingrijit niciun moment pentru a avea disponibil in cont la momentul incheierii si derularii relatiilor comerciale cu societatile vatamate si nici la scadenta instrumentelor de plata, aspecte ce denota o rea-credinta din partea reprezentantilor S.C. Pico PCB S.R.L., respectiv o intentie directa in ceea ce priveste inducerea in eroare a reprezentantilor societatilor vatamate cu privire la solvabilitatea S.C. Pico PCB S.R.L.
Totodata, se poate constata ca S.C. Pico PCB S.R.L. rula rareori sume prin contul bancar, singurele operatiuni desfasurate fiind cele de depunere de numerar in vederea achitarii unor rate de leasing, precum si incasarea unor sume de bani care in foarte scurt timp erau retrase din contul bancar, de catre inculpatul XXXXXXX sau de catre numitul Makkai Sandor. In aceste conditii, apreciem sa exista indicii temeinice care evidentiaza intentia inculpatilor ca, la data scadentei instrumentelor de plata, sa nu detina disponibilul necesar in contul bancar. Din continutul aceluiasi extras de cont se constata ca S.C. Pico PCB S.R.L., in perioada incheierii si derularii contractelor, a rulat sume relativ mici in raport cu valoarea marfurilor ridicate de la persoanele vatamate.
In ceea ce priveste legatura subiectiva dintre cei doi faptuitori, aceasta transpare din imprejurarile de fapt concrete. Inculpatul XXXXXXX se implica activ in rezolvarea prejudiciului cauzat S.C. Adimag S.R.L., negociaza termenii contractului si remite fila CEC apartinand S.C. Pico PCB S.R.L. catre reprezentantii S.C. Geiger Transilvania S.R.L. si nu in ultimul rand, negociaza si stabileste modalitatea de plata la contractarea executarii unei caroserii de catre S.C. Pancar S.R.L.
Si din aceste observatii putem desprinde intentia faptuitorilor de inducere in eroare a persoanelor vatamate, acestia avand reprezentarea, in momentul incheierii contractelor, ca la scadenta instrumentelor de plata nu vor avea acoperirea necesara in cont, actionand astfel concertat in sensul pagubirii patrimoniului persoanelor vatamate si in sensul obtinerii pentru sine a unor foloase materiale injuste.
Pentru a retine aceste date faptice, avem in vedere o serie de documente aflate la dosar: declaratiile inculpatilor, declaratiile partilor vatamate, declaratiile martorilor, fila CEC nr. BTRL 1BB4394485, somatie nr. 4443/28.07.009, cerere de consultare in FNC dupa tragator, anexa la cererea de deschidere de cont, contractul de vanzare-cumparare nr. 623 din 25.05.2009, facturile fiscale si avizele de insotire a marfii emise de S.C. Adimag S.R.L. in executarea acestui contract, actele anexate de partea vatamata Comsa Ioan conforma procesului-verbal de consemnare a efectuarii actelor premergatoare, proces-verbal de recunoastere dupa fotografie a inculpatului XXXXXXX de catre partea vatamata Comsa Ioan, plansa foto, extras de cont al S.C. Pico PCB S.R.L., adresa ITM nr. 1175/02.10.2009, adresa DGFP Mures nr. 3811/15.10.2009, proces-verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare, proces-verbal de perchezitie a autoturismului. Judecatorul delegat apreciaza ca acestea reprezinta tot atatea indicii temeinice ale comiterii de catre inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX a infractiunii de inselaciune in forma continuata, prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
Prin urmare, plecand de la aceste considerente, prima conditie instituita de lege ar fi indeplinita.
Cu toate acestea insa, nu trebuie sa ignoram faptul ca potrivit prevederilor art. 136 alin. 1 Cod procedura penala, masura arestarii preventive a inculpatului se dispune pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata.
De asemenea, art. 1491 alin. 1 Cod procedura penala stipuleaza ca pentru luarea masurii arestarii preventive trebuie sa existe cel putin unul din cazurile prevazute de art. 148 Cod procedura penala. Propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures a fost intemeiata pe dispozitiile art. 148 alin. 1 lit. a, d si f Cod procedura penala pentru inculpatul XXXXXXX si pe dispozitiile art. 148 alin. 1 lit. d si f Cod procedura penala pentru inculpatul XXXXXXX.
In conformitate cu prevederile art. 148 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei. Potrivit art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune. In fine, art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala stabileste ca masura arestarii preventive poate fi luata daca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Vizavi de temeiul prevazut de art. 148 alin. 1 lit. a Cod procedura penala, judecatorul delegat apreciaza ca acesta nu este fondat. Datele furnizate de Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures in sesizarea formulata, nu sunt in masura sa ne conduca la o asemenea concluzie in ceea ce-l priveste pe inculpatul XXXXXXX. Este adevarat ca acesta a anuntat organul de cercetare penala ca nu se poate prezenta pentru audieri la data de 16.10.2009 ora 09.30, dar nu putem concluziona, pe baza probelor administrate, ca prin aceasta conduita el a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire. Pur si simplu, inculpatul a invederat organelor judiciare ca din diferite motive nu se poate prezenta la data si ora stabilita pentru audieri. Mai mult decat atat, nu trebuie sa ignoram ca inculpatul insusi este cel care a comunicat telefonic organului de cercetare penala ca nu poate veni si a propus eventual stabilirea unei alte zile pentru realizarea audierilor. Atitudinea inculpatului, care din proprie initiativa a luat legatura cu acela care il cerceta nu poate fi interpretata ca o fuga ori ascundere in scopul de a se sustrage de la urmarire. De asemenea, nu exista date la dosar din care sa rezulte ca inculpatul va incerca in viitor sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala. Este adevarat ca exista posibilitatea ca inculpatul sa fi refuzat sa se prezinte in fata organelor de cercetare penala fara un motiv intemeiat, dar in acelasi timp este posibil ca ratiunea acestui refuz sa se gaseasca in faptul ca aparatorul sau ales nu putea sa se prezinte pentru a-i asigura asistenta juridica. Indiferent care ar fi varianta corecta, apreciem ca din comportamentul inculpatului nu transpare incercarea sa de a se sustrage de la urmarire, astfel cum este ea reglementata de art. 148 alin. 1 lit. a Cod procedura penala.
Vizavi de temeiul prevazut de art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, judecatorul delegat apreciaza ca desi exista anumite date care ar putea justifica temeinicia argumentelor invocate de Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Mures, in ansamblu, acestea nu impun luarea fata de inculpati a unei masuri atat de severe cum este aceea a arestarii preventive. In primul rand, trebuie sa remarcam ca in ipoteza in care conditiile prevazute de art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala ar fi indeplinite, luarea masurii arestarii preventive nu este obligatorie, ci sta la dispozitia judecatorului delegat, care face si un examen de oportunitate, nu numai de legalitate si temeinicie ("masura arestarii preventive a inculpatului poate fi luata [_]"). In al doilea rand, ipoteza prevazuta de art. 148 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, avand in vedere continutul reglementarii, trebuie interpretata cu multa prudenta, deoarece presupune, ca premisa, faptul ca inculpatul este cercetat penal pentru comiterea uneia sau mai multor infractiuni si in aceste conditii el savarseste o noua infractiune intentionata. In ipoteza din speta, exista date ca pentru cei doi inculpati s-a inceput urmarirea penala pentru comiterea unor fapte similare celor care fac obiectul prezentului dosar, dar cele mai multe solutii de incepere a urmaririi penale sunt de data foarte recenta (14.10.2009), ceea ce ne duce la concluzia ca dosarele cu pricina sunt intr-o faza incipienta a cercetarilor. Pe cale de consecinta, judecatorul delegat nu poate sa ignore la acest moment forta cu care se impune prezumtia de nevinovatie in favoarea celor doi inculpati si ca atare, luarea masurii arestarii preventive nu poate fi justificata pe aceste considerente. De asemenea, retinem ca in cazul inculpatului XXXXXXX s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale in dosarul nr. 5359/P/2004, dar nici aceasta imprejurare nu este de natura sa formeze convingerea judecatorului delegat ca s-ar impune luarea masurii arestarii preventive.
In ceea ce priveste temeiul instituit de art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala, mai intai este de mentionat ca textul de lege prevede indeplinirea cumulativa a doua conditii: prima este aceea ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea pentru care inculpatul este cercetat sa fie mai mare de 4 ani si cea de-a doua, cumulativa, este ca lasarea in libertate a acestuia sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica.
Cerinta referitoare la limita de pedeapsa este indeplinita, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de inselaciune, prev. si ped. de art. 215 alin. 1, 2 si 3 Cod penal, fiind inchisoarea intre 3 si 15 ani.
Cu privire la cea de-a doua cerinta prevazuta de acelasi text de lege - imprejurarea ca ar exista probe in sensul ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica - judecatorul delegat considera ca se impun anumite considerente suplimentare.
Astfel, retinem, in primul rand, ca regula de baza a desfasurarii procesului penal, o reprezinta judecarea inculpatului in stare de libertate, garantandu-se astfel dreptul la libertate prevazut de art. 23 din Constitutia Romaniei si art. 5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
De asemenea, potrivit art. 136 alin. 8 Cod procedura penala, alegerea unei masuri preventive ce urmeaza a fi luata se face tinandu-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii, de sanatatea, varsta, antecedentele si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.
In fine, din ansamblul reglementarii masurii preventive a arestarii unei persoane, judecatorul delegat retine ca aceasta trebuie sa intervina ca o masura procesuala exceptionala pe parcursul procesului penal, numai cu respectarea stricta a cerintelor de forma si de fond impuse de lege si numai in cazurile in care desfasurarea in bune conditii a procesului penal impune privarea de libertate a inculpatului.
Este indiscutabil ca masura arestarii preventive nu trebuie sa se confunde cu eventuala condamnare a inculpatului si nu trebuie inteleasa ca o sanctiune aplicata acestuia, intrucat altminteri ar fi serios deturnata de la scopul ei.
Aplicand toate aceste consideratii teoretice la situatia din speta, judecatorul apreciaza ca luarea fata de inculpati a masurii arestarii preventive nu se impune la acest moment.
In aceasta ordine de idei, avem in vedere atat circumstantele personale ale inculpatilor, cat si imprejurarile reale care tin de periculozitatea faptei ce formeaza obiectul inculparii. Inculpatii nu au antecedente penale; niciunul dintre ei nu a suferit vreo condamnare pana la acest moment. Prin urmare, chestiunea circumstantelor personale se pozitioneaza in favoarea inculpatilor.
De asemenea, nu putem sa ignoram faptul ca relevanta penala a faptelor imputate inculpatilor nu exclude de plano, orice critici. Chiar si in acest moment al cercetarilor se impune o examinare mai amanuntita a naturii juridice a operatiunilor desfasurate de inculpati si evidentierea, dincolo de orice dubii, a caracterului penal al faptelor retinute in sarcina lor.
Nu in ultimul rand, trebuie sa remarcam ca primele doua acte materiale care intra in continutul infractiunii de inselaciune in forma continuata au fost comise in lunile mai si iunie 2009, deci acum mai mult de 3 luni, motiv pentru care luarea masurii arestarii preventive nu se mai impune nici din punctul de vedere al necesitatii evitarii unei stari de neliniste si a unui sentiment de insecuritate in randul societatii, generata de rezonanta sociala negativa a faptului ca persoanele asupra carora planeaza acuzatia comiterii de infractiuni grave sunt cercetate in stare de libertate.
In ceea ce priveste documentele si obiectele gasite asupra inculpatului XXXXXXX cu ocazia perchezitionarii autoturismului in care a fost depistat in trafic, consideram ca acestea releva un anumit grad superior de periculozitate sociala, dar cu toate acestea, luarea masurii arestarii preventive nu se impune nici din aceasta perspectiva, preventia putandu-se realiza, cel putin la acest moment, si in alt mod prevazut de lege.
Pe cale de consecinta, in raport de considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 1491 alin. 9 din Codul de procedura penala judecatorul delegat va respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures privind arestarea preventiva a inculpatilor XXXXXXX si XXXXXXX.
Cu toate acestea, vazand starea de lucruri concreta, judecatorul delegat considera ca luarea unei masuri preventive se impune, iar aceasta consta in obligarea de a nu parasi localitatea. O atare masura isi gaseste justificarea in chiar dispozitiile art. 136 Cod procedura penala, in sensul ca este utila pentru a se asigura buna desfasurare in continuare a procesului penal.
Cu referire si la considerentele pentru care s-a respins propunerea de arestare preventiva a inculpatilor, in temeiul art. 1491 alin. 12 Cod procedura penala coroborat cu art. 146 alin. 111 Cod procedura penala si art. 145 Cod procedura penala judecatorul delegat va dispune luarea fata de inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX, pentru o perioada de 30 zile, incepand cu data de 17.10.2009 si pana la data de 15.11.2009 inclusiv, a masurii obligarii de a nu parasi localitatea Targu Mures.
In conformitate cu dispozitiile art. 145 alin. 11 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea inculpatii vor trebui sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere ce va fi intocmit sau ori de cate ori sunt chemati;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In temeiul art. 145 alin. 12 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, instanta impune inculpatilor sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu se apropie si sa nu comunice direct sau indirect cu martorii XXXXXXX, XXXXXXX;
- sa nu desfasoare activitati de administrare a niciunei societati comerciale.
Va fi desemnata Politia Municipiului Targu Mures ca organ judiciar responsabil cu supravegherea modului in care inculpatii respecta masura obligarii de a nu parasi localitatea si obligatiile impuse de catre instanta, iar in temeiul art. 145 alin. 22 Cod proc. pen., instanta va atrage atentia inculpatilor ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau a obligatiilor impuse, se va putea lua fata de acestia masura arestarii preventive.
In fine, copie dupa prezenta incheiere se va comunica in data de 17.10.2009, Arestului IPJ Mures, Politiei Municipiului Targu Mures, Jandarmeriei Targu Mures, Politiei Comunitare Targu Mures, Serviciului Public Comunitar - Serviciul Pasapoarte Mures si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera in vederea asigurarii obligatiilor impuse de organul judiciar, potrivit dispozitiilor art. 21 din acelasi text de lege.
Avand in vedere ca se va lua fata de inculpati masura obligarii de a nu parasi localitatea, judecatorul delegat va respinge ca ramasa fara obiect cererea formulata de aparatorul inculpatilor, de luare fata de acestia a masurii obligarii de a nu parasi tara.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, vor ramane in sarcina acestuia. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D I S P U N E In baza art. 29 din Legea nr. 47/1992, respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, formulata de aparatorul inculpatilor, av. ales Vasile Costea, pentru a solutiona exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1491 alin. 1, 2 si 3 din Codul de procedura penala, in raport cu dispozitiile art. 16 alin. 1, art. 21 alin. 3 si art. 124 alin. 2 din Constitutia Romaniei revizuita.
In temeiul art. 1491 alin. 9 din Codul de procedura penala respinge ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Targu Mures privind arestarea preventiva a inculpatilor XXXXXXX [fiul lui Bela si Emese, nascut la data de 28.01.1983 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in com. Cristesti, str. Principala, nr. 678G, sc. 2, ap. 14, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, administrator S.C. Pico PCB S.R.L., fara antecedente penale, CNP 1830128260019] si XXXXXXX [fiul lui Alexandru si Rozalia, nascut la data de 07.06.1970 in mun. Targu Mures, jud. Mures, domiciliat in mun. Targu Mures, str. Liviu Rebreanu, nr. 41, ap. 15, jud. Mures, cetatean roman, studii: liceul, fara ocupatie, casatorit, fara antecedente penale, CNP 1700607264382].
In temeiul art. 1491 alin. 12 Cod procedura penala coroborat cu art. 146 alin. 111 Cod procedura penala si art. 145 Cod procedura penala dispune luarea fata de inculpatii XXXXXXX si XXXXXXX, pentru o perioada de 30 zile, incepand cu data de 17.10.2009 si pana la data de 15.11.2009 inclusiv, a masurii obligarii de a nu parasi localitatea Targu Mures.
In conformitate cu dispozitiile art. 145 alin. 11 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea inculpatii vor trebui sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori sunt chemati;
- sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea, conform programului de supraveghere ce va fi intocmit sau ori de cate ori sunt chemati;
- sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei;
- sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In temeiul art. 145 alin. 12 Cod procedura penala, pe durata masurii obligarii de a nu parasi localitatea, instanta impune inculpatului sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu se apropie si sa nu comunice direct sau indirect cu martorii XXXXXXX, XXXXXXX;
- sa nu desfasoare activitati de administrare a niciunei societati comerciale.
Desemneaza Politia Municipiului Targu Mures ca organ judiciar responsabil cu supravegherea modului in care inculpatii respecta masura obligarii de a nu parasi localitatea si obligatiile impuse de catre instanta.
In temeiul art. 145 alin. 22 Cod proc. pen., instanta atrage atentia inculpatilor ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii obligarii de a nu parasi localitatea sau a obligatiilor impuse, se va putea lua fata de acestia masura arestarii preventive.
Copie dupa prezenta incheiere se va comunica in data de 17.10.2009, Arestului IPJ Mures, Politiei Municipiului Targu Mures, Jandarmeriei Targu Mures, Politiei Comunitare Targu Mures, Serviciului Public Comunitar - Serviciul Pasapoarte Mures si Inspectoratului General al Politiei de Frontiera in vederea asigurarii obligatiilor impuse de organul judiciar, potrivit dispozitiilor art. 21 din acelasi text de lege.
Respinge ca ramasa fara obiect cererea formulata de aparatorul inculpatilor, de luare fata de acestia a masurii obligarii de a nu parasi tara.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat, raman in sarcina acestuia.
Cu drept de recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare atat in ceea ce priveste propunerea de arestare preventiva, cat si in ceea ce priveste solutionarea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale.
Cercetata in camera de consiliu si pronuntata in sedinta publica, astazi 17.10.2009, orele 10.45.
PRESEDINTE GREFIER
PAUL MIRCEA XXXXXXX
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Arest preventiv
Arest preventiv - Sentinta penala nr. Incheiere din 18-05-2009 din data de 18.05.2009Arest preventiv - Decizie nr. 196 din data de 17.10.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 274 din data de 22.11.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Sentinta penala nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Rezolutie nr. 22/I din data de 06.03.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 15/I din data de 13.02.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 73/I din data de 04.06.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 20/I din data de 09.02.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 39/I din data de 20.03.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Prelungirea arestarii preventive art. 174-176 al.1 lit. d din Codul Penal cu aplicarea art. 75 lit. a din Codul Penal - Rezolutie nr. 37/I din data de 15.03.2013
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 145/I din data de 13.11.2012
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 144/I din data de 13.11.2012
Art. 300 ind. 2 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/I din data de 15.02.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 159/I din data de 04.12.2012
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 85/Ic din data de 20.07.2012
Mentinere stare de arest - art. 300 ind. 1 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/Ic din data de 03.07.2012
Prelungire arest preventiv - Rezolutie nr. 79/Ic din data de 03.07.2012