Granituire. Nelamurirea situatiei de fapt. Casare cu trimitere in vederea efectuarii expertizei topografice

Curtea de Apel Cluj,  Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, Decizia nr. 1212 din 21 mai 2010

Prin Sentinta civila nr. 2127/18.02.2009, a Judecatoriei Cluj-Napoca s-a admis cererea formulata de reclamantii B.D. si B.E. in contradictoriu cu paratii M.G. si M.D. si in consecinta:
S-a dispus stabilirea traseului real dintre proprietatea reclamantilor - imobil inscris in CF nr. 23979 Cluj cu nr. topo 14964 si cea a paratilor - imobil inscris in CF nr. 12448 Cluj cu nr. topo 14963, conform Variantei  2- propunere de stabilire a mejdiei raportat la transpunerea mas. Topo actuale peste planul CF- editia 1941 din raportul de expertiza intocmit de ing. G.T., ce face parte integranta din prezenta, mejdie materializata pe plan prin linia B-D intre pct. A-B-D-42-41-40-39-E.
S-a dispus ca limitele actuale ale parcelelor sa se mute astfel:
-din pct. Actual 38 (limita de vest la str. T.) cu 0,48 ml in pct.E
-din pct. Actual 42 (limita de est la str. T.) cu 10,07 ml in pct.D
-mejdia dintre cele 2 proprietati data de linia B-D trece pe langa casa paratilor M. de la nr. 21 la 0,22ml.
S-a dispus ca fronturile actuale rezultate sa fie:
-nr.top 14964-19,67 ml intre pct.E-D
-nr.top 14963-18,06 ml intre pct.D-47
S-a dispus ca suprafetele rezultate sa fie:
-nr.top 14964-1014 mp intre pct. A-B-D-42-41-40-39-E
-nr.top 14963-940 mp intre pct. D-B-C-89-90-84-85-86-47-46-45-44-43-D.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut in esenta urmatoarele:
In fapt, reclamantii sunt proprietarii terenului in suprafata de 1000 mp, inscris in CF nr. 23979 nr. topo 14964, iar paratii al imobilului inscris in CF nr. 12448 nr. top 14963, conform extraselor de cf de la filele 4-12.
Petentii au contestat limitele exterioare dintre proprietatea lor situata pe str. T. nr. 19 si proprietatea paratilor de pe  str. T. nr. 21, solicitand sa se dispuna stabilirea traseului real dintre proprietatea reclamantilor si sa fie obligat paratul la desfiintarea gardului dintre cele doua proprietati vecine.
Vazand concluziile de specialitate ale expertului judiciar desemnat in cauza, instanta si-a insusit varianta 2-propunere de stabilire a mejdiei raportat la transpunerea mas. Topo actuale peste planul CF-editia 1941, apreciind ca aceasta este cea justa si ca ea corespunde cel mai bine situatiei evidentiate in vechiul plan din anul 1941, mult mai elocvent decat cel din anul 1970, chiar daca ulterior au intervenit modificari si edificari de noi imobile in zona.
Pentru materializarea acestei variante s-a intocmit plan de situatie, anexa 6, scara 1:500, pe care s-au materializat constructiile existente in teren (si colturile constructiei vecine de la nr.17), limitele fata de vecinii exteriori si mejdia dintre cele 2 proprietati, conform planului de CF editia 1941, mejdie materializata pe plan prin linia B-D.
In aceasta varianta 2 de stabilire mejdie pt. parcela cu nr. top 14964, a rezultat suprafata de 1014 mp, cuprinsa intre pct. A-B-D-42-41-40-39-E. Pentru a respecta planul de CF, limitele actuale se vor muta astfel: din pct. Actual 38 (limita de vest la str. T.) cu 0,48 ml in pct.E; din pct. Actual 42 (limita de est la str. T.) cu 10,07 ml in pct.D; mejdia dintre cele 2 proprietati data de linia B-D trece pe langa casa paratilor M. de la nr. 21 la 0,22ml
In aceasta varianta, fronturile actuale rezultate vor fi: nr.top 14964-19,67 ml intre pct.E-D; nr.top 14963-18,06 ml intre pct.D-47.
Suprafetele rezultate vor fi: nr.top 14964-1014 mp intre pct. A-B-D-42-41-40-39-E; nr top 14963-940mp intre pct. D-B-C-89-90-84-85-86-47-46-45-44-43-D.
Prin urmare, cererea de fata a fost admisa in intregime.
Prin decizia civila nr.681 din 10.12.2009 a Tribunalului Cluj, s-a admis apelul declarat de apelantii paratii M.G. si M.D. schimbandu-se in totalitate hotararea atacata, in sensul stabilirii traseului real dintre proprietatea reclamantilor - imobil inscris in CF 23979 Cluj, nr. top. 14964 si cea a paratilor - imobil inscris in CF 12448 Cluj, nr. top. 14963, conform variantei 1 (unu) din expertiza topografica, mejdia materializata pe plan prin linia 42-66-65-64-62-95-93-B, iar cele doua parcele invecinate au rezultat urmatoarele suprafete:
- parcela cu nr. topo. 14964 in suprafata de 1001 mp intre punctele de contur J-A-B-93-95-62-64-65-66-42-41-40-39-J;
- parcela cu nr. topo. 14963 in suprafata de 995 mp intre punctele de contur B-C-89-90-84-85-86-47-46-45-44-63-42-66-65-64-62-95-93-B.
Intimatii au fost obligati la plata catre apelanti a sumei de 1190 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat.
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a constatat ca judecatorul fondului a apelat la o singura proba  din paleta celor enuntate de dispozitiile Codului de procedura  civila , respectiv expertiza tehnica in specialitatea topografie , insusindu-si varianta II a acestui raport  cu motivarea  ca linia de mejdie astfel statuata este ce justa si ea corespunde cel mai bine situatiei evidentiate in vechiul plan din anul 1941 , mult mai elocvent decat cel din  anul 1970 , chiar daca ulterior  au intervenit  edificari de imobile noi in zona apreciind ca nu se mai impune administrarea altor probe , care eventual sa  fie coroborate cu concluziile raportului de expertiza.
            Procedand in acest fel in solutionarea prezentei pricini prima instanta  incalcat dispozitiile art. 129 alin 5 C pr civ, judecatorii  au indatorirea  sa staruie sa staruie , prin toate mijloacele legale , pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza , pe baza  stabilirii faptelor si prin aplicarea  corecta a legii , in scopul  pronuntarii unei hotarari temeinice si legale , putand in acest sens  ordona administrarea probelor pe care le considera necesare , chiar daca partile se impotrivesc.
            Prim prisma caracterului devolutiv in integralitatea sa a caii de atac a apelului, in apel s-a suplimentat probatiunea fiind  efectuata cercetarea la fata locului , ocazie cu care s-a administrat si probatiunea testimoniala , astfel cum rezulta din depozitiile martorilor   de la filele 40 , 42 din dosar.
            Astfel  , prin depozitia sa martorul  S.V. a relevat faptul ca  in perioada anilor 1983 , cand s-a efectuat constructia din spatele gradinii a fost demolat  gardul existent care se afla exact pe locul  gardului existent in prezent .
            Acelasi martor invedereaza faptul ca  anterior edificarii gardului existent , gardul ce delimita cele doua proprietati era construit din scanduri de lemn paralele cu orizontul , precizand ca acel gard din lemn urma acelasi traseu cu cele existent in prezent format din plasa de sarma fixat pe stalpi din fier.
            In continuarea depozitiei sale martorul precizeaza ca are cunostiinta de aceste elemente intrucat  a locuit in imobilul de la nr. 21 , fiind ginerele proprietarului , incepand din anul 1961 pentru o perioada de 28 de  ani , relevand faptul ca el a fost cele care va edificat cel de-al doilea gard din lemn  intrucat dl P. tatal intimatei era decedat la acea data , aratand de asemenea faptul ca urmare a  exproprierii efectuate in zona fronturile stradale ale celor doua proprietati limitrofe nu au suferit modificari.
            Un element esential relevat de acest martor este faptul ca, arata ca gardul vechi , cu scanduri orizontale se afla la o distanta de 1-1,5 m de casa de la nr. 21 , fronturile stradale ale celor 2 proprietati avand aproximativ aceeasi lungime de 19,40 mp.
          Martorul propus de catre intimati , A.I. a  invederat instantei de judecata faptul ca la data mutarii sale  pe str. T. , nr. 17 , in urma cu 25 de ani exista un gard de lemn  format din scanduri care delimita cele doua proprietati , precizand ca dupa aprecierile sale  gardul existent in prezent urmeaza aceeasi linie  de demarcatie cu vechiul gard  din lemn cu scanduri in plan vertical.
          Cu ocazia  administrarii probei cercetarii la fata locului , tribunalul a constatat urmatoarele aspecte relevate in solutionarea prezentei pricini :
            Martorul S.V.  precizeaza ca via din spatele casei apelantilor M. , din spatele ferestrei de la camara era plantata de socrul sau , aceasta vie amplasata langa teava de gaz  existand in momentul in care s-a mutat in acest imobil.
            Acelasi martor a prezentat instantei urmele radacinilor unui prun  despre care a sustinut ca era plantat  in gradina socrului sau , amplasamentul exact fiind aproape de coltul casei , in aproprierea gardului de plasa existent in prezent , reiterand de asemenea  ca distanta dintre peretele casei si  gardul de plasa  e aceeasi care era si fata de gardul de beton.
            Din partea intimatilor s-a depus in probatiunea  un set de fotografii de  familie , din verificarea carora tribunalul poate concluziona ca distanta dintre vechiul gard din lemn cu scanduri asezate in plan orizontal si casa apelantilor  este mai mare de 22 cm astfel cum s-a statuat  in varianta II a raportului  de  expertiza     intocmit in fata instantei de fond .
            Impotriva acestei decizii reclamantii B.D. si B.E. au declarat recurs in termen legal, solicitand instantei admiterea acestuia, modificarea deciziei atacate in sensul mentinerii hotararii instantei de fond ca fiind legala si temeinica, cu cheltuieli de judecata.
            In motivarea recursului, reclamantii au aratat ca apelul paratilor a fost admis chiar daca hotararea instantei de fond are la baza harti cadastrale cu masuratori si repere fixe din arhiva Oficiului de Cadastru din anul 1941 si 1970, in acest context nu mai ramane nimic de probat prin martori si neputand fi combatuta expertiza efectuata.
            In decizia atacata instanta de apel a constatat in mod gresit ca harta din 1941 a fost facuta la scara 1:1880 care in realitate este 1:2880, aspect care este relevant deoarece 1 mm pe harta este aproape 3 metri in realitate, astfel incat frontul imobilul de la nr.19 este de 20 metri iar frontul imobilului de la nr.20 este de 18 metri.
            Proba testimoniala administrata in fata instantei de apel pe langa faptul ca nu era necesara intr-un proces de granituire este subiectiva si inexacta motiv pentru care recurentii solicita inlaturarea ei.
            Astfel, martorul S. este sotul d-nei S.M. (fosta J.), cea care a instrainat intimatilor intreaga suprafata de 1000 mp. teren chiar daca la acea data erau expropriati 570 mp., pentru care s-a incasat si despagubirea de la stat.
            Familia S. alaturi de parati sunt parti in dosarul aflat pe rolul I.C.C.J., care are ca obiect tocmai revendicarea suprafetei de teren expropriata.
            Declaratiile martorului S. sunt inexacte cu privire la distanta dintre casa si gard deoarece acesta a declarat ca ar fi de 1-1,5 m, ori litigiu se poarta pe 80-90 cm de-a lungul terenului.
            In prezent sunt 1,5 m ceea ce nu reprezinta realitatea de la data cumpararii imobilului de la nr.19. Practic, cele doua harti cadastrale mentionate de recurenti sunt anulate printr-o declaratie aproximativa a martorului S.V., care este de rea credinta deoarece a refacut personal gardul fara masuratori cadastrale, fara autorizatie si fara prezenta vecinilor pe o alta mejdie decat cea reala.
            In mod gresit martorul A. a afirmat ca drumul de acces pentru santierul din spatele caselor s-a facut exclusiv pe terenul recurentilor iar gardul refacut unilateral de martorul S. era din leturi verticale si era amplasat la marginea bordurii ori, in acest context recurentii isi pun intrebarea de ce a fost necesara demolarea gardului dintre proprietati.
            Exista o continuitate a proprietatii recurentilor atat din punct de vedere a suprafetei cat si din punct de vedere a frontului stradal intrucat imobilul a ramas in familie, pe linie de filiatie, nefiind instrainat in favoarea altor persoane. Frontul stradal nu a putut fi modificat nici prin exproprierea facuta deoarece aceasta a avut ca obiect terenul din spatele gradinilor iar calea de acces pentru masinile de mare tonaj s-a facut exclusiv pe proprietatea reclamantilor, lucru confirmat si de martorii audiati in cadrul cercetarii la fata locului.
            Instanta de judecata trebuie sa aiba in vedere ansamblul probatoriului administrat in cauza, urmand ca la pronuntarea deciziei in recurs sa cantareasca importanta hartilor cadastrale in raport de probele testimoniale care reprezinta o proba subiectiva si inexacta.
            Din aceste harti rezulta fara dubii frontul proprietatii recurentilor de 20 mp si frontul proprietatii paratilor intimati de 18 m. Gardul a fost amplasat gresit inca de la inceput si nu reprezinta mejdia celor doua terenuri. Primul gard din 1959 a fost din scanduri orizontale si a fost demolat in anul 1982. In anul 1983 martorul S., ginerele familiei J., in mod unilateral a amplasat in favoarea imobilului sau, fara autorizatie si fara acordul vecinilor gardul nou, refacut din leaturi verticale micsorand frontul stradal al recurentilor.
            Al treilea gard a fost refacut de d-l M. pe amplasamentul gresit al celui anterior, aproximativ intre anii 1992-1994, perioada cand paratul nu era inca proprietar si fara sa aiba acordul vecinilor.
            Recurentii solicita si analizarea setului de fotografii depus in probatiune, din care rezulta clar distanta dintre gardul vechi si casa de la nr.21 precum si faptul ca via nu a depasit limita de inaltime a primului gard, astfel incat afirmatia martorilor cu privire la gard este mincinoasa.
            Nu s-a dat o explicatie logica de ce dl.S. foloseste in prezent 640 mp., in conditiile in care din suprafata de 1.000 mp., i-au fost expropriati 570 mp., aspect care rezulta din raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza precum si din anexa la Decretul de expropriere nr.32/1983.
            Asadar, in realitate recurentii folosesc cu 210 m, mai mult teren care rezulta din mutarea gardului nou pe proprietatea recurentilor.
            Paratul intimat M.G. prezent personal in sedinta publica din 07.05.2010, a aratat ca lasa la aprecierea instantei solutionarea recursului.
            Parata intimata M.D. desi legal citata nu s-a prezentat personal sau prin reprezentant in fata instantei si nu a depus intampinare prin care sa isi exprime pozitia procesuala.
            Analizand decizia atacata cu prioritate prin prisma motivului de ordine publica invocat din oficiu, precum si a apararilor formulate, Curtea retine urmatoarele:
            Astfel, reclamantii B.D. si B.E. sunt proprietarii imobilului inscris in CF nr.23979 Cluj, A+1, nr.top.14964 constand in teren situat in str. T. nr.19, cu suprafata de 278 stjp si constructii.
            Paratii M.G. si M.D. sunt proprietarii imobilului inscris in CF nr.12448 Cluj, A+1, nr.top.14963 constand in teren situat in str. T. nr.21 cu suprafata de 278 stjp cu constructii.
            Prin incheierea de carte funciara nr.12131/01.08.1997 s-a notat respingerea cererii inaintata de Consiliul Local al mun.Cluj Napoca pentru intabularea dreptului de proprietate asupra: 770 mp teren in CF nr.23979 Cluj, sub B+12 si 570 mp. teren in CF nr.12448 Cluj, sub B+14, in baza Decretului de expropriere nr.32/1983 si partajarea imobilului in baza tabelului centralizator.
            Asa cum rezulta din Decretul de expropriere nr.32/1983 si a tabelelor anexa, in scopul construirii unui numar de 1231 apartamente si a dotarilor comerciale si tehnico-edilitare aferente, in zona de locuinte "Axa est-vest Marasti" din mun.Cluj Napoca, s-a expropriat si s-a trecut in proprietatea statului : de la reclamanta B.D. si antecesorii ei P.Z. si Petracovichi Adrian, suprafata de 770 mp. teren situat in Cluj Napoca, str. T. nr.19 iar de la numitii J. E., S.M., J. L., J. L., suprafata de 570 mp teren situat in Cluj Napoca, str. T. nr.21.
            Conform raportului de expertiza tehnica topografica intocmit de expert G.T. necontestat de parti, initial cele doua imobile ale partilor au reprezentat "loturi de reforma agrara" si au avut in CF suprafete egale, cate 1000 mp fiecare. In prezent, cele doua imobile si-au modificat configuratia deoarece partea din spate a acestora a fost afectata de expropriere nemaiexistand un semn vechi de hotar. Suprafata folosita in prezent de reclamanti este de 571 mp iar suprafata folosita de parati este de 640 mp.
            Art.584 C.civ. statueaza ca, orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa; cheltuielile granituirii se vor face pe jumatate.
            Instanta de apel a stabilit traseul real dintre proprietatea reclamantilor - imobilul inscris in CF nr.23979 Cluj, nr.top.14964 si proprietatea paratilor - imobilul inscris in CF nr.12448 Cluj, nr.top.14963, conform variantei 1 din expertiza topografica, mejdie materializata pe plan prin linia 42-66-65-64-62-95-93-B rezultand ca parcelele cu nr.top.14964 a reclamantilor are suprafata de 1001 mp. iar parcela cu nr.top.14963 a paratilor are suprafata de 995 mp.
            Procedand in acest fel instanta de apel a ignorat faptul ca din terenul reclamantilor s-a expropriat suprafata de 770 mp. iar din terenul paratilor s-a expropriat suprafata de 570 mp., chiar daca statul roman nu si-a intabulat in cartile funciare dreptul de proprietate asupra terenurilor expropriate intrucat potrivit art.26 din Decretul Lege nr.115/1938 "drepturile reale se vor dobandi fara inscriere in cartea funciara din cauza de moarte, accesiune,              vanzare silita si expropriere" reglementare care a fost mentinuta si prin art.26 alin.2 din Legea nr.7/1996 republicata.
            Prin urmare, linia de hotar a fost stabilita intre cele doua proprietati invecinate si pentru portiunea de teren care a fost expropriata de Statul Roman, in conditiile in care acesta nu a fost chemat in judecata, cu incalcarea art.584 C.civ., fiind incident astfel motivul de recurs prevazut de art.304 pct.9 coroborat cu art.312 alin.3 teza II C.pr.civ., pentru justa si legala solutionare a cauzei fiind necesara efectuarea unei completari la raportul de expertiza care sa cuprinda o varianta de stabilire a mejdiei intre terenurile aflate in proprietatea reclamantilor si proprietatea paratilor, cu luarea in considerare a suprafetelor efectiv ramase in proprietatea acestora dupa exproprierea realizata prin Decretul nr.32/1983.
            Din expunerea de motive a recursului, Curtea constata ca se supun atentiei instantei de recurs chestiuni care privesc reaprecierea probelor si reanalizarea starii de fapt, aspecte care in realitate nu vizeaza nelegalitatea hotararii atacate, ci netemeinicia acesteia.
            Recursul este reglementat ca si o cale de atac extraordinara care nu are un caracter devolutiv pentru ca instanta astfel investita sa treaca la examinarea fondului litigiului reanalizand probatoriul administrat si reapreciindu-l, lucru care este firesc cat vreme cauza a beneficiat de o astfel de cale de atac, in speta apelul.
            Ori, cata vreme cauza a fost supusa controlului instantei de apel, fiind analizata sub toate aspectele de fapt, recurentii nu mai pot beneficia de acest lucru prin promovarea recursului, instanta de control judiciar fiind chemata sa cerceteze doar aspectele de nelegalitate a hotararii recurate.
            Avand in vedere ca art.304 pct.10 si pct.11 C.pr.civ. au fost abrogate prin art.I pct.1111 si pct.112 din OUG nr.138/2000, motivele de recurs invocate de reclamanti referitoare la reaprecierea starii de fapt pe baza hartilor cadastrale din anul 1941 si 1970, a reevaluarii declaratiilor de martori si a fotografiilor imobilului reclamantilor sunt apreciate de Curte ca fiind inadmisibile in recurs.
            Pentru aceste considerente, Curtea in temeiul art.312 alin.1 si alin.3 C.pr.civ. raportat la art.304 pct.9 si art.306 alin.2 C.pr.civ., va admite recursul reclamantilor, va casa in intregime decizia atacata si va trimite cauza pentru rejudecarea apelului pe fond la aceeasi instanta, Tribunalul Cluj.
            In rejudecare, instanta de apel va dispune completarea raportului de expertiza tehnica topografica cu o varianta de stabilire a liniei de hotar dintre terenurile aflate in proprietatea reclamantilor si in proprietatea paratilor cu luarea in considerare a suprafetelor efectiv ramase in proprietatea acestora dupa exproprierea realizata prin Decretul nr.32/1983.