ridicare sechestru

                   operator 2445
R O M A N I A
JUDECATORIA TARGU JIU
TARGU JIU
JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA Nr. 6166/2013
Sedinta publica de la 16 Septembrie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier MIHAELA SIRBU
     
Pe rol  fiind pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc in sedinta publica din 09.09.2013 , in cauza civila privind pe reclamanta  CM , in contradictoriu cu  paratul IPJ GORJ, avand ca obiect revendicare imobiliara.
Mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate in incheierea de amanare a pronuntarii din data de 09.09.2013, ce face parte integranta din prezenta sentinta , cand instanta pentru a da posibilitatea partilor sa depuna la dosar concluzii scrise a amanat pronuntarea cauzei la data de 16.09.2013.
Procedura legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta , se constata depuse la dosar din partea reclamantei un set de inscrisuri , respectiv calcul grafic credite, grafic integral rambursare credit 2061 E-25448.3/ROL, declaratiile extrajudiciare ale numitilor ND, BO, chitanta din 10.11.2003, carnet de munca,  dupa care instanta deliberand pronunta urmatoare sentinta.
     
INSTANTA

Prin actiunea inregistrata la Judecatoria Tg-Jiu sub nr. 9450/318/2013,  reclamanta CM, in contradictoriu cu  paratul IPJ GORJ,  a solicitat ridicarea sechestrului asigurator  instituit prin procesul verbal de aplicare sechestru din 04.11.2005 pe apartamentul in care locuieste reclamanta.
In motivare arata ca in 20.05.2004 s-a inteles cu vanzatoarea DM  sa cumpere apartamentul la pretul de 170 milioane lei  cu obligatia sa se prezinte la notariat in 10.07.2004 sa incheie contractul, dand o declaratie notariala 2309/2004. Contractul a fost incheiat sub nr. 2116/08.07.2004, iar prin ordonanta 69D/P/18.10.2005 a DIICOT Tg-Jiu, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator pe doua apartamente , printre care si apartamentul in cauza in vederea recuperarii unui prejudiciu de 36 100 euro, ca prin s.p  din 05.07.2007 a fost condamnata la 5 ani si 6 luni inchisoare, confiscarea sumei de 36 100 euro si mentinerea sechestrului ca,  s-a retinut ca in perioada 25.08.-20.08.2004 a beneficiat de sumele trimise din strainatate de fiul sau , fiind plasati in investitii prin achizitionarea celor  doua apartamente,  sentinta irevocabila prin decizia penala 5406/2007 a I.C.C.J,  ca acest sechestru este transcris in cartea funciara, iar DGFP Gorj a infiintat poprire pe pensie pentru recuperarea prejudiciului, astfel incat considera ca mentinerea sechestrului este un abuz, intrucat apartamentul este achizitionat de reclamanta  din economiile sale, ca poprirea a fost infiintata din aprilie 2011, iar valoarea apartamentului este mult mai mare decat prejudiciul ramas, fiind impiedicata sa obtina venituri din inchirierea lui,  cu atat mai mult cu cat sotul este arestat in prezent.
In drept invoca art. 168 alin. 3 si art. 463 alin. 3 C.p.c, art. 563 cod civil si 711 si urm. C.p.c.
In dovedire depune declaratia numitei DM, contract de vanzare-cumparare, ordonanta de instituire masura asiguratorie , s.p 310/2005, decizia 5460/2007, extras de carte funciara, adresa infiintare poprire , proces verbal de aplicare sechestru.
Se ia un interogatoriu reclamantei, care depune un set de inscrisuri , respectiv calcul grafic credite, grafic integral rambursare credit 2061 E-25448.3/ROL, declaratiile extrajudiciare ale numitilor ND, BO, chitanta din 10.11.2003, carnet de munca.
Analizand actele si lucrarile dosarului , instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta penala 310/2006 , ramasa definita prin decizia 5460/2007 a ICCJ, reclamanta a fost condamnata la o pedeapsa de 5 ani si 6 luni inchisoare in baza art. 323 alin. 1 si 2 cod penal, art. 26 rap. la art. 329 alin. 1 si 2 cu aplicare art. 41 si 42 cod penal, art. 26 rap. la art. 12 alin. 1 si 2 lit. a din legea 678/2001 cu aplicare art. 41 si 42 cod penal si art. 23 alin. 1 lit. a si c din legea 656/2002 cu aplicare art. 41 si 42 cod penal, iar pe latura civila confiscandu-se printre altele de la reclamanta suma de 36 100 euro , mentinandu-se in continuare  sechestru asigurator dispus prin procesul verbal din 04.11.2005 asupra a doua apartamente printre care si apartamentul din cauza de fata, situat in Tg-Jiu, _ pana la achitarea sumei confiscate.
Cu putere de lucru judecat s-a retinut ca apartamentul ce face obiectul cauzei de fata a fost achizitionat de catre reclamanta , ca urmare a transferurilor de bani  constituind astfel rezultatul activitatii infractionale, astfel incat motivul invocat de reclamanta in sensul ca apartamentul a fost achizitionat din banii proprii, nu poate fi luat in calcul, astfel s-ar ajunge la incalcarea judecatii definitive intr-un proces anterior.
Efectul pozitiv al puterii lucrului judecat se manifesta ca prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in legatura cu raporturile juridice dintre parti, venind sa demonstreze modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit.
Altfel spus, efectul pozitiv al lucrului judecat se impune intr-un al doilea proces care nu prezinta tripla identitate cu primul, dar care are legatura cu aspectul litigios dezlegat anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis.
Aceasta reglementare a puterii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor intre considerentele hotararilor judecatoresti. Prezumtia nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fata instantei constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare si care nu pot fi ignorate.
Cum potrivit art.1200 pct.4 cu referire la art.1202 alin.(2) C.civ., in relatia dintre parti la momentul solutionarii cauzei, prezumtia lucrului judecat are caracter absolut, inseamna ca ceea ce s-a dezlegat jurisdictional intr-un prim litigiu va fi opus partilor din acel litigiu si succesorilor lor in drepturi, fara posibilitatea dovezii contrarii din partea acestora, intr-un proces ulterior, care are legatura cu chestiunea de drept sau cu raportul juridic deja solutionat. De altfel hotararea judecatoreasca are putere executorie si forta probanta a unui inscris autentic , fiind obligatorie pentru parti, asa cum rezulta si din  dispozitiile codului  de procedura civila actual prevazute la art. 433 si urmatoarele .
Cu privire la motivul invocat de petenta, in sensul criticilor aduse fata de adresa de infiintare a popririi si mentinerea sechestrului pe un bun a carei valoare este mai mare decat suma urmarita, instanta urmeaza sa respinga aceasta motivare ca neintemeiata, intrucat in executarea silita modalitatea de a alege executarea ii apartine creditorului si nu debitorului, care ar fi putut sa se conformeze de bunavoie  la executarea intocmai a dispozitivului sentintei penale, cu atat mai mult cu cat , insasi reclamanta la interogatoriu recunoaste faptul ca prejudiciul din cauza penala nu a fost recuperat in totalitate . Faptul ca reclamanta ar fi castigat un alt proces in urma caruia ii revenea o anumita suma de bani sau cantitate de aur, iar aceste valori sa fie valorificate in contul prejudiciului de recuperat, nu conduce la admisibilitatea actiunii de fata, reclamanta avand posibilitatea sa se adreseze organului de executare silita si creditorului , pentru a opera o compensatie potrivit art. 645 C.p.c
Chiar daca reclamanta este proprietara apartamentului asupra caruia s-a instituit sechestru in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 2116/08.07.2004 si ar reprezenta un bun potrivit art. 1 Protocol 1 CEDO, instanta constata ca asupra acestui imobil exista instituit un impediment legal prevazut de acest articol. Prin Protocolul nr.1 la CEDO s-a prevazut ca "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauze de utilitate publica si in conditii prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. In cauza de fata reclamantei i se opune o hotarare penala in care s-a solutionat definitiv si latura civila , fiind instituit un sechestru prevazut de lege pana la recuperarea integrala a sumei confiscate, situatie ce se incadreaza in dispozitiile art.1 Protocolul 1 privind cauzele de utilitate publica.
Avand in vedere ca pana in prezent reclamanta nu si-a achitat intreg debitul, nu se justifica nici masura ridicarii sechestrului solicitata prin actiune. Avand in vedere faptul ca reclamanta isi intemeiaza actiunea pe disp. art. 563 cod civil privitoare la actiunea in revendicare imobiliara, cum instanta nu poate schimba temeiul de drept al actiunii si , tinand cont de faptul ca indiferent de denumirea si temeiul juridic dat unei noi actiuni , care ar pune in discutie o problema de drept deja dezbatura definitiv, nu ar fi posibila incalcandu-se altfel prezumtia puterii de lucru judecat , instanta urmeaza sa respinga actiunea ca neintemeiata. 
 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamanta CM, cu domiciliul in _... , in contradictoriu cu  paratul Inspectoratul de Politie Judetean Gorj.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica din 16 Septembrie 2013.

  
Presedinte,
LILIANA-MARIA CRUCERU
Grefier,
MIHAELA SIRBU
   

.