art. 180 alin 2 C.p.

R O M A N I A

JUDECATORIA TARGU JIU
 SECTIA PENALA
Dosar nr. __ operator 2444
Sentinta penala nr. 2466
Sedinta publica de la 10 Decembrie 2012
Completul compus din:
PRESEDINTE : R.Z.N.
Grefier E.B.

Ministerul Public a fost reprezentant de procuror  B. M. din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu.

          Pe rol fiind judecarea  cauzei penale avand ca obiect lovire sau alte violente ( art. 180 alin.2 C.p.), privind pe inculpatul B.I., partea vatamata B.P.O. si partea civila S.J.U. Tg Jiu .
La apelul nominal au lipsit partile.
Procedura de citare este  legal indeplinita, din ziua dezbaterilor.
Dezbaterile pe fondul cauzei au avut loc in sedinta publica din 06.12.2012, fiind consemnata in incheierea de sedinta de la aceea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 10.12.2012, cand a hotarat urmatoarele: INSTANTA

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata  urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu nr. ....../P/2011, inregistrat sub nr. ........ pe rolul Judecatoriei Tg- Jiu, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatului B.I. pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin 2 C.pen.
In fapt, prin actul de sesizare a instantei, Parchetul de pe langa Judecatoria Tg-Jiu a retinut ca prin plangerea penala, partea vatamata B.P.O. a sesizat organele de urmarire penala cu privire la faptul ca la data de 02.09.2011, in jurul orelor 14:00, in timp ce se afla in camera de detentie a Penitenciarului Tg-Jiu, unde executa o pedeapsa privativa de libertate, a fost amenintat cu acte de violenta si agresat fizic de invinuitul B.I. zis “Tanaka" si de faptuitorul M.S.. In motivarea plangerii, partea vatamata a aratat ca cei doi l-au lovit cu pumnii si picioarele, provocandu-i multiple leziuni la nivelul fetei, ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de ingrijiri medicale, asa cum rezulta din certificatul medico-legal nr. 1806/09.09.2011 intocmit de Serviciul de Medicina Legala Gorj.
Situatia de fapt retinuta a fost dovedita cu urmatoarele mijloace de proba: declaratii invinuit; declaratii parte vatamata; declaratii martori; raport de consatatare medico-legala; procese-verbale de prezentare a materialului de urmarire penala; procese-verbale de aducere la cunostinta a invinuirii si a dreptului la aparare; adresa nr. H2/38574PTJGJ/25.11.2011 a Penitenciarului Tg-Jiu; hotararea comisiei de disciplina nr. 128/13.09.2011 a Penitenciarului Tg-Jiu; referatul privind rezultatul cercetarii raportului de incident.
Sub aspectul laturii civile, instanta constata ca partea vatamata Buga Petre Oliver nu s-a constituit parte civila, nici in cursul urmaririi penale nici in fata instantei de judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, respectiv materialul probator administrat pe parcursul urmaririi penale, instanta retine urmatoarele:
La data de 02.09.2011, in jurul orelor 14:00, fiind in camera de detentie nr. 4 a Penitenciarului Tg-Jiu, unde executau o pedeapsa privativa de libertate, intre inculpatul B.I. si partea vatamata B.P.O. a avut loc o discutie contradictorie, ce a degenerat in injurii reciproce, imprejurare in care inculpatul a aplicat partii vatamate mai multe lovituri cu piciorul, capul si pumnii in zona fetei si a capului, in urma carora partea vatamata a cazut jos si a inceput sa sangereze.
Astfel, din declaratia partii vatamate, instanta retine ca la data de 02.09.2011, in jurul orelor 14:00, fiind in camera de detentie nr. 4, pe motiv ca nu este din orasul Tg-Jiu, a fost lovita puternic in zona fetei de inculpatul B.I. rupandu-i trei dinti, si cazand jos inculpatul s-a napustit din nou asupra sa si a continuat sa ii aplice mai multe lovituri. A mai aratat partea vatamata ca inculpatul i-a prins urechea cu dintii, pentru a i-o smulge, dar, nereusind decat sa o raneasca, i-a prins capul si a lovit-o puternic in fata, rupandu-i piramida nazala, dupa care a care a cazut pe ciment plin de sange.
Declaratia partii vatamate se coroboreaza si cu cele ale martorilor, prezenti la fata locului, detinuti in aceeasi camera, D.I., G.N., C.V.V., G.P.. Asadar, cei patru martori au declarat ca la data de 02.09.2011, in jurul orelor 14:00, fiind in camera de detinere nr. 4 din Penitenciarul Tg-Jiu, i-au vazut pe inculpatul B.I. si pe partea vatamata B. P. O., care au inceput o discutie contradictorie, ce treptat s-a amplificat, transformandu-se in cearta, in timpul careia, cei doi au inceput sa isi adreseze cuvinte si expresii jignitoare, sa se ameninte reciproc cu acte de violenta, iar la un moment dat au inceput sa se lovesca reciproc. Martorii nu au putut preciza care dintre cele doua parti a aplicat prima lovitura, dar toti au declarat ca inculpatul B.I. a lovit-o pe partea vatamata de mai multe ori cu capul si piciorul in zona fetei, in urma careia aceasta din urma a inceput sa sangereze, in conflict, intervenind pentru aplanare  mai multi detinuti care i-au despartit.
Declaratiile partii vatamate si ale martorilor se coroboreaza si cu declaratia partiala a inculpatului B.I. care a aratat ca in urma conflictului cu partea vatamata s-au batut reciproc.
Cu toate acestea, sub aspectul imprejurarilor in care a fost savarsita fapta, instanta va inlatura declaratia inculpatului potrivit careia partea vatamata ar fi initiat conflictul, adresandu-i fara nici un motiv cuvinte jignitoare si ca aceasta l-a apucat de gat a incercat sa-l traga jos din pat, intrucat pe de o parte declaratia inculpatului este divizibila, iar pe de alta parte, potrivit art. 69 C.proc.pen. aceasta nu poate servi la aflarea adevarului deoarece nu se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza.
Declaratiile partilor si a martorilor audiati in cauza, sub aspectul faptelor de care este acuzat inculpatul, se coroboreaza si cu concluziile certificatului medico-legal nr. 1806/09.9.2011 emis de Serviciul de Medicina Legala Gorj, potrivit carora partea vatamata B.P. O. a fost victima unor agresiuni, constand in imobilizarea piramidei nazale prin contentie interna si externa si mobilitatea marcata a dintilor nr. 41,42 si 31, suferind leziuni traumatice, care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, ce pot data din data de 02.09.2011, ce nu constituie slutire, pentru vindecare carora au fost necesare 16-18 zile de ingrijiri medicale.
De asemenea, instanta retine ca inculpatul a recunoscut ca a lovit-o pe partea vatamata cu capul in figura, astfel cum reiese din Hotararea comisiei de disciplina nr. 128/13.09.2011.
In drept, fapta inculpatului B.I. care, la data de 02.09.2011, in jurul orelor 14:00, in camera de detentie nr. 4 a Penitenciarului Tg-Jiu, in urma unui conflict cu partea vatamata B.P. O., a aplicat acesteia mai multe lovituri cu piciorul, capul si pumnii in zona fetei, provocandu-i leziuni traumatice pentru vindecarea carora au fost necesare 16-18 zile de ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente prevazuta de art. 180 alin(2) C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunii savarsite consta in actiunea care a avut ca urmare vatamarea integritatii corporale, respectiv lovirea partii vatamate prin care i s-au provocat vatamari ce au necesitat pentru vindecare 16-18 zile de ingrijiri medicale.
Urmarea imediata a faptei consta in vatamarea corporala a partii vatamate, in prezenta cauza vatamarea partii fiind consecinta directa a actiunii inculpatului.
In ceea ce priveste legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata, aceasta rezulta ex re.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art.19 pct.1 lit.a C.pen.
Inculpatul a avut reprezentarea faptei si a consecintelor vatamatoare asupra integritatii corporale si sanatatii partii vatamate.
Constatand dovedite faptele si vinovatia inculpatului B.I. cu privire la savarsirea  infractiunii de lovire sau alte violente prevazute de art. art. 180 alin(1) C.pen.. instanta va proceda la aplicarea unei pedepse pentru  infractiunea retinuta
La individualizarea pedepsei urmeaza a fi avute in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.pen., si anume: limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru faptele savarsite, reduse cu 1/3 conform art. 320 ind. 1 C.proc.pen., gradul de pericol social  al faptei, concretizat prin modul de savarsire a infractiunii si anume prin exercitarea actiunilor de violenta, in concret, agresivitatea acesteia, urmarile faptei, constand in vatamarea integritatii corporale a partii vatamate si punerea in pericol a sanatatii, precum si datele privind persoana inculpatului, acesta fiind recidivist postexecutoriu si postcondamnatoriu.
In atari conditii, avand in vedere ca inculpatul este atat recidivist postexecutoriu cat si recidivist postcondamnatoriu, instanta va aplica pedeapsa, retinand mai intai regulile de la recidiva postexecutorie si apoi cele de la recidiva postcondamnatorie.
Asadar, potrivit certificatului de cazier judiciar, inculpatul a fost condamnat succesiv la mai multe pedepse executate de acesta, dar in privinta carora nu a intervenit reabilitarea, astfel ca toate acestea constituie prim termen al recidivei postexecutorii.
In raport de toate aceste elemente de individualizare, tinand cont de gravitatea faptei savarsite, de persoana inculpatului, de atitudinea procesuala de cooperare a inculpatului cu organele judiciare, aplicand si regulile recidivei postexecutorii, instanta  va aplica inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea spre maximul special prevazut de lege, in cuantum de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, potrivit scopurilor  educativ, preventiv si represiv ale pedepsei, in sensul art.52 C.pen.
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, astfel cum a constatat in considerentele mai sus expuse, instanta retine ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile care reglementeaza suspendarea conditionata a executarii pedepsei sau suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, intrucat inculpatul este recidivist, astfel ca legea nu mai permite judecatorului sa aprecieze daca scopul pedepsei ar putea fi atins si fara privare de libertate. In acest sens, instanta considera ca singura modalitate legala de executare a pedepsei aplicate este cea privativa de libertate.
In ceea ce priveste pedeapsele accesorii, instanta retine ca, desi, potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., “condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art. 64, lit. a)-c) C.pen. din momentul in care hotararea a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei", totusi, prin Decizia LXXIV (74) din 05.11.2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca dispozitiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I - c C. pen. nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 C. pen.
De asemenea, in aplicarea pedepsei accesorii instanta va avea in vedere si dipozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care protrivit art. 20, alin. 2 din Constitutie este obligatorie pentru instantele romanesti, odata cu ratificarea Conventiei Europene, de catre Romania.
Asadar, la stabilirea pedepselor accesorii se va tine seama si de jurisprudenta Curtii EDO.
In acest sens, Curtea Europeana a stabilit ca detinutii continua sa se bucure in general de toate drepturile si libertatile fundamentale garantate de Conventie, cu exceptia dreptului la libertate, fiind vorba de o detentie ce intra in campul de aplicare al art. 5 din Conventie. Potrivit art. 3, Protocol 1 din Conventie, statele membre au obligatia de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere, prin scrutin secret, in conditii care sa asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea autoritatilor publice. Dreptul cetatenilor de a-si exprima vointa in cadrul alegerilor legislative, corelativ obligatiei statelor membre, mentionate anterior, nu este, insa, un drept absolut, statele bucurandu-se de o larga marja de apreciere in organizarea sistemului electoral, astfel incat sa inglobeze propria viziune asupra democratiei.
In ceea ce priveste drepturile electorale , in cauza Hirst impotriva  Marii Britanii, Curtea a constatat incalcarea art.3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii.In Marea Britanie norma impunea interdictia dreptului de a alege condamnatilor la sanctiunea penala privativa de libertate, indiferent de durata sanctiunii, gravitatea faptei sau circumstantele cauzei. Interdictia dreptului de a alege , automata, generala si fara nici o restrictie pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii, a fost considerata de Curte in afara marjei de apreciere a stelor si in consecinta incompatibila cu art.3 din Protocolul 1.
Instanta va avea in vedere  jurisprudenta Curtii Europene prezentata mai sus, inclusiv hotararea data in cauza Sabou si Parcalab contra Romaniei in care s-a stabilit ca interzicerea drepturilor parintesti constituie o ingerinta in dreptul la respectarea vietii familiale , prevazut de art.8 din Conventie, ca este o ingerinta prevazuta de lege , dispozitiile art.71 si 64 C.pen., insa fara a urmari unul din scopurile legitime stabilite in paragraful2 al art.8 din Conventie, fiind in fapt o sanctiune morala avand drept scop pedepsirea condamnatului si nu o masura de protectie a copilului.
La aplicarea  pedepsei accesorii instanta va avea in vedere si criteriul constitutional al proportionalitatii, inscris in art.53 alin.2, potrivit caruia restrangerea exercitiului unor drepturi trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o.
Prin urmare, in ceea ce priveste pedeapsele accesorii ce le va aplica, instanta retine ca natura faptei savarsite, duce la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea  dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, si a  dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In baza art. 71 alin(1) C.pen., aplica inculpatului  pedeapsa accesorie constand in interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si cea constand in interzicerea dreptului de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II a si art. 64 alin(1) lit. b C.pen.
In ceea ce priveste antecedenta infractionala a inculpatului, sub aspectul savarsirii infractiunii in stare de recidiva postcondamnatorie, instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. __/25.02.2009, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin neapelare, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 4 ani si 9 luni inchisoare, ca rezultat al contopirii mai multor pedepse savarsite de inculpat in cursul anului 2007.
Prin sentinta penala nr. __./04.11.2010, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin nerecurare, inculpatul a fost liberat conditionat din executarea pedepsei aplicate prin sentinta penala nr. __/25.02.2009,  retinand ca din pedepsa de 4 ani si 9 luni inchisoare, respectiv 1735 de zile, inculpatul a executat efectiv 1153 de zile, la care se adauga  132 de zile considerate executate, ca urmare a muncii prestate.
Prin sentinta penala nr. __/11.05.2011, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin nerecurare, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani si 8 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la furt calificat prevazuta de art. 26 C.pen. raportat la art. 208-209 alin(1) lit. a, g si i C.pen., in luna martie 2011. Prin aceeasi sentinta s-a dispus revocarea beneficiului liberarii conditionate, pentru restul ramas neexecutat de 576  zile din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. __./25.02.2009 a Judecatoriei Tg-Jiu si s-a contopit cu pedepsa aplicata, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani si 8 luni inchisoare. Totodata s-a mentinut starea de arest a inculpatului si s-a dedus durata retinerii si arestarii preventive, de la data de 15.03.2011.
Prin sentinta penala nr. __./11.05.2011, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin nerecurare, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 2 ani si 8 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de  art. 208-209 alin(1) lit. a, g si i C.pen., la data de 11.02.2011. Prin aceeasi sentinta s-a dispus revocarea beneficiului liberarii conditionate, pentru restul ramas neexecutat de 576  zile din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. __../25.02.2009 a Judecatoriei Tg-Jiu si s-a contopit cu pedepsa aplicata, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani si 8 luni inchisoare. Totodata, s-a constatat ca inculpatul este arestat in alta cauza si s-a dedus durata de 24 ore, aplicata prin ordonanta din data de 11.02.2011.
Prin sentinta penala nr. __/31.08.2011, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin nerecurare, s-a constatat ca infractiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentintele penale nr. _../11.05.2011 si __/11.05.2011 la pedepsele de 2 ani si 8 luni inchisoare sunt concurente, s-au descontopit pedepsele de 2 ani si 8 luni inchisoare, aplicate prin sentintele penale nr. _./11.05.2011 si __/11.05.2011, in pedepsele componente de 2 ani si 8 luni si restul de 576 zile, ramas neexecutat din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr. _./25.02.2009 a Judecatoriei Tg-Jiu, fiind repuse in individualitatea lor. Prin aceeasi sentinta, s-a mentinut revocarea liberarii conditionate pentru restul ramas neexecutat, dispusa prin sentintele penale nr. _../11.05.2011 si __./11.05.2011 ale Judecatoriei Tg-Jiu, s-au contopit pedepsele concurente, in pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 8 luni inchisoare, iar in baza art. 39 alin(2) C.pen. s-a contopit pedeapsa astfel stabilita cu restul ramas neexecutat de 576 de zile, in pedeapsa cea mai grea de 2 ani si 8 luni inchisoare, ce a fost sporita cu 2 luni, condamnatul urmand sa execute pedeapsa de 2 ani si 10 luni. Totodata, s-a dedus durata retinerii de la data de 11.02.2011 si perioada executata, incepand cu data de 15.03.2011.
Intrucat infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta a fost savarsita in cursul executarii pedepsei de 2 ani si 10 luni inchisoare, instanta va face aplicarea dispozitiilor art. 39 alin(2) C.pen., potrivit carora, in cazul recidivei postcondamnatorii, daca fapta care constituie cel de-al doilea termen al recidivei a fost savarsita in cursul executarii pedepsei, iar pedepsa anterioara a fost executata in parte, contopirea prevazuta de art. 39 alin(1) C.pen. cu referire la art. 34 si 35 C.pen. se face intre pedeapsa ce a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pentru infractiunea savarsita ulterior.
In ceea ce priveste, data de la care se calculeaza pedeapsa ce a mai ramas de executat, din interpretarea textului art. 39 C.pen. rezulta ca se va face de la data savarsirii infractiunii, ce constituie cel de-al doilea termen al recidivei postcondamnatorii, in speta de fata de la data de 02.09.2011.
Astfel, in calcularea restului ramas neexecutat din pedeapsa de 2 ani si 10 luni inchisoare, instanta avut in vedere pedeapsa deja executata, de la data de 15.03.2011 la 02.09.2011 si durata retinerii de la data de 11.02.2011.
Asadar, in baza art. 39 alin (2) C.pen., instanta va contopi pedeapsa aplicata in prezenta cauza, de 1 an inchisoare, cu restul ramas neexecutat, de 2 ani 4 luni si 12 zile inchisoare, din pedeapsa de 2 ani si 10 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. __/31.08.2011, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin nerecurare, inculpatul Balaceanu Ion urmand sa execute, potrivit art. 34 alin(1) lit. b  C.pen., pedeapsa cea mai grea de 2 ani 4 luni si 12 zile  inchisoare.
Totodata, intrucat art. 39 alin(1) C.pen. prevede posibilitatea instantei, in cazul recidivei postcondamnatorii, de a spori pedeapsa rezultanta in urma contopirii pana la maximul ei special, iar daca acest maxim nu este indestulator de a adauga un spor de pana la 7 ani, instanta, avand in vedere imprejurarile in care a fost savarsita fapta, gradul de agresivitate al acesteia, urmarile produse si, nu in ultimul rand, circumstantele inculpatului, va  spori pedeapsa de 2 ani 4 luni si 12 zile inchisoare, cu 6 luni inchisoare, urmand ca in final inculpatul sa execute 2 ani 10 luni si 12 zile inchisoare.
In baza art. 71 alin(1) C.pen., pentru considerentele expuse mai sus, va aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 357 C.proc.pen., instanta va deduce perioada deja executata, de la data de 02.09.2011 la zi, intrucat de la acea data a luat nastere o alta antecedenta penala, perioada astfel executata fiind luata de instanta in considerare la contopirea pedepselor, stabilita prin prezenta.
Instanta va anula mandatul de executare a pedepsei de executare nr __./14.09.2011, emis in baza sentintei nr. __/31.08.2011, si va dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.
Intrucat partea vatamata nu s-a constituit parte civila in procesul penal, nici in cursul urmaririi penale si nici in faza de judecata, instanta va lua act ca partea vatamata B.O. nu s-a constituit parte civila in procesul penal.
Cu privire la actiunea civila formulata de unitatea sanitara, instanta constatat ca in faza de judecata, inainte de citirea actului de sesizare, SJU s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de  633 lei, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate B.P. O. .
 Conform art. 313 alin.1 din Legea 95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele care prin faptele lor aduc  daune sanatatii altei persoane, raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuieli efective ocazionate asistenta medicala acordata.
Pentru litigiile avand ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora , in toate procesele  si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata.
Avand in vedere ca prin actiunile de lovire ale inculpatului s-a cauzat vatamarea partii vatamate mai multe leziuni traumatice, aceasta necesitand ingrijiri medicale care au ocazionat cheltuieli  suportate de catre furnizorul de servicii medicale, constituit parte civila, cheltuieli dovedite prin fisa de examinare, evolutie, tratament a victimei si decontul de plata, reiese ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale a inculpatului privitoare la fapta, prejudiciu, raportul de cauzalitate si vinovatie.
Fata de cele ce preced, in baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14 C.proc.pen, instanta va admite actiunea civila formulata de partea civila S.J.U. Tg-Jiu si  il va obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 633 lei, cu dobanda legala aferenta pana la data platii, reprezentand cheltuieli de spitalizare.
In baza art. 191 alin(1) C.proc.pen., il va obliga pe inculpat la plata sumei de 900 lei, cheltuieli judiciare avansate de catre stat, din care 600 lei onorariu avocat, ce se va avansa din fondurile Ministerului de Justitie.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

In baza art. 180 alin(2) C.pen. raportat la art. 320 ind. 1 alin(7) C.pen. raportat la art. 37 lit. a si b C.pen. condamna pe inculpatul B.I fiul lui ____. , ns. la data de ___  in jud. Gorj, cu domiciliul in __. jud. Gorj, in prezent detinut in P. Tg-Jiu, CNP __ , recidivist postexecutoriu si postcondamnatoriu, la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente.
In baza art. 71 alin(1) C.pen., aplica inculpatului  pedeapsa accesorie constand in interzicerea dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, precum si cea constand in interzicerea dreptului de a ocupa o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II a si art. 64 alin(1) lit. b C.pen.
In baza art. 39 alin (2) C.pen., contopeste pedeapsa aplicata in prezenta cauza, de 1 an inchisoare, cu restul ramas neexecutat, de 2 ani 4 luni si 12 zile inchisoare, din pedeapsa de 2 ani si 10 luni inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 1349/31.08.2011, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, definitiva prin nerecurare, inculpatul B.I urmand sa execute, potrivit art. 34 alin(1) lit. b  C.pen., pedeapsa cea mai grea de 2 ani 4 luni si 12 zile  inchisoare, pe care o sporeste, potrivit art. 39 alin(1) C.pen., cu 6 luni inchisoare, urmand ca in final inculpatul sa execute 2 ani 10 luni si 12 zile inchisoare.
In baza art. 71 alin(1) C.pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 357 C.proc.pen. deduce perioada deja executata, de la data de 02.09.2011 la zi.
Anuleaza mandatul de executare a pedepsei de executare nr 1755/14.09.2011, emis in baza sentintei nr. 1349/31.08.2011, si dispune emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei.
Ia act ca partea vatamata B.O. nu s-a constituit parte civila in procesul penal.
In baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14 C.proc.pen. admite actiunea civila formulata de partea civila S.J.U. Tg-Jiu si il obliga pe inculpat la plata catre aceasta a sumei de 633 lei, cu dobanda legala aferenta pana la data platii, reprezentand cheltuieli de spitalizare
In baza art. 191 alin(1) C.proc.pen., obliga inculpatul la plata sumei de 900 lei, cheltuieli judiciare avansate de catre stat, din care 600 lei onorariu avocat, ce se va avansa din fondurile Ministerului de Justitie.
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru Ministerul Public si inculpatul prezent la dezbateri.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 10.12.2012. Presedinte,
R.Z.N

Grefier,
E.B.