art. 180 alin 2 C.p.

Dosar nr. _..
R O M A N I A
Cod operator 2444
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA PENALA
Sentinta penala nr. 313
Sedinta publica de la 14 Februarie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE. R.Z.N.
Grefier E.B.

Ministerul Public a fost reprezentant de procuror  B.M.D. din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu.

          Pe rol fiind judecarea  cauzei penale avand ca obiect lovirea sau alte violente ( art. 180 alin 2 C.p.), privind pe inculpatii S.F.C. si D.I.A., partea vatamata C.S.D. si partea civila S.J. U. Tg Jiu.
La apelul nominal facut in sedinta publica s-au prezentat avocat A.C., pentru inculpatul S.F., partea vatamata C.S.D., asistata de avocat N.N., si martorii F.C.I. si D. M..
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
Instanta a procedat la administrarea probatoriului pe latura civila, in aceste sens fiind ascultati martorii F.C.I. si D.M., potrivit disp. art 327 C.p.p., declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, constatandu-se cauza in stare de judecata, instanta a acordat cuvantul pe fondul cauzei
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat condamnarea inculpatilor S.F.C. si D. I.A., la o pedeapsa neprivativa de libertate, cu obligarea acestora la plata despagubirilor civile in raport de dovedirea acestora, precum si obligarea la plata cheltuielilor de judecata in favoarea Statului.
Avocat N.N., pentru partea vatamata C.S.D., a solicitat pe latura penala condamnarea celor doi inculpati, iar pe latura civila a solicitat admiterea cererii, in cauza fiind dovedite atat daunele materiale cat si cele morale, partea vatamata fiind singurul din familie care realiza venituri, cu cheltuieli de judecata.
Avocat A.C., pentru inculpatul S.F.C., a solicitat in principal achitarea inculpatului S.F.C., motivat de faptul ca declaratiile martorilor sunt contradictorii. In subsidiar a solicitat condamnarea inculpatului la o pedeapsa spre minimul prevazut de lege, cu aplicarea dispozitiilor art. 81 C.pen.
Pe latura civila, a lasat solutia la aprecierea instantei, in functie de probele administrare in cauza.
Instanta retine cauza spre solutionare.

    INSTANTA

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata  urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Tg-Jiu nr. ...../P/2011, inregistrat sub nr. ....... pe rolul Judecatoriei Tg- Jiu, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata, in stare de libertate, a inculpatilor S.F.C  si D.I.A., pentru savarsirea infractiunii de lovire si alte violente prevazuta de art. 180 alin (2) Cod penal.
In fapt, prin actul de sesizare a instantei s-a retinut ca la data de 24.08.2011, in jurul orelor 22.30, invinuitii, impreuna cu numitii D.M.D. si M.C., se deplasau cu o caruta pe drumul comunal de pe raza comunei Balesti, sat Cornesti, judetul Gorj, intalnindu-se la un moment dat cu numitul C.S.I. persoana cu care invinuitul S.F. C. avusese anterior un conflict.
In aceste imprejurari, invinuitul S.F.C. a coborat din caruta si avand asupra sa un bici s-a indreptat amenintator spre numitul C.S.I, moment in care acesta din urma, pentru a evita orice conflict a parasit in fuga locul respectiv si s-a oprit la poarta locuintei martorei I.G. Invinuitii impreuna cu celelalte persoane aflate in caruta au continuat sa-l urmareasca pe numitul C.S.I. si au oprit in dreptul locuintei numitei I.G., invinuitul S.F.C. avand acelasi comportament agresiv si a intentionat sa il loveasca pe C.S.I.
Ulterior, fiind sub imperiul amenintarilor, numitul C.S.I. a imprumutat un telefon de la una din persoanele ce se aflau la poarta locuintei numitei I.G. si 1-a apelat pe tatal sau C.S.D. partea vatamata in cauza, cerandu-i sa se deplaseze la locul altercatiei, pentru a aplana conflictul.
La scurt timp, dupa apelul telefonic, la locul incidentului a venit partea vatamata C. S. D. impreuna cu concubina sa L.R., ocazie cu care pe fondul tensiunii create anterior partea vatamata a intrat in conflict cu invinuitul S.F.C., imprejurare in care acestia  s-au lovit reciproc, in conflict intervenind si invinuitul D.I.A. care a lovit-o pe partea vatamata C.S.D. cu un lant in zona spatelui, ulterior partea vatamata fiind lovita si de invinuitul S.F.C. cu un lant metalic in zona capului, aceasta cazand la pamant si suferind o sangerare puternica.
In urma loviturilor primite, partea vatamata s-a ridicat si impreuna cu fiul sau C.S.I. au parasit in fuga locul altercatiei si s-au refugiat in curtea numitei C.T.G.V., fiind insa urmariti de invinuiti care erau inarmati cu lanturi si care au incercat sa patrunda in curtea locuintei numitei C.T.G.V., insa la rugamintile acesteia au renuntat.
S-a mai retinut in actul de sesizare ca datorita loviturii pe care invinuitul S.F. C. a aplicat-o in zona capului cu un lant metalic, partea vatamata C.S.D., a fost transportata imediat cu ambulanta la Spitalul Judetean de Urgenta Tg Jiu, unde a fost internata in perioada 25.08.2011-02.09.2011, la Sectia Chirurgie, iar din concluziile Certificatului medico legal nr. 1041/05.09.2011 emis de SML Gorj, a rezultat ca partea vatamata a suferit o leziune traumatica cranio - cerebrala acuta, pentru care a necesitat pentru vindecare un numar de 8-9 zile ingrijiri medicale. De asemenea s-a mai retinut ca din adresa nr. 335/02.03.2012 a Serviciului de Medicina Legala Gorj, a rezultat ca leziunile suferite de partea vatamata s-au produs cel mai probabil prin mecanism activ, prin lovire cu corp dur.
Situatia de fapt retinuta a fost dovedita cu urmatoarele mijloace de proba: declaratii invinuit; declaratii parte vatamata; declaratii martori; certificat medico-legale nr. 1041/05.09.2011; proces-verbal de aducere la cunostinta a invinuirii, proces-verbal de prezentare a materialului de urmarire penala, adresa parte civila.
Fiind audiati de organele de urmarire penale, inculpatii au avut o atitudine nesincera, nerecunoscand fapta, aratand ca nu cunosc imptejurarile in care partea vatamata a suferit leziunile descrise in certificatul medico legal.
Sub aspectul laturii civile, instanta a constatat ca, in faza de urmarire penala, partea vatamata C.S.D. s-a constituit parte civila in procesul penal, cu suma de 45.000 lei, despagubiri civile, din care 15.000 lei, daune materiale, si 30.000 lei, daune morale, iar SJU Tg- Jiu s-a constituit parte civila cu suma de 1899 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In seara zilei de 24.08.2011, in jurul orelor 22:30, pe raza satului Cornesti, comuna Balesti, jud. Gorj, dupa ce in prealabil au avut un conflict verbal cu martorul C.S.I. si, ulterior, si cu partea vatamata C.S.D., inculpatii S.F.C. si D.I.A. au agresat-o pe partea vatamata, inculpatul S.F.C. lovind-o cu un lant metalic in cap, iar inculpatul D.I.A. cu un lant metalic pe corp.
Astfel, din declaratiile martorului C.S.I, fiul partii vatamate, instanta retine in esenta ca in seara zilei de 24.08.2011, fiind in fata bisericii din satul Cornesti, comuna Balesti, a trecut o caruta in care se aflau inculpatii S.F.C. si D.I.A. si martorii M.C. si D.D., moment in care inculpatul D.I.A. i-a solicitat acestuia sa vina sa ii dea mai bine el doua palme, decat sa il bata inculpatul S.F.C. In aceste imprejurari, martorul a fugit si, fiind urmat de inculpati, ajungand la poarta martorei I.M., s-a ascuns de acestia, inculpatul D.I.A. intentionand sa-l loveasca cu un lant metalic, totodata sunand-o pe partea vatamata si solicitandu-i sa vina la fata locului. In continuare, martorul a aratat ca imediat la fata locului a ajuns partea vatamata C.S.D., care, dupa ce l-a intrebat pe inculpatul S.F.C. ce are cu fiul acesteia, a fost lovita de acesta din urma cu un lant metalic in zona capului si de catre inculpatul D.I.A., tot cu un lant metalic peste corp. A mai aratat martorul ca, urmare a agresiunilor, partea vatamata a cazut la pamant si ca dupa ce a reusit sa se ridice, in timp ce alergau catre curtea martorei C.G., martorul a fost lovit cu lantul peste bratul drept, dar nu a vazut de catre cine.
Declaratiile martorului C.S.I. se coroboreaza si cu cele ale martorei L.R., din al caror continut instanta retine ca, la data si imprejurarile descrise mai sus, inculpatul S.F.C. a lovit-o pe partea vatamata cu un lant metalic in cap, iar inculpatul D.I.A., cu un lant metalic pe spate.
De asemenea, din declaratiile martorei C.T.G., instanta retine ca, fiind persoana in curtea careia partea vatamata si fiul acesteia au intrat dupa ce au fost agresate de inculpati, a vazut-o pe partea vatamata care, atunci cand a intrat in curtea acesteia, tinea la cap un tricou plin cu sange si totodata pe martorul C.S.I., care la scurt timp dupa incident a lesinat. A mai precizat martora ca partea vatamata prezenta urme evidente de sange, care curgea din cap, pe spate, tricoul acesteia alb, fiind plin de sange si ca ulterior, cand a iesit la poarta, inculpatul D. I.A., lovea cu un lant metalic in poarta.
In ceea ce priveste faptele de care sunt acuzati inculpatii, instanta retine din declaratiile martorei B.I. ca in seara conflictului i-a vazut pe inculpatul D.I.A. si fratele acestuia, martorul D.D., care au luat lanturile de la caruta si au pornit pe drum, spunand ca vor omori oameni, intrucat lor nu le e frica si totodata ca la scurt timp a vazut-o pe partea vatamata, tinand la cap un prosop plin cu sange.
Despre faptul ca partea vatamata a fost agresata de inculpatii S.F.C. si D.I.A. au auzit si martorii M.M. si I.G., aceasta din urma si vazand-o dupa conflict pe partea vatamata, care tinea un prosop sau o carpa la cap si se indrepta spre salvare.
Despre faptele si imprejurarile in care acestea au fost savarsite a declarat si martorul M.C., prezent in caruta cu inculpatii, acesta relatand ca inculpatul D.I.A. l-a chemat pe martorul C.S.I., solicitandu-i sa vina sa ii dea doua palme el, decat sa il bata inculpatul S.F.C. si, totodata, ca inculpatul D.I.A. a lovit-o pe partea vatamata cu un lant, iar inculpatul S.F.C. cu un bici.
Declaratiile martorilor audiati in cursul urmaririi penale si in cursul cercetarii judecatoresti se coroboreaza si cu declaratiile partii vatamate, C.S.D., din al caror continut instanta retine ca in seara zilei de 24.08.2011, in timp ce se afla la domiciliul sau a fost sunat de fiul acesteia, martorul C.S.I., care i-a solicitat sa vina la locuinta martorei I.G., intrucat este amenintat cu bataia, de catre inculpatul S.F.C. si alti prieteni de-ai acestuia. Ajungand la fata locului, partea vatamata, dupa ce l-a intrebat pe inculpatul S.de ce se ia in permanenta de fiul sau, a fost lovita cu un lant metalic peste corp de catre inculpatul D.I.A. si ulterior, tot cu un lant metalic, si de catre inculpatul S.F.C., in cap, aceasta cazand la pamant.
In schimb, declaratiile inculpatilor S.F.C. si D.I.A., potrivit carora nu ei sunt cei care au lovit-o pe partea vatamata cu lanturile in cap, nu pot converge la aflarea adevarului, intrucat nu se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari ale cauzei, in sensul art. 69 C.proc.pen., astfel ca instanta le va inlatura, apreciind ca nu sunt sincere.
Declaratiile retinute in cauza se coroboreaza si cu concluziile Certificatului medico-legal nr. 1041/05.09.2011 emis de catre Serviciul de Medicina Legala Gorj din care rezulta ca partea vatamata C.S.D. prezenta leziuni traumatice, ce s-au putut produce prin lovire cu corp dur, ce au necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale. Actul medical emis in cauza fiind sustinut de Foaia de observatie nr. 32289/1118 ce atesta ca partea vatamata a fost internata in spital in perioada 25.08.2011-02.09.2011 cu diagnosticul de "Agresiune individuala. Traumatism cranio cerebral acut deschis".
Totodata, fata de dispozitia de schimbare a incadrarii juridice a faptei pentru care a fost trimis in judecata inculpatul D.I.A., instanta retine ca faptele inculpatilor au fost savarsite in coautorat si, in consecinta, acestia nu puteau savarsi decat aceeasi infractiune de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin(2) C.pen.
In drept, faptele inculpatilor S.F.C. si D.I.A., care in seara zilei de 24.08.2011, in jurul orelor 22:30, au agresat-o pe partea vatamata C.S.D., inculpatul S.F.C. lovind-o cu un lant metalic in zona capului, iar inculpatul D.I.A. lovind-o cu un lant metalic pe corp, provocandu-i leziuni traumatice, pentru vindecarea carora a necesitat 8-9 zile de ingrijiri medicale, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prevazuta de art. 180 alin(2) C.pen.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infractiunilor savarsite consta in actiunile inculpatilor care au avut ca urmare vatamarea integritatii corporale, respectiv lovirea partii vatamate prin care i-au fost provocate vatamari ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile de ingrijiri medicale.
Urmarea imediata a faptelor consta in vatamarea corporala a partii vatamate, in prezenta cauza vatamarea partii fiind consecinta directa a actiunilor inculpatilor.
In ceea ce priveste legatura de cauzalitate intre elementul material si urmarea imediata, aceasta rezulta ex re.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatii au savarsit infractiunile cu intentie directa, in acceptiunea art.19 pct.1 lit.a C.pen.
Inculpatii au avut reprezentarea faptelor si a consecintelor vatamatoare asupra integritatii corporale si sanatatii partii vatamate.
Constatand dovedite faptele si vinovatia inculpatilor S.F.C. si D.I.A., cu privire la savarsirea  infractiunilor de lovire sau alte violente prevazute de art. art. 180 alin(2) C.pen.. instanta va proceda la aplicarea unei pedepse pentru  infractiunea retinuta, in sarcina fiecarui inculpat.
La individualizarea pedepsei  ce urmeaza a fi aplicata inculpatului S.F.C., instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.pen., si anume: limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social al faptei, concretizat in modul de savarsire a infractiunii, inculpatul folosind la savarsirea acesteia un lant metalic, dar si zona vulnerabila agresata, urmarile infractiunii, concretizate in traumatismul cranio-cerebral acut, precum si faptul ca inculpatul a actionat in coautorat, dar si datele privind persoana inculpatului, acesta fiind in varsta de __ ani, casatorit, studii 11 clase, fara ocupatie, cunoscut cu antecedente penale- a fost sanctionat cu doua amenzi administrative si condamnat la 3 luni inchisoare, a carei executare a fost suspendata conditionat, pe parcursul procesului penal, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata, a avut o atitudine nesincera, nu a recunoscut fapta, aratand ca nu cunoaste imprejurarile in care partea vatamata a suferit leziunile descrise in certificatul medico-legal.
Sub aspectul individualizarii pedepsei, intrucat faptele inculpatului au avut un grad de agresivitate ridicat, instanta va aplica inculpatului o pedeasa cu inchisoarea, apreciind ca o pedeapsa cu amenda nu ar fi suficienta pentru a atinge scopul acesteia, nu ar indeplini caracterul educativ si sanctionator.
In raport de toate aceste elemente de individualizare, tinand cont cu prioritate de gradul de agresivitate al faptei savarsite, dar si de cele retinute mai sus, , instanta  va aplica inculpatului o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, asupra partii vatamate C.S.D., potrivit scopurilor  educativ, preventiv si represiv ale pedepsei, in sensul art.52 C.pen.
Cu privire la pedeapsa aplicata, instanta apreciaza ca scopul acesteia poate fi atins chiar fara executarea ei.
Cu toate acestea, sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei, instanta apreciaza ca pentru atingerea scopului acesteia, suspendarea executarii pedepsei este necesar a fi supravegheata, cu consecinta ca inculpatul sa se supuna masurilor de supraveghere, prevazute de art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen.
Astfel, avand in vedere ca suspendarea executarii pedepsei  sub supraveghere poate fi acordata, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an si se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executare efectiva, conform dispozitiilor art. 86 ind. 1 C.pen. si luand in considerare si dispozitiile art. 86 ind. 2 C.pen. privitoare la durata termenului de incercare, instanta va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare  de 3 ani.
In consecinta, conform art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., va obliga inculpatul ca pe durata termenului de incercare sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj, la datele stabilite de aceasta institutie;
b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
La individualizarea pedepsei  ce urmeaza a fi aplicata inculpatului D.I.A., instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.pen., si anume: limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru fapta savarsita, gradul de pericol social al faptei, concretizat in modul de savarsire a infractiunii, inculpatul folosind la savarsirea acesteia un lant metalic, dar si zona nevulnerabila agresata, urmarile infractiunii, concretizate in lezinile traumatice suferite de partea vatamata, precum si faptul ca inculpatul a actionat in coautorat, insa avand in vedere totusi contributia acestuia, dar si datele privind persoana inculpatului, acesta fiind in varsta de __ ani, necasatorit, studii scoala profesionala, fara ocupatie, cunoscut cu antecedente penale- a fost sanctionat cu doua amenzi administrative, pentru fapte de violenta si furt, pe parcursul procesului penal, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata, a avut o atitudine nesincera, nu a recunoscut fapta, aratand ca nu cunoaste imprejurarile in care partea vatamata a suferit leziunile descrise in certificatul medico-legal.
Sub aspectul individualizarii pedepsei, intrucat faptele inculpatului au avut un grad de agresivitate ridicat, instanta va aplica inculpatului o pedeasa cu inchisoarea, apreciind ca o pedeapsa cu amenda nu ar fi suficienta pentru a atinge scopul acesteia, nu ar indeplini caracterul educativ si sanctionator.
In raport de toate aceste elemente de individualizare, tinand cont cu prioritate de gradul de agresivitate al faptei savarsite, dar si de contributia acestuia la savarsirea faptei, precum si de cele retinute mai sus, instanta  va aplica inculpatului o pedeapsa de 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente, asupra partii vatamate C.S.D., potrivit scopurilor  educativ, preventiv si represiv ale pedepsei, in sensul art.52 C.pen.
Cu privire la pedeapsa aplicata, instanta apreciaza ca scopul acesteia poate fi atins chiar fara executarea ei.
Cu toate acestea, sub aspectul modalitatii de executare a pedepsei, instanta apreciaza ca pentru atingerea scopului acesteia, suspendarea executarii pedepsei este necesar a fi supravegheata, cu consecinta ca inculpatul sa se supuna masurilor de supraveghere, prevazute de art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen.
Astfel, avand in vedere ca suspendarea executarii pedepsei  sub supraveghere poate fi acordata, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 4 ani, iar inculpatul nu a mai fost anterior condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an si se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executare efectiva, conform dispozitiilor art. 86 ind. 1 C.pen. si luand in considerare si dispozitiile art. 86 ind. 2 C.pen. privitoare la durata termenului de incercare, instanta va suspenda executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de incercare  de 2 ani si 6 luni.
In consecinta, conform art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., va obliga inculpatul ca pe durata termenului de incercare sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
e) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj, la datele stabilite de aceasta institutie;
f) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
g) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
h) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
In ceea ce priveste pedepsele accesorii, instanta retine ca, desi, potrivit art. 71 alin. 2 C.pen., “condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii, atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art. 64, lit. a)-c) C.pen. din momentul in care hotararea a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei", totusi, prin Decizia LXXIV (74) din 05.11.2007, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis ca dispozitiile art. 71 C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I - c C. pen. nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 C. pen.
De asemenea, in aplicarea pedepsei accesorii instanta va avea in vedere si dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului, care potrivit art. 20, alin. 2 din Constitutie este obligatorie pentru instantele romanesti, odata cu ratificarea Conventiei Europene, de catre Romania.
Asadar, la stabilirea pedepselor accesorii se va tine seama si de jurisprudenta Curtii EDO.
In acest sens, Curtea Europeana a stabilit ca detinutii continua sa se bucure in general de toate drepturile si libertatile fundamentale garantate de Conventie, cu exceptia dreptului la libertate, fiind vorba de o detentie ce intra in campul de aplicare al art. 5 din Conventie. Potrivit art. 3, Protocol 1 din Conventie, statele membre au obligatia de a organiza la intervale rezonabile alegeri libere, prin scrutin secret, in conditii care sa asigure libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea autoritatilor publice. Dreptul cetatenilor de a-si exprima vointa in cadrul alegerilor legislative, corelativ obligatiei statelor membre, mentionate anterior, nu este, insa, un drept absolut, statele bucurandu-se de o larga marja de apreciere in organizarea sistemului electoral, astfel incat sa inglobeze propria viziune asupra democratiei.
In ceea ce priveste drepturile electorale , in cauza Hirst impotriva  Marii Britanii, Curtea a constatat incalcarea art.3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege persoanei condamnate la pedeapsa inchisorii.In Marea Britanie norma impunea interdictia dreptului de a alege condamnatilor la sanctiunea penala privativa de libertate,indifferent de durata sanctiunii, gravitatea faptei sau circumstantele cauzei. Interdictia dreptului de a alege , automata, generala si fara nici o restrictie pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii, a fost considerata de Curte in afara marjei de apreciere a stelor si in consecinta incompatibila cu art.3 din Protocolul 1.
Instanta va avea in vedere  jurisprudenta Curtii Europene prezentata mai sus, inclusiv hotararea data in cauza Sabou si Parcalab contra Romaniei in care s-a stabilit ca interzicerea drepturilor parintesti constituie o ingerinta in dreptul la respectarea vietii familiale , prevazut de art.8 din Conventie, ca este o ingerinta prevazuta de lege , dispozitiile art.71 si 64 C.pen., insa fara a urmari unul din scopurile legitime stabilite in paragraful2 al art.8 din Conventie, fiind in fapt o sanctiune morala avand drept scop pedepsirea condamnatului si nu o masura de protectie a copilului.
La aplicarea  pedepsei accesorii instanta va avea in vedere si criteriul constitutional al proportionalitatii, inscris in art.53 alin.2, potrivit caruia restrangerea exercitiului unor drepturi trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o.
Prin urmare, in ceea ce priveste pedepsele accesorii ce le va aplica, instanta retine ca natura faptei savarsite, duce la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea  dreptului de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice, si a  dreptului de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat.
In baza art. 71 alin(1) C.pen., instanta va aplica fiecarui inculpat pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II a si b C.pen.
In baza art. 71 alin(5) C.pen., instanta va suspenda executarea pedepselor accesorii pe durata suspendarii executarii pedepselor principale.
In baza art. 359 C.proc.pen. va atrage atentia inculpatilor asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 si 84 C.pen., a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 86 ind. 3 alin(2) C.pen., un exemplar al prezentei sentinte se va comunica Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj.
In ceea ce priveste actiunile civile exercitate in procesul penal, instanta retine ca, pentru a fi angajata raspunderea civila delictuala a inculpatilor se impune indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute de art.14 C.proc.pen. cu referire la art. 998 si urmatoarele C.civ. de la 1864(avand in vedere ca fapta a fost savarsita sub imperiul acestei legi).
- fapta ilicita savasita cu vinovatie;
- prejudiciul cert, determinat sau determinabil;
- legatura de cauzalitate dintre fapta ilcita si prejudiciu.
In speta, fapta ilicita exista (respectiv infractiunile de lovire sau alte violente prevazute de art. 180 alin(2) C.pen.) si este savarsita cu vinovatie, sub forma intentiei, astfel cum s-a stabilit prin sentinta de condamnare.
Legatura de cauzalitate rezulta din insasi modul de savarsire a faptei si continutul ei.
Prejudiciul, urmeaza a fi analizat separat atat prin raportare la prejudiciul moral cat si prin raportare la cel material.
In stabilirea cuantumului concret al despagubirilor la plata carora inculpatii vor fi obligati, instanta va avea in vedere inscrisurile depuse la dosarul cauzei si relatarile martorilor audiati in cursul cercetarii judecatoresti.
De asemenea, instanta va avea in vedere la stabilirea despagubirilor ca partea vatamata sa fie despagubita pentru intreg prejudiciul suferit, incluzand atat pagubele efectiv suferite cat si beneficiul nerealizat ca urmare a imposibilitatii de munca.
In ceea ce priveste prejudiciul material, instanta retine ca partea vatamata a suferit leziuni, dar nu a dovedit in nici un fel efectuarea unor cheltuieli pentru vindecarea acestora.
Cu toate acestea, instanta retine ca partea vatamata, in perioada urmatoare agresiunilor suferite, a fost in imposibilitate de a executa muncile, ce o efectua in mod obisnuit.
Sub acest aspect, din declaratiile martorilor F.C.I. si D.M., audiati pe latura civila, instanta retine ca partea civila a dovedit partial existenta prejudiciului material si intinderea acestuia. Astfel, din declaratiile ambilor martori, colegi ai partii civile anterior conflictului, instanta retine ca aceasta, datorita leziunilor produse, nu a mai putut lucra cu acestia. De asemenea, din declaratia martorului D.M., instanta retine ca partea civila a imprumutat suma de 2500 lei, pentru intretinerea familiei, dat fiind ca nu s-a mai putut prezenta la munca.
In schimb, in aprecierea cuantumului despagubirilor civile, instanta nu poate retine sustinerile martorilor, audiati sub aspectul laturii civile, potrivit carora partea civila urma sa lucreze in constructii in Spania, cele relatate de acestia neavand caracter de certitudine, chiar si in ipoteza in care aceasta nu ar fi fost agresata de inculpati, in cauza nedovedindu-se un contract in derulare la momentul savarsirii infractiunilor.
De asemenea, instanta retine ca partea civila, in urma agresiunilor suferite, nu prezinta incapacitate de munca.
Prin urmare, judecand in echitate si plecand de la faptul ca aspectele mai sus aratate nu au fost contestate de niciuna din partile in proces, instanta retine ca partea civila C.S.D. a suferit un prejudiciu material de 2500 lei, suma imprumutata, necesara intretinerii familiei in perioada imediat urmatoare savarsirii infractiunii.
In ceea ce priveste prejudiciul moral, prin savarsirea infractiunilor, partii civile i-a fost cauzat de catre inculpati un prejudiciu moral important constand in nasterea unei temeri in sufletul acesteia, a unei frici de actiunile trecute si eventuale ale inculpatilor.
In intelesul notiunii de prejudiciu moral, acesta consta in rezultatul daunator direct al unei fapte ilicite si culpabile, prin care se aduce atingere valorilor cu continut nepatrimonial ce definesc personalitatea umana.
Prejudiciul moral, fiind strans legat de persoana umana, lezeaza direct si nemijlocit sentimentele de liniste si siguranta, cum este si cazul de fata.
In ceea ce priveste suma solicitata de partea civila, cu titlu de daune morale, instanta retine ca, evaluarea daunelor morale, chiar atunci cand existenta lor este evidenta, de regula nu se poate face prin folosirea unor criterii obiective, ci doar pe baza unei aprecieri subiective, in care rolul hotarator il au posibilitatile de orientare ale judecatorilor in cunoasterea sufletului uman si a reactiilor sale.
Astfel, in privinta intinderii prejudiciului moral, instanta va aprecia in raport cu imprejurarile comiterii faptelor si urmarile acestora, considerand ca suma de 5000 lei pentru partea civila C.S.D., reprezinta o reparatie justa si echitabila a prejudiciului moral suferit de acestea.
In consecinta, conform art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., cu referire la art. 998-999 C.civ. de la 1864, va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila C.S.D. si va obliga inculpatii, in solidar, la plata catre aceasta a sumei de 7500 lei, despagubiri civile, din care 2500 lei, daune materiale, si 5000 lei, daune morale.
Cu privire la actiunea civila formulata de unitatea sanitara, instanta a luat act ca, in cursul judecatii, inainte de citirea actului de sesizare a instantei, S.J.U. Tg-Jiu s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 1899 lei, reprezentand contravaloarea serviciilor medicale acordate partii vatamate C.S.D. .
 Conform art. 313 alin.1 din Legea nr. 95/2006, privind reforma in domeniul sanatatii, persoanele care prin faptele lor aduc  daune sanatatii altei persoane, raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuieli efective ocazionate asistenta medicala acordata.
Pentru litigiile avand ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora , in toate procesele  si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata.
Avand in vedere ca prin actiunile de lovire ale inculpatilor s-a cauzat vatamarea partii vatamate, aceasta necesitand ingrijiri medicale care au ocazionat cheltuieli  suportate de catre furnizorul de servicii medicale, constituit parte civila, cheltuieli dovedite prin fisa de examinare, evolutie, tratament a victimei si decontul de plata, reiese ca in cauza sunt indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale a inculpatului privitoare la fapta, prejudiciu, raportul de cauzalitate si vinovatie.
Prin urmare, conform art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., va admite actiunea civila formulata de partea civila S.J.U. Tg-Jiu si va obliga inculpatii in solidar la plata catre aceasta a sumei de 1899 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare a partii vatamate, cu dobanda legala aferenta pana la data platii.
In baza art. 193 alin(1) C.proc.pen., va obliga inculpatii in solidar la plata sumei de 1500 lei, reprezentand onorariu avocat, catre partea civila C.S.D. .
In baza art. 191 alin(1) C.proc.pen., va obliga inculpatii sa plateasca fiecare cate 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

In baza art. 180 alin(2) C.pen., condamna pe inculpatul S.F.C., fiul lui __, ns. la data de __, in __, jud. Gorj, cu domiciliul in __.jud. Gorj, cu antecedente penale, CNP __., la o pedeapsa de 1 an inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente.
In baza art. 71 alin(1) C.pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 86 ind. 1 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, iar in baza art. 86 ind. 2 C.pen, stabileste un termen de incercare de 3 ani.
In baza art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., obliga inculpatul ca pe durata termenului de incercare sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
i) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj, la datele stabilite de aceasta institutie;
j) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
k) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
l) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
In baza art. 71 alin(5) C.pen., suspenda executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 359 C.proc.pen. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 si 84 C.pen., a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 180 alin(2) C.pen., condamna pe inculpatul D.I.A., fiul lui __., ns. la data de __, in __, jud. Gorj, cu domiciliul in __., jud. Gorj, CNP ___., la o pedeapsa de 6 luni inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau alte violente.
In baza art. 71 alin(1) C.pen. aplica inculpatului pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alin(1) lit. a teza a II-a si b C.pen., pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 86 ind. 1 C.pen., dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, iar in baza art. 86 ind. 2 C.pen, stabileste un termen de incercare de 2 ani si 6 luni.
In baza art. 86 ind. 3 alin(1) C.pen., obliga inculpatul ca pe durata termenului de incercare sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
m) sa se prezinte la Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj, la datele stabilite de aceasta institutie;
n) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
o) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
p) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele sale de existenta.
In baza art. 71 alin(5) C.pen., suspenda executarea pedepsei accesorii, pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 359 C.proc.pen. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 86 ind. 4 C.pen., raportat la art. 83 si 84 C.pen., a caror nerespectare atrage revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 86 ind. 3 alin(2) C.pen., un exemplar al prezentei sentinte se va comunica Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Gorj.
In baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., cu referire la art. 998-999 C.civ. de la 1864, admite in parte actiunea civila formulata de partea civila C.S.D. si obliga inculpatii, in solidar, la plata catre aceasta a sumei de 7500 lei, despagubiri civile, din care 2500 lei, daune materiale, si 5000 lei, daune morale.
In baza art. 346 C.proc.pen. raportat la art. 14-15 C.proc.pen., admite actiunea civila formulata de partea civila S.J.U. Tg-Jiu si obliga inculpatii in solidar la plata catre aceasta a sumei de 1899 lei, reprezentand cheltuieli de spitalizare a partii vatamate, cu dobanda legala aferenta pana la data platii.
In baza art. 193 alin(1) C.proc.pen., obliga inculpatii in solidar la plata sumei de 1500 lei, reprezentand onorariu avocat, catre partea civila C.S.D..
In baza art. 191 alin(1) C.proc.pen. obliga inculpatii sa plateasca fiecare cate 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de catre stat.
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru Ministerul Public si partea vatamata, si de la comunicare pentru inculpati.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 14.02.2013. Presedinte,
R.Z.N.

Grefier,
E.B.