sechestru si pretentii

Dosar nr. __*
R O M A N I A
Cod operator 2445
JUDECATORIA TARGU JIU, JUDETUL GORJ
SECTIA CIVILA
Sentinta civila nr. 377
Sedinta publica de la 17 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PRESEDINTE: R.Z.N.
GREFIER: E.B.

Pe rol fiind judecarea actiunii civile formulata de reclamantul P.L. in contradictoriu cu parata F.F.D.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns reclamantul, lipsa fiind parata.
Procedura  legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care instanta in raport de dispozitiile deciziei de casare,  pune in discutie stabilirea obiectul cererii de chemare in judecata.
Reclamantul a precizat ca primul petit al cererii in reprezinta obligarea paratei la restituirea sumei de 40000 lei, ce reprezinta imprumutul acordat acesteia, iar al doilea capat de cerere il reprezinta instituirea sechestrului asupra imobilelor proprietatea paratei asa cum a mentionat in actiune, respectiv un apartament cu o camera situat in localitatea Motru, strada __, judetul Gorj si doua locuinte situate in comuna Pades, sat Motru Sec, judetul Gorj.
In consecinta, instanta ia act de precizarea reclamantului, in sensul ca cererea de chemare in judecata are doua capete de cerere si anume:
-obligarea paratei la restituirea sumei de 40.000 lei, suma acordata acesteia cu titlu de imprumut paratei;
 -instituirea sechestrului asupra bunurilor imobile detinute de parata, si anume: un apartament cu o camera situat in localitatea Motru, strada __, judetul Gorj si doua locuinte situate in comuna Pades, sat Motru Sec, judetul Gorj.
Avand in vedere faptul ca cererea de sechestru se judeca de urgenta si ca la acest termen de judecata cererea privind pretentiile reclamantului nu este in stare de judecata, instanta pune  in discutie disjungerea capatului de cerere cu privire la pretentii si constituirea unui nou dosar.
Reclamantul arata ca este de acord, dar precizeaza ca la termenul din data de 24.01.2013 nu se poate prezenta.
Astfel, in raport de caracterul urgent de solutionare a cererii privind instituirea sechestrului si fata de pozitia reclamantului, instanta dispune disjungerea, in ceea ce priveste petitul avand ca obiect pretentii,  si avand in vedere ca precizarea reclamantului in sensul ca la termenul din data de 24.01.2013 nu se poate prezenta, fixeaza termen la data de 31.01.2013.
In continuare, la interpelarea instantei cu privire necesitatea existentei actului scris, care sa constate creanta pretinsa de reclamant, acesta precizeaza ca la dosar exista chitantele, care atesta faptul ca i-a remis sumele de bani pretinse.
In aceste conditii, apreciind ca inscrisurile depuse de reclamant la dosarul cauzei-chitante, instanta constata ca inscrisurile mentionate nu pot fi considerate act scris, in acceptiunea art. 591 alin(1) C.proc.civ., astfel ca in cauza devin incidente dispozitiile art. 591 alin(2) C.proc.civ. si, dupa ce dispune citarea continutului acestora, il intreaba pe reclamant cu privire la inexistenta cautiunii la dosarul cauzei.
Reclamantul precizeaza ca nu a stiut.
In continuare, instanta precizeaza ca pentru eventualitatea instituirii unui sechestru asigurator, este necesar ca acesta sa depuna la dosarul cauzei o cautiune de jumatate din valoarea reclamata, respectiv 20.000 lei.
Referitor la acest aspect, reclamantul precizeaza ca daca nu se va institui la acest termen sechestrul asigurator pe bunurile paratei, acesta nu-si va mai putea recupera sumele de bani.
Totodata, reclamantul depune o publicatie de vanzare a unuia dintre imobilele paratei, respectiv a apartamentului cu o camera situat in Motru, Str. __., jud. Gorj.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, intrucat nu a inteles sa depuna cautiunea, constatandu-se cauza in stare de judecata, instanta acorda cuvantul pe fond cauzei.
Reclamantul precizeaza faptul ca odata ce bunurile ar fi vandute nu mai are cum sa recupereze sumele de bani acordate paratei cu titlu de imprumut.

INSTANTA

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Targu-Jiu, sub nr. __../__/2012, reclamantul P.L. a chemat in judecata pe parata F. F. D. solicitand instantei ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna instituirea unui sechestru asigurator, pentru imobilele situate in localitatea Motru Sec ( Closani), localitatea Motru, strada ___..
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca in cursul anului 2011, parata a imprumutat diferite sume de bani de la acesta si materiale de constructii pentru a-si renova cele doua case pe care le detine in localitatea Motru Sec (Closani), pe care reclamantul le-a renovat, valoarea sumei fiind in total de 40.000 lei, suma pe care a promis ca o va inapoia in luna ianuarie 2012, insa acest lucru nu s-a intamplat, incercand in acest timp pe cale amiabila,  de mai multe ori sa-si poate recupera suma de bani, insa fara nici un rezultat.
A mai aratat reclamantul ca, in schimbul sumei de bani, a solicitat sa-i de-a in schimb cele doua casute pe care le detine in localitatea Motru Sec (Closani), insa si de data aceasta fara nici un rezultat.
De altfel, a aratat reclamantul, ca parata mai detine o garsoniera in localitatea Motru, strada __., judetul Gorj.
Prin prezenta cerere, reclamantul a solicitat sa se dispuna instituirea unui sechestru asigurator pentru imobilele pe care le detine parata si mentionate mai sus si mentinut sechestru asigurator pana la recuperarea sumei de bani integral, intrucat parata intentioneaza sa vanda imobilele pe care le detine si sa paraseasca teritoriul Romaniei.
De asemenea reclamantul a solicitat ca in cazul in care parata in cursul anului 2012, a instrainat imobilele mentionate mai sus, sa se dispuna anularea tranzactiilor efectuate, deoarece acestea au fost facute in scopul de a nu platii imprumutul si de a ascunde bunurile pe care le detine si le are inregistrate la directiile de taxe si impozite locale.
In dovedirea sustinerilor din cerere, reclamantul a inteles sa se foloseasca de proba cu inscrisuri.
Parata nu a formulat intampinare.
La termenul de judecata din data de 01.11.2012, instanta, din oficiu a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Prin sentinta civila nr. __../01.11.2012, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu, instanta a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii si a respins, ca atare, cererea de instituire a sechestrului asigurator, ca inadmisibila.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca potrivit art. 591 alin(1) C.proc.civ. creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. Totodata, textul in teza a II a prevede ca el poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de instanta.
Asadar, raportat la dispozitiile art. 591 alin(1) C.proc.civ. care prevad o conditie speciala de exercitiu a dreptului la actiune, in baza art. 137 C.proc.civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si de fond, care fac de prisos in totul sau in parte cercetarea fondului cauzei, respectiv asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii petentului.
Inadmisibilitatea este sanctiunea procedurala care intervine atunci cand legea nu permite formularea unei cereri de chemare in judecata sau exercitarea unei cai de atac ori cand legea prevede o conditie speciala de exercitiu a actiunii civile, iar aceasta nu este indeplinita.
In raport de faptul ca petentul nu a facut dovada intentarii unei actiuni pe fond cu privire la creanta  pe care o are impotriva intimatei, la momentul la care a solicitat instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor imobile ale acesteia din urma, instanta apreciaza ca in cauza nu este intrunita conditia speciala statuata in art. 591 alin(1) C.proc.civ. pentru a proceda la cercetarea temeiniciei cererii petentului.
In atare conditii, constatand ca petentul nu a introdus o actiune pe fond, instanta de fond a admis exceptia inadmisbilitatii actiunii, invocata din oficiu, si a respins cererea de instituire a unui sechestru asigurator formulata de petentul P. L. in contradictoriu cu parata F. F. I., ca inadmisibila.
Impotriva sentintei a declarat recurs reclamantul P.L., criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate .
S-a sustinut ca prin actiunea dedusa judecatii, recurentul a inteles sa solicite obligarea paratei la plata sumelor de bani pe care i le datoreaza, precum si instituirea unui sechestru asigurator pe bunurile paratei . In concluzie,  s-a solicitat admiterea recursului.
Prin decizia civila nr. 3559/29.11.2012, pronuntata de Tribunalul Gorj, instanta a admis recursul, declarat de recurentul reclamant P. L. impotriva sentintei civile nr. 13599/1.11.2012, pronuntata de Judecatoria Tg-Jiu,  a dispus casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta a retinut ca ca obiectul actiunii nu este clar determinat, reclamantul neindicand nici temeiul juridic ce sta la baza cererii, astfel ca in raport de dispozitiile art. 129 coroborat cu art. 130 C.pr.civ. instantei ii revenea obligatia de a pune in discutia reclamantului stabilirea obiectului cererii , pentru ca instanta sa cunoasca astfel limitele cererii de chemare in judecata.
A mai retinut tribunalul ca instanta era indreptatita si chiar obligata sa procedeze de aceasta maniera, in exercitarea rolului activ si pentru a ajuta efectiv partile in ocrotirea intereselor lor legitime, sa dea actiunii calificarea juridica exacta .
In schimb, prin sentinta pronuntata instanta de fond a retinut ca a fost investita cu o cerere de instituire sechestru asigurator, pronuntandu-se doar pe aceasta cerere, desi din cererea introductiva de instanta se desprinde concluzia ca reclamantul a inteles  sa investeasca instanta si cu o cerere pe fondul dreptului. Acesta fiind si motivul pentru care actiunea a fost inregistrata pe rolul instantei ca o cerere in pretentii, reclamantul fiind citat cu mentiunea achitarii taxei de timbru la valoarea pretentiilor, in schimb prin incheierea de sedinta din 4.10.2012, instanta fara a lua o precizare reclamantului  califica cererea ca avand ca obiect instituire sechestru asiguratoriu .
Privitor la solutia pronuntata asupra cererii de instituire sechestru asigurator , se constata ca in mod gresit instanta de fond a solutionat cererea pe exceptia inadmisibilitatii actiunii , intrucat conditia prevazuta de art. 591 alin. 2  C.pr.civ. este o conditie de fond legata de admisibilitatea cererii dedusa judecatii si nu o procedura prealabila , asa cum a interpretat-o instanta de fond .
Imprejurarea ca reclamantul nu face dovada ca a intentat o actiune pe fondul cauzei impotriva paratei poate conduce la respingerea cererii de instituire sechestru ca nefondata si nicidecum inadmisibila, asa cum  gresit a retinut instanta de fond .
In concluzie, tribunalul a retinut ca in cauza sunt incidente cazurile de recurs prevazute de art. 304 pct. 6 si pct. 9 C.pr.civ.  si in raport de dispozitiile art. 312 alin. 1,3 si 5 C.pr.civ. a admis recursul, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare, ocazie cu care a decis ca instanta de fond sa solicite reclamantului sa stabileasca in mod clar obiectul cererii deduse judecatii, sa satisfaca taxa de timbru aferenta capatului de cerere principal privind pretentiile, iar in ceea ce priveste cererea de instituire sechestru asigurator, aceasta sa fie solutionata pe fond prin raportare la dispozitiile art. 591 si urmatoarele C.pr.civ., solutia instantei de fond de solutionare a acestei cereri pe exceptia inadmisibilitatii fiind una gresita.
Cauza trimisa spre rejudecare a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Tg-Jiu, la data de 17.12.2012.
Dat fiind ca la acest termen de judecata, instanta a dispus disjungerea cauzei, in ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect pretentii, in cuantum de 40.000 lei, in continuare, va analiza temeinicia cererii de sechestru asigurator asupra bunurilor paratei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 591 alin(1) C.proc.civ. creditorul care nu are titlu executoriu, dar a carui creanta este constatata prin act scris si este exigibila, poate solicita infiintarea unui sechestru asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale debitorului, daca dovedeste ca a intentat actiune. Totodata, textul in teza a II a prevede ca el poate fi obligat la plata unei cautiuni in cuantumul fixat de instanta.
Conform art. 591 alin(2) C.proc.civ., acelasi drept il are il are si creditorul a carui creanta nu este constatata in scris, daca dovedeste ca a intentat actiune si depune, odata cu cererea de sechestru, o cautiune de jumatate din valoarea reclamata.
Din interpretarea coroborata a celor doua alineate ale art. 591 C.proc.civ., instanta retine ca pentru instituirea sechestrului asigurator este necesara intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
In ceea ce priveste legala investire a instantei, este necesar ca reclamantul creditor,  odata cu cererea de sechestru, a carui creanta nu este constatata in cuprinsul unui act scris, sa dovedeasca faptul ca a intentat actiune pe fond si sa depuna o cautiune de jumatate din valoarea creantei a carei restituire solicita. In caz contrar actiunea acestuia fiind inadmisibila intrucat vizeaza, pe de o parte o conditie speciala de exercitiu a actiunii civile, iar pe de alta parte, investirea legala a instantei cu solutionarea unei astfel de cereri.
In continuare, pentru ca o cerere de sechestru asigurator sa fie intemeiata, este necesar ca reclamantul sa pretinda o creanta exigibila si sa individualizeze bunurile cu privire la care solicita instituirea sechestrului asigurator. Totodata, infiintarea unei masuri asiguratorii se dispune intotdeauna de catre instanta de judecata care face aprecieri cu privire la situatia de fapt, la indeplinirea conditiilor de fond legale, cu privire la oportunitatea luarii acestor masuri, tocmai in considerarea consecintelor deosebit de importante pe care le pot produce luarea unor asemenea masuri atat pentru creditor cat si pentru debitor.
Reanalizand situatia de fapt raportat la reglementarea in drept, cu titlul preliminar, instanta retine ca, desi reclamantul avea obligatia ca odata cu cererea de sechestru sa depuna si o cautiune de jumatate din valoarea pretinsa, nu si-a indeplinit-o si nici la primul de termen nu a depus suma statuata de art. 591 alin(2) C.proc.civ.
Asadar, in acord cu textul art. 591 alin(2) C.proc.civ., cu doctrina si jurisprudenta in materie civila, instanta considera ca, in lipsa depunerii de catre reclamant odata cu cererea de sechestru a cautiunii de jumatate din valoarea pretentiilor, actiunea acestuia este inadmisibila, iar procedeul, in care instanta ar fi fixat cautiunea si ar fi acordat un termen in vederea depunerii acesteia, ar fi fost nelegal intrucat, spre deosebire de situatiile reglementate de alin(1) si (3) al art. 591 C.proc.civ., in care instanta fixeaza cuantumul si termenul in care urmeaza a fi depusa cautiunea, in situatia reglementata de art. 591 alin(2) C.proc.civ., atat cuantumul cat si termenul sunt stabilite expres de catre legiuitor.
Referitor la exigibilitatea creantei, dat fiind lipsa actului scris, aceasta reprezinta o chestiune de fond, care va fi transata de catre instanta care va solutiona fondul pretentiei deduse judecatii, insa in prezenta cauza instanta va face analiza totusi aparenta dreptului.
Asadar, retinand ca in cauza reclamantul,a desi pretinde ca i-a remis paratei suma de 40.000 lei, acesta a depus chitante care insumeaza numai 5555 lei, aparenta dreptului reclamantului exista in parte.
In atari conditii, instanta considera ca trebuie avuta in vedere si proportia dintre creanta pretinsa si bunurile cu privire la care se solicita instituirea sechestrului, astfel ca instanta apreciaza ca nu se pot indisponibiliza bunuri a caror valoarea depaseste cu mult valoarea creantei pretinse, existenta unei disproportii in acest sens conturand ideea caracterului abuziv al masurii solicitate.
A proceda altfel, fara a supune analizei aparenta dreptului reclamantului creditor si a proportionalitatii intre masura dispusa si valoarea creantei pretinse, ar conduce la limitarea exercitiului dreptului de proprietate, garantat de art. 44 din Constituitia Romaniei si a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului.
Astfel, conform jurisprudentei Curtii Europene pentru Apararea Drepturilor Omului, masura sechestrului asigurator reprezinta o reglementare a folosintei bunurilor, mai exact, un control privind utilizarea bunului, astfel ca titularului ii este limitat atributul de folosinta din componenta dreptului de proprietate. Pentru a fi in prezenta unei reglementari a folosintei bunurilor in concordanta cu dispozitiile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia EDO, este necesara indeplinirea conditiilor, limitarea dreptului de proprietate- ingerinta- sa fie prevazuta de lege, aceasta sa fie luata pentru un scop legitim, justul echilibru-proportionalitatea. In ceea ce priveste prima conditie- limitarea sa fie prevazuta intr-o norma juridica, care, mai mult decat atat, trebuie sa fie accesibila si previzibila, in cauza, dispozitiile art. 591 si urmatoarele C.proc.civ. corespund fara niciun dubiu acestei cerinte. A doua conditie ar fi ca masura
pevazuta de lege sa fie impusa de interesul public general, care, in speta, ar fi cel al prevenirii unor eventuale manopere dolosive ale debitorului de rea-credinta, manopere de natura sa duca la crearea sau amplificarea starii de insolvabilitate. In aceste conditii, apare ca evidenta necesitatea impunerii unei astfel de masuri, in scopul conservarii unui bun determinat , protejandu-se astfel interesele altor subiecti de drept.
Cu toate acestea, poate una dintre cele mai importante conditii cerute pentru ca ingerinta sa fie una legitima este ca aceasta sa fie proportionala cu scopul urmarit, astfel ca instanta de contencios european, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, a aratat in diverse ocazii faptul ca, in ceea ce priveste conditia proportionalitatii, este de mentionat faptul ca ingerinta trebuie sa fie echilibrata intre cerintele impuse de interesul general al societatii si necesitatea protectiei drepturilor fundamentale ale individului pentru ca proprietarul sa se poata baza pe garantiile oferite de leguitor in ceea ce priveste exercitarea dreptului sau de proprietate(Cauza Air Canada c. Marea Britanie, Cauza Kuhzin c. Rusia).
Fata de cele ce preced, constatand, pe de o parte ca reclamantul nu a depus odata cu cererea de sechestru o cautiune de jumatate din valoarea pretentiilor, iar pe de alta parte ca masura solicitata ar fi disproportionata fata de cuantumul pretentiilor dovedite, vazand si dispozitiile instantei de casare, instanta va respinge cererea de instituire a unui sechestru asigurator, formulata de reclamantul P.L. in contradictoriu cu parata F. D., ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge cererea de instituire a unui sechestru asigurator, formulata de reclamantul P. L., cu domiciliul in __.., judetul Gorj in contradictoriu cu parata F. D. cu domiciliul in ___.., ca neintemeiata.
Disjunge cauza, in ceea ce priveste petitul avand ca obiect pretentii si fixeaza termen de judecata la data de 31.01.2013.
Cu recurs, in 5 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.01.2013.
PRESEDINTE, GREFIER,
        ,,,,,,,,,,,,,,,,                                                                                                                               .,,,,,,,,,,