Rezolutiune contract intretinere

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei  T. B  sub nr.2382/316/2011 la data de 30.11.2012, reclamanta M  M  a chemat in judecata pe paratii M M  si M  M  I  solicitand instantei ca prin hotararea  ce o va pronunta sa dispuna rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere si habitatie viagera autentificat sub nr. 897/25.09.2002 de Biroul Notarului Public C  E , ca urmare a neindeplinirii culpabile de catre parati a obligatiei de intretinere stabilita in sarcina acestora.
In motivarea actiunii, reclamanta a invederat ca impreuna cu defunctul sau sot (M  P ) decedat la data de 25.11.2006) a  incheiat cu fiul lor si cu sotia acestuia, respectiv  M  M  si M  M -I , un contract de vanzare cumparare cu clauza de intretinere si habitatie viagera conform caruia le-a transmis acestora dreptul de proprietate asupra imobilului compus din 1647 m.p. curti, constructii si casa de locuit edificata pe acest teren, compusa din patru corpuri de casa in schimbul obligatiei  asumate de catre acestia ca ii vor ajuta sa se intretina conform nevoilor lor. In  virtutea relatiilor de familie nu s-a dat nicio suma de bani insa aceasta a fost trecuta de catre notar in vederea stabilirii taxelor si impozitelor necesare.
A precizat reclamanta ca initial au decurs conform contractului. Ulterior, pe fondul deteriorarii relatiilor de familie, atat intre parati cat si fata de ea, acestia invinuind-o de destramarea vietii lor de familie, paratii au lipsit-o de intretinerea ce este necesara datorita  avansarii  in varsta.
Le-a solicitat  de mai multe ori ajutorul  , insa parata M   I   s-a mutat la parintii ei, iar paratul M  M  s-a inchis in camera sa.
A aratat reclamanta ca in raport cu continutul  contractului obligatia de intretinere asumata de debitori are caracter de indivizibilitate, fiind instituita in beneficiul a doi creditori, astfel ca este indreptatita sa solicite rezolutiunea intregului  contract si nu numai in cote de 50% corespunzatoare cotei sale de  bun propriu.
In drept si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile  art. 1549, 1550, 1554 Cod civil.
In dovedirea actiunii a solicitat  proba cu acte,  martori si interogatoriul paratilor si a depus in copie la dosar contractul de vanzare-cumparare.
In prezenta  cauza, reclamanta a formulat cerere de ajutor public judiciar solicitand scutirea de plata  taxei judiciare de timbru, cerere ce a fost admisa  prin incheierea de sedinta din Camera de Consiliu la data de 16.12.2011.
Parata M  M-I  a formulat intampinare si cerere reconventionala.
Prin intampinare a aratat, in esenta, ca  si-a indeplinit obligatiile asumate prin contract  fata de ambii vanzatori, l-a inmormantat pe M  P  cu ajutorul familiei sale, a facut toate  pomenirile ulterioare si s-a ocupat in continuare de intretinerea reclamantei.
A precizat parata ca cel care a generat conflictul este paratul M  M  care a alungat-o din domiciliu impreuna cu cele doua minore si s-a inteles cu reclamanta  in sensul desfiintarii actului.
Pe calea cererii reconventionale  a solicitat transformarea  obligatiei de intretinere  stabilita prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 897/25.09.2002 intr-o suma de bani.
A motivat parata ca doreste in continuare sa o intretina pe reclamanta insa aceasta locuieste in acelasi imobil  cu paratul astfel incat nu mai poate presta  intretinerea in forma in care a prestat-o pana acum.
In subsidiar, in situatia admiterii cererii principale, a solicitat instantei sa constate ca la imobilul situat in oras B ,  , a efectuat lucrari de constructie si sa oblige pe reclamanta la plata a  60% din valoarea lucrarilor.
A precizat ca lucrarile constau in : construit 2 camere ( de la fundatie la acoperis), a tras curent la cele 2 camere; lucrari de intretinere la casa  veche (gletuit, varuit); a construit un adapost pentru porci; a construit   un adapost pentru pasari; a construit o magazie pentru alimente; a construit  gardul  de la strada din tabla cu soclu de ciment; a turnat terasa de beton in fata casei; a facut  prispe la cele 2 camere nou construite.
A mai aratat parata M  M -I  ca  toate aceste lucrari le-a facut din banii obtinuti de ea si cu ajutorul parintilor si fratilor sai. Paratul M  M  a lucrat  sporadic; putinii bani pe care ii obtinea ii cheltuia pe bautura si nici la munca in gospodarie nu o ajuta.
In sustinerea intampinarii si a cererii reconventionale a solicitat proba cu acte, interogatoriu, martori si expertiza tehnica de specialitate.
Parata M  M  a depus al dosar timbru judiciar in valoare de 5 lei si chitanta privind plata sumei de 1011 lei taxa de timbru judiciar.
Reclamanta M  M  a formulat intampinare la cererea reconventionala solicitand respingerea, ca nefondata.
A aratat reclamanta ca intre cei doi parati exista un dosar de divort si ca a fost nevoita sa imparta in fiecare zi scandalurile si certurile dintre acestia, iar in ceea ce priveste imbunatatirile aduse imobilului, acestea s-au facut cu banii ei si in timpul in care traia sotul sau.
Paratul M  M  , prezent in instanta a declarat ca este  de acord cu actiunea formulata de reclamanta.
In cauza au fost audiati martorii Apostu Gheorghe, Simpetru Gelu si Vilau Maria.
Analizand actele si lucrarile  dosarului instanta retine in fapt si in drept urmatoarele :
In anul 2002, reclamanta M  M si sotul acesteia M  P ,- in calitate de vanzatori - au incheiat cu paratul M  M - in calitate de cumparator contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 897 de B.N.P. C  E .
Obiectul contractului de vanzare-cumparare il constituie imobilul situat in oras B , str.  , judetul G  compus din suprafata de teren de 1647 m.p. curti, constructii si gradina si casa de locuit situata pe acest  teren formata din corpurile I, II, III si  IV, avand ca vecinatati : la nord - Vilau M, la est Ivascu I., la sud - str. Codrului si la vest Apostu Ghe.
Pretul vanzarii a fost stabilit la suma de 12.000.000 Rol, suma din care  vanzatorii au primit de la cumparator la momentul autentificarii  contractului  7.000.000 Rol, iar restul de 5.000.000 lei Rol sa transformat intr-o obligatie de intretinere viagera a vanzatorilor de catre cumparator, intretinere constand in alimente, imbracaminte, iluminat, medicamente, incalzit, dupa starea si posibilitatile cumparatorului  si dupa nevoile vanzatorilor . Totodata, vanzatorii si-au rezervat dreptul de habitatie viagera asupra imobilului vandut.
Intrucat  instrainarea bunului  s-a facut atat in schimbul unei sume de bani cat si al unei  intretineri, se pune problema determinarii naturii contractului in vederea stabilirii  regulilor de drept aplicabile acestuia.
In practica judiciara  s-a decis ca, in astfel de situatii este necesar sa se faca o raportare a sumei de bani platite la valoarea lucrului instrainat pentru a se stabili care este prestatia principala;  in aceasta privinta, decisiv este daca " pretul platit trece peste  jumatate din valoarea lucrului instrainat, caz in care este vorba de o vanzare, iar daca nu este vorba de un contract de intretinere" (tribunalul Suprem, dec. Nr. 525/1956).
In speta, pretul platit - respectiv 7.000.000. Rol - depaseste  jumatatea valorii stabilita de parati, insa avand in vedere faptul ca paratul cumparator este  fiul vanzatorilor, instanta apreciaza ca fiecare parte a  urmarit sa-si asigure un avantaj - cumparatorul sa-si aproprie bunul , iar vanzatorii sa primeasca intretinerea.
Asa fiind, actul incheiat de parti este un contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere.
In raport de aceasta calificare a contractului si tinand cont de cuprinsul cererii de chemare in judecata in ceea ce priveste fondul litigiului, instanta  va avea in vedere principiile generale care guverneaza  materia obligatiilor cu priire la conditia rezolutorie.
Astfel, reclamanta, prin actiunea formulata a solicitat rezolutiunea  contractului deoarece nu i-a fost prestata intretinerea.
La data  incheierii contractului, respectiv 25.09.2002, erau in vigoare dispozitiile Codului Civil de la 1864.
Cum efectele contractului, respectiv obligatiile intretinatorului subzista, sunt aplicabile  in parte dispozitiile  Codului civil in vigoare de la 01.10.2011.
Astfel, conform dispozitiilor art. 5 alin. 2 Legea nr. 71/2011 "dispozitiile Codului civil sun aplicabile si efectelor in vigoare ale situatiilor juridice  nascute anterior  intrarii in vigoare a acestuia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie,  filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul  general al bunurilor si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii  juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil".
Potrivit dispozitiilor art. 1549 alin. 1 Cod civil "daca nu cere executarea silita a obligatiilor contractuale, creditorul are dreptul  la rezolutiunea sau, dupa caz, rezilierea contractului precum si la daune-interese, daca i se cuvin".
Pentru a opera  institutia rezolutiunii se cer a fi intrunite doua conditii de admisibilitate : una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile ce-i revin; neexecutarea sa fi fost  imputabila partii care nu          si-a indeplinit  obligatia. In raport de prima conditie enuntata, s-a stabilit ca valoare de principiu ca neexecutarea partiala a contractului poate atrage rezolutiunea, insa doar in cazul in care partea din obligatie neexecutata este  esentiala la incheierea contractului.
In speta, sarcina probei se imparte intre reclamanta si parati, prima trebuind sa dovedeasca existenta obligatiei respective  (adica existenta actului sau faptului juridic asigurator al acestei obligatii) si  nerespectarea acestuia, dupa care paratii trebuie sa dovedeasca, la randul lor, executarea acestei obligatii sau faptul ca neexecutarea nu le este imputabila.
Analizand in acest context cererea principala dedusa judecatii, instanta constata ca reclamanta a facut dovada existentei obligatiei doar in sarcina paratului M M, obligatia rezultand con contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere.
Imobilul ce a facut obiectul contractului de vanzare cumparare a devenit bun comun cu parata M M I in temeiul dispozitiilor art. 30 Codul familiei ( in vigoare la data incheierii actului) dar aceasta nu este parte contractanta.
Fiind un contract incheiat atat in considerarea persoanei  intretinatorului , cat si a intretinutului, intretinerea are un caracter intuitu personae, motiv pentru care obligatia de intretinere este strict personala si netransmisibila.
Asa fiind, prezumtia  legala  a comunitatii instituita de art. 30 Codul  familiei confera  paratei M M-I calitate procesuala in speta, si nu incheierea actului juridic generator de obligatii.
Instanta va retine ca intre reclamanta M M si paratul M M - mama si fiu, pe de o parte, si parata m M-I pe de alta parte, exista o stare conflictuala datorata faptului ca paratii se afla in proces de divort. De altfel, din raspunsurile paratului M M la interogatoriu rezulta  indubitabil ca intre el si reclamanta exista o intelegere mutuala in vederea desfiintarii contractului de intretinere, achiesarea paratului la cererea  reclamantei neputand  fi justificata decat in aceasta ipoteza.
Pe de alta parte, analizand continutul actelor medicale, care atesta ca reclamanta sufera de afectiuni cronice, in raport cu declaratiile martorilor audiati in cauza, instanta va retine ca reclamanta este  in masura sa se ocupe singura  de treburile gospodaresti, ca a fost ajutata de ambii parati pana in momentul in care  au aparut neintelegeri in casnicia lor, iar dupa ce parata M M a fost alungata din domiciliu, paratul M M a  continuat sa o ajute pe reclamanta.
Astfel martorul Apostu Gheorghe, audiat la  propunerea reclamantei a aratat ca "M M a ajutat-o intotdeauna  pe reclamanta si o ajuta in continuare. El taie lemne, el aduce apa". A precizat martorul ca ajutorul pe care il primeste reclamanta de la paratul M M este suficient.
Martora Vilau Maria, audiata la propunerea paratei M M a aratat ca MM a fost alungata de acasa de paratul M M  si ca in prezent acesta se ocupa de gospodarie, face piata, aduce apa. De asemenea, a aratat martora ca  M M merge la  camp impreuna cu fiul ei iar cand paratii erau in relatii bune mergeau impreuna la munca campului.