Plangere contraventionala. Lipsa temeiului de drept al sanctionarii. Incalcarea dreptului la aparare

Petentului, aducandu-i-se o acuzatie in materie penala, trebuie sa i se prezinte cu acuratete fapta de care este acuzat, pentru a-si putea construi o aparare in consecinta. Prezentarea faptei implica in mod obligatoriu prezentarea chiar succinta a situatiei de fapt, dar mai ales prezentarea temeiului de drept incalcat de contravenient, neputandu-se imagina savarsirea unei fapte ilicite fara existenta unui text de lege care prevede expres ca acea fapta este prohibita de lege.

Prin cererea introdusa pe rolul acestei instante la data de XXX si inregistrata sub nr. XXX, petentul XXX a formulat plangere contraventionala impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei seria XXX nr. XXX, incheiat de XXX.
In motivare, petentul a aratat ca a fost sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 402 lei si 6 puncte de penalizare pentru nerespectarea dispozitiilor art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002. Petentul a precizat ca la data de XXX, ora XXX, circula pe ruta XXX, ocazie cu care a fost oprit in trafic de catre un echipaj de politie. La solicitarea politistului rutier, petentul a inmanat acestuia cartea de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare al autoutilitarei cu nr. de inmatriculare XXX. La acea data, petentul nu a pus la dispozitia agentului de politie rovinieta solicitata, intrucat aceasta de afla in mapa altui autoturism, proprietatea petentului.
Petentul a mentionat ca pentru aceasta autoutilitara avea rovinieta valabila emisa pentru perioada XXX.
In drept, petentul s-a intemeiat pe prevederile OUG nr. 195/2002.
In dovedire, petentul a depus procesul-verbal contestat si rovinieta pentru autoturismul cu nr. de inmatriculare XXX.
Intimatul XXX, desi legal citat, nu a formulat intampinare sau vreo alta aparare si nu s-a prezentat la judecarea cauzei.
Analizand probele administrate in cauza, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Prin procesul-verbal seria XXX nr. XXX din XXX, emis de XXX, petentul XXX a fost sanctionat contraventional cu amenda contraventionala de 402 lei pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 147 pct. 1 din HG nr. 1391/2006 si sanctionate de art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002. Petentului nu i s-au aplicat puncte de penalizare, asa cum acesta a sustinut, cele 6 puncte indicate in procesul-verbal fiind puncte-amenda, iar nu puncte de penalizare.
S-a retinut in acest proces-verbal ca, la data de XXX ora XXX, pe XXX, petentul a condus autoturismul marca XXX cu nr. de inmatriculare XXX in sat XXX, fara a avea asupra sa toate documentele legale, respectiv rovinieta.
In temeiul art. 147 pct. 1 din HG nr. 1391/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, conducatorul de autovehicul sau de tramvai este obligat sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia in vigoare.
De asemenea, in baza art. 101 alin. (1) pct. 18 din OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a III-a de sanctiuni urmatoarele fapte savarsite de persoane fizice: 18. nerespectarea obligatiei conducatorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevazute la art. 35 alin. (2). Art. 35 alin. (2) prevede ca participantii la trafic sunt obligati ca, la cererea politistului rutier, sa inmaneze acestuia documentul de identitate sau, dupa caz, permisul de conducere, documentul de inmatriculare ori de inregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum si alte documente prevazute de lege.
In ceea ce priveste legalitatea procesului-verbal seria CC nr. 9343810 din 01.10.2011, instanta retine ca, in temeiul art. 16 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, procesul-verbal de constatare a contraventiei va cuprinde in mod obligatoriu: data si locul unde este incheiat; numele, prenumele, calitatea si institutia din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupatia si locul de munca ale contravenientului; descrierea faptei contraventionale cu indicarea datei, orei si locului in care a fost savarsita, precum si aratarea tuturor imprejurarilor ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabileste si se sanctioneaza contraventia; indicarea societatii de asigurari, in situatia in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie; posibilitatea achitarii in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii prevazute de actul normativ, daca acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a caii de atac si organul la care se depune plangerea.
Fata de prevederile acestui articol, instanta retine ca temeiul juridic al sanctionarii contravenientului este o conditie de valabilitate a procesului-verbal de contraventie, lipsa temeiului de drept atragand nulitatea actului sanctionator. Fata de prevederile art. 17 din OG nr. 2/2001, instanta retine ca lipsa temeiului sanctionarii atrage o nulitate virtuala a actului sanctionator, asadar o nulitate conditionata de provocarea unei vatamari ce nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea procesului-verbal.
In speta, petentul a fost sanctionat, conform temeiurilor de drept invocate de agentul constatator, pentru ca nu avea asupra sa toate documentele prevazute de lege, fara a se indica acele prevederi legale care ii impun expres conducatorului auto sa aiba asupra sa rovinieta. Instanta constata ca indicarea actului normativ care prevede obligativitatea prezentarii rovinietei de catre conducatorii auto la controlul agentilor de politie nu este o simpla formalitate, mentiunea respectiva avand rolul de a oferi petentului posibilitatea deplina de a-si construi o aparare efectiva, axata pe urmatoarele aspecte: daca fapta ce i se imputa este o fapta prevazuta de legea contraventionala si daca incadrarea juridica a faptei este corecta.
Desi agentul constatator a retinut situatia de fapt corect, asa cum petentul a si recunoscut prin plangerea sa, agentul constatator nu a indicat si vreun act normativ care sa prevada expres ca rovinieta este un document pe care conducatorii auto trebuie sa il aiba asupra lor cand circula pe drumurile publice. Este adevarat ca nicio persoana nu poate invoca in apararea sa propria necunoastere a legii, dar in materie contraventionala trebuie ca petentului sa i se asigure garantiile specifice de care orice persoana trebuie sa beneficieze in prezenta unei acuzatii in materie penala, materie careia acuzatia in materie contraventionala ii este circumscrisa, fata de criteriile indicate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Una dintre cele mai importante garantii este asigurarea dreptului la aparare al contravenientului, fiind de neconceput retinerea respectarii prezumtiei de nevinovatiei in caz de neasigurare a dreptului la aparare.
Or, asa cum s-a aratat si mai sus, petentului, aducandu-i-se o acuzatie in materie penala, trebuie sa i se prezinte cu acuratete fapta de care este acuzat, pentru a-si putea construi o aparare in consecinta. Instanta evidentiaza, cu aceasta ocazie, ca prezentarea faptei implica in mod obligatoriu prezentarea chiar succinta a situatiei de fapt, dar mai ales prezentarea temeiului de drept incalcat de contravenient, neputandu-se imagina savarsirea unei fapte ilicite fara existenta unui text de lege care prevede expres ca acea fapta este prohibita de lege.
Avand in vedere aceste reguli de baza ale acuzatiei in materie contraventionala, instanta retine ca in sarcina petentului s-a retinut ca nu avea asupra sa rovinieta, ceea ce reprezinta, asa cum agentul constatator a aratat, incalcarea unei norme juridice care nu prevede expres ca petentul era obligat sa aiba asupra sa rovinieta.
In aceste conditii, instanta retine ca dreptul la aparare al petentului a fost incalcat in speta, prin neindicarea actului normativ care prevede obligatia pretins incalcata de acesta. Instanta apreciaza ca incalcarea dreptului la aparare reprezinta o atingere grava adusa garantiilor prevazute de art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ce produce in mod evident o vatamare petentului, ce nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea procesului-verbal.
Pentru aceste motive, instanta retine ca procesul-verbal atacat este nelegal intocmit, urmand a fi anulat.