Plangere in temeiul Legii nr. 1/2000 respinsa.

Petenta Asociatia X a formulat in temeiul Legii nr. 1/2000 cerere prin care a solicitat reconstituirea dreptului sau de proprietate pe vechiul amplasament pentru o suprafata de 50.000 ha teren cu vegetatie forestiera - invocand ca act in sustinerea pretentiilor sale Deciziunea Silvica nr. 2/20.08.1946 pronuntata de Judecatoria Rurala de Pace Breaza in aplicarea art. 29 din Codul Silvic din 1910.
Initial, dosarul a fost returnat de catre Comisia Judeteana Prahova de aplicare a Legii nr. 1/2000 cu solicitarea de a se intocmi documentatia in forma prevazuta de HG nr. 1172/2001 si a se completa cu inscrisuri din care sa rezulte ca Deciziunea Silvica nr. 2/1946 a ramas definitiva precum si sa se depuna acte de stare civila ale solicitantilor prin care sa se faca dovada vocatiei succesorale; dosarul nu a mai fost completat.
Ulterior, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005 ,petenta a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate la Comisia Locala a Orasului Comarnic si la Comisia Locala a comunei Talea. Ambele Comisii Locale si-au declinat competenta solutionarii cererilor in favoarea Comisiei Judetene Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere - avand in vedere faptul ca terenurile solicitate se afla amplasate in raza administrativ-teritoriala a mai multor localitati din judetele Prahova si Dambovita.
Prin Hotararea nr. _ emisa de Comisia  Judeteana Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere au fost invalidate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate nr. 33/4 octombrie 2005 si 955/4 octombrie 2005 formulate de catre petenta.
Motivarea acestei hotarari este prezentata ca atare in procesul - verbal al sedintei Comisiei Judetene de Fond Funciar din data de 11 ianuarie 2007 - asa incat nu poate fi primita sustinerea petentei in sensul ca hotararea nu cuprinde motivele pentru care s-a decis invalidarea , ceea ce ar conduce , in opinia sa , la nulitatea absoluta a hotararii.
Intimata Comisia  Judeteana Prahova pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere a apreciat - in urma analizei inscrisurilor depuse de petenta in dovedirea cererii sale - ca solicitarea obstei este neintemeiata ,intrucat aceasta nu face dovada dreptului de proprietate pretins. Din Deciziunea Silvica nr. 2/1946 rezulta ca Obstea ar fi rezultat inca din timpuri stravechi si ca membrii aratati in Tabela Silvica - Anexa ar stapani in codevalmasie o suprafata de circa 150.000 ha.
S-a apreciat ca aceste constatari sunt contrazise de adresa Inspectoratului Silvic Bucuresti nr. _ din care rezulta ca "s-a infiintat o noua obste in comuna Talea" care cuprinde paduri, care pana la data respectivei adrese au fost paduri particulare cu amenajament propriu  de exemplu "padurile Breaza - Brancoveanu - Comarnic - Ghica - Comanesti , Vasiliu Bolnavu ". Din aceeasi adresa rezulta refuzul Inspectoratului Silvic Bucuresti de a elibera o autorizatie de taiere pana la ramanerea definitiva a Deciziunii Silvice sus-mentionate si "punerea eventuala in posesie a Obstei".
S-a mai apreciat ca suprafetele solicitate de petenta nu au apartinut acesteia ,ci unor persoane fizice, imprejurare rezultata si din amenajamentele Marii Unitati Forestiere a Bazinului Vaii Prahovei din 1951, unde la istoricul proprietatii se consemneaza ca "aceste suprafete,pana la data de 13 aprilie 1948, cand au trecut in proprietatea statului, in baza art. 6 din Constitutia RPR ,au apartinut unor persoane fizice si juridice: Brancoveanu, Bibescu, Vasiliu Bolnavu, Eforia Spitalelor Civile si Casa Regala."
Comisia Judeteana a mai considerat si ca Deciziunea Silvica nr. 2/1946 nu a ramas definitiva si apelul impotriva acesteia nu s-a perimat de drept ca urmare a ramanerii in nelucrare din vina partilor - ci dosarul a ramas fara obiect la acel moment ,ca urmare a efectelor Constitutiei R.P.R. din anul 1948 art. 6 prin care padurile au fost declarate bun al intregului popor.
Coroborandu-se sustinerilor partilor cu probatoriul administrat in cauza instanta apreciaza ca petenta Asociatia X nu face dovada dreptului de proprietate pretins, intrucat Deciziunea Silvica nr. 2/ 20 august 1946 pronuntata de Judecatoria Rurala de Pace Breaza  -  nu a ramas definitiva. Pentru a aprecia astfel ,instanta retine urmatoarele:
Prin Deciziunea Silvica sus-mentionata - s-a constatat existenta obstei "O - S" cu sediul principal in comuna Talea compusa din membrii aratati conform tabelei anexa, tabela care face parte integranta din Deciziune - si s-a mai constatat ca Obstea stapaneste in codevalmasie bunul forestier devalmas in suprafata de circa 150.000 ha invecinat cu raul Prahova, Comarnic, Posada, cu silistea sa, Sinaia, Muntele Furnica, Paduchiosul, Apa Ialomita, Doicesti, Tisa Lupoaia; s-au stabilit drepturi de proprietate si posesiune in indiviziune fiecarui mosnean , in cote egale, asupra bunului forestier devalmas, ramas inca neimpartit.
Deciziunea Silvica s-a dat cu drept de apel in termen de 30 de zile de la afisarea ei si a tabelei ce o insoteste pe usa Judecatoriei Breaza si a tuturor Primariilor comunelor ce fac parte din obste.
Din extrasul legalizat din "Registrul Opis general de dosare" pe anii 1946-1948 al Tribunalului Judetean Prahova - Sectia I , extras inaintat de catre Arhivele Nationale Directia Judeteana Prahova rezulta ca impotriva acestei Deciziuni Silvice au exercitat calea de atac a apelului mai multi apelanti
- Mosnenii din Obstea "O-S" au formulat doua cereri de apel care au format obiectul Dosarelor nr. 3532 si 4348 ambele conexate la Dosarul nr. 3283/1946;
- Obstea "Cetei Oi-Si" a declarat apel care a format obiectul Dosarului nr. 3698 conexat la Dosarul nr. 3283/1946.
 Din adresa nr. _ emisa de Arhivele Nationale - Directia Judeteana Prahova  rezulta ca, in afara de Extrasul legalizat din "Registrul Opis General pe anii 1946-1948 al Tribunalului Judetean Prahova Sectia I (sus invocat) a mai fost identificata la aceste arhive si copia xerox legalizata a adresei Serviciului Silvic Judetului Prahova din anul 1946 referitoare la cererea Obstei privind eliberarea unei autorizatii pentru taierea de padure. Din aceasta adresa nr. 6122/21 octombrie 1946 rezulta ca "s-a infiintat o noua obste in comuna Talea "care cuprinde paduri care pana la data respectivei adrese au fost paduri particulare exemplificandu-se "padurile Breaza - Brancoveanu, Comarnic - Ghica - Comanesti, Vasiliu Bolnavu". Din aceeasi adresa rezulta refuzul Inspectoratului Silvic Bucuresti de a elibera o autorizatie de taiere pana la ramanerea definitiva a Deciziunii Silvice nr. 2/1946 si "punerea eventuala in posesie a obstei".
Petenta pretinde fara niciun suport probator ca impotriva Deciziunii Silvice nr. 2/1946 ar fi declarat apel exclusiv persoanele mentionate in tabela-anexa.
Petenta sustine ca si-a restrans pretentiile si a renuntat la reconstituirea dreptului de proprietate fata de mostenitorii C.N. Bolnavu (prin Vasiliu Dimitrie Bolnavu, Arion Maior Maria si Botezat Aurelia) si fata de mostenitorii C.N. Brancoveanu; pe de alta parte mai sustine si ca apelurile declarate si suspendate de catre ceilalti trei autori inscrisi in tabela silvica (succesorii defunctului Valentin Bibescu, Gh. Gr. Cantacuzino si N. Em Cretulescu) - sunt ramase fara obiect, intrucat succesorii lor au formulat cerere de inscriere in asociatie.
Se prevaleaza petenta de disp. art. 294 si 295 C.pr.civ. apreciind ca Deciziunea Silvica este "intrata in puterea lucrului judecat provizoriu fata de toate persoanele care nu au declarat apel sau care sunt inscrise prin succesorii lor in actuala obste" - insa omite ,asadar, sa invedereze ca, impotriva Deciziunii Silvice nr. 2/1946 s-au mai formulat inca trei cereri de apel care au format obiectul Dosarelor nr. 3532, 3698 si 4348 , cereri formulate chiar de catre "Mosnenii din Obstea O-S" si de catre Obstea "Cetei O - S". Este  dovedit deci faptul ca impotriva Deciziunii Silvice nr. 2/1946 au declarat apel toate partile, in speta atat Obstea O-S, cu sediul in comuna Talea cat si persoanele fizice fata de care s-a hotarat adaugarea la tabela silvica-anexa.
Apelul inregistrat sub nr. 3283/1946 pe rolul Tribunalului Judetean Prahova - Sectia I (dosar la care au fost conexate toate celelalte 13 cereri de apel despre care s-a facut vorbire anterior) - a fost suspendat in anul 1948.
Petenta mai sustine, de asemenea in mod neintemeiat, ca acest apel s-a perimat de drept cf. art. 248 Cod pr. civila, intrucat a ramas in nelucrare din vina partilor. Sustinerea nu poate fi primita deoarece  apelul nu a mai fost solutionat datorita intrarii in vigoare a Constitutiei R.P.R. din anul 1948 ( respectiv la data de 13 aprilie 1948) - padurile trecand in proprietatea statului ca bunuri ale intregului popor,  conform art. 6. - iar perimarea nu curge daca un act guvernamental a impiedicat judecata , cum este cazul in speta de fata .
Pe de alta parte , se mai retine si ca , potrivit disp.art. 252 Cod pr. civila    ( in forma in vigoare in anul 1948, cand a fost republicat Codul) :
“ Perimarea se constata din oficiu sau la cererea partii. Presedintele instantei va cita de urgenta partile si va dispune ca grefa sa intocmeasca o dare de seama asupra actelor de procedura in legatura cu perimarea.
     Hotarirea este supusa recursului; termenul curge dela pronuntare."
Perimarea ca sanctiune opereaza, asadar, de drept , prin implinirea termenului de perimare - dar, pentru ca ea sa-si produca efectele, trebuie insa sa fie constatata de instanta printr-o hotarare judecatoreasca , care sa declare stins procesul in faza in care se afla , fiind necesara verificarea ,in contradictoriu, a conditiilor pentru ca sanctiunea sa opereze ; perimarea,  fiind o chestiune de fapt, ea trebuie sa fie probata. Instanta poate  constata perimarea:
- din oficiu, la implinirea termenului aratat, dar cu citarea partilor si in urma dezbaterilor contradictorii.
- la cererea uneia dintre parti (chiar si paratul ar avea un asemenea interes)   facuta, pe cale de exceptie, in proces sau printr-o cerere separata.
Hotararea prin care se constata perimarea este data cu drept de recurs.
O astfel de hotarare prin care sa se constate perimarea de drept - despre care petenta se prevaleaza  - nu exista.
Instanta apreciaza ca petenta nu face dovada dreptului de proprietate pretins si pentru urmatoarele considerente;
Prevederile Codului silvic intrat in vigoare in anul 1910( si aflat in vigoare si in anul 1946 cand s-a pronuntat Deciziunea Silvica nr. 2/20.08.1946) - respectiv dispozitiile cuprinse la Cap. 5 I.  instituiau ca atare procedura de urmat pentru stabilirea dreptului de proprietate al mosnenilor sau razesilor cu privire la paduri, poieni, goluri de munte etc. - astfel:
CAP. 5
    I. Stabilirea dreptului de proprietate al mosnenilor sau razesilor cu privire la paduri, poieni, goluri de munte, etc.

    ART. 29
    Pentru stabilirea drepturilor de proprietate a cetelor de mosneni sau razesi aflate in devalmasie, cu privire atat la padurile ce stapanesc cat si la padurile, fanetele si locurile de aratura aflatoare In poienile si locurile goale din interiorul sau dimprejurul perimetrului padurilor lor, precum si la golurile de munte destinate pasunatului, se instituie o comisiune compusa din judete de ocol, din administratorul plasei si din controlorul fiscal al locului unde este situata proprietatea, si care comisiune va fi prezidata de judele de ocol.
    Daca imobilul face parte din mai multe comune sau chiar judete ori plasi, ori-care din judecatorii din ocolul caruia ar face parte o portiune din imobil e dator si are competenta de a instrumenta pentru intreg imobilul si a face parte din comisiune. El atrage dupa sine in Comisiune pe subprefectul si controlorul din resortul resedintei judecatoriei. In asemenea cazuri, si daca mai multi judecatori au luat initiativa operatiunei, conducerea ei ramane aceluia care a luat-o mai intai.
    Judecatorul este dator ca, in termen de o luna dela promulgarea legei de fata, prin notarii comunelor din ocolul sau, sa se informeze de cetele de mosneni sau razesi aflatoare in fiecare comuna, de numele persoanelor cari o compun pe cat va fi posibil, de numele generic al proprietatei, de numele parohului si al dirigintelui scoalei din comuna situatiunei imobilului.
    Notarul e dator, pana in cincisprezece zile dela primirea adresei judelui de ocol, sa-i dea toate aceste informatiuni, sub pedeapsa unei amenda dela 100-200 lei, care i se va aplica de judele de ocol in mod definitiv.
    Treptat cu primirea acestor informatiuni comisiunea va procede in lucrare, care va trebui terminata pentru toate imobilele cetelor de mosneni sau razesi din ocolul sau, pana in opt luni dela promulgarea acestei legi.
    Spre acest sfarsit, judele de ocol este dator ca printr‘o citatie colectiva sa incunostiinteze obstea de ziua cand comisia va descinde in comuna.
    ART. 31
    La ziua fixata, comisiunea, in asistenta notarului, care va servi ca secretar al ei, va asculta pe toti mosnenii sau razesii cari se vor prezenta, va examina titlurile, rafuielile dintre ei, hotarniciile si planurile prezentate de fie-care, va descinde la imobil, va face masuratoarea prin ingineri de va fi nevoie, va lua ori-ce informatiuni si va face ori-ce investigatiuni cu privire la obiceiurile locale, la drepturile si posesiunea lor, va asculta martori, va cerceta ori-ce acte de ori-ce fel i s‘ar prezenta, va statua chiar cu privire la drepturile celor ce nu s‘ar prezenta, si, prin derogare dela dispozitiunile codului si procedurei civile, va stabili drepturile privitoare la averile dotale, la acelea ale minorilor, interzisilor, persoanelor puse sub consiliu judiciar si absentilor, iar cand acestia nu ar avea reprezentanti legali sau cand ar fi lipsa, judecatorul putand chiar la fata locului sa numeasca reprezentanti legali minorilor si incapabililor si uza de toate mijloacele pentru a constata existenta si proportia unor asemenea drepturi, va primi pe soti ca reprezentanti de drept, pentru partile dotale si parafernale - cu un cuvant, Comisiunea va uza de puterile cele mai largi pentru a stabili drepturile fie-caruia din devalmasi, fara a fi nevoie pentru femeile maritate de autorizatia sotului, pentru minori si ceilalti incapabili de indeplinirea formalitatilor de autorizare cerute de codul si procedura civila.
    Daca lucrarea sa nu se va putea termina intr‘o singura zi, dansa va continua fara intrerupere si in zilele urmatoare pana la terminare.
    Asupra intregei sale operatiuni comisia va da o deciziune semnata de toti membrii prezenti, putand lucra chiar cu doi membrii, dintre cari judele de ocol trebuie sa fie prezent neaparat. Pe langa deciziunea sa, comisia va dresa si o tabela, cari va face parte integranta din deciziune si care va cuprinde: numele obstei, numele membrilor ei, calitatea lor de sunt majori, minori sau incapabili, numele imobilului, natura si intinderea lui aproximativa si proportiunea dreptului fie-caruia in imobil.
    Deciziunea comisiunei si tabela care o insoteste se vor afisa indata de judele de ocol la usa primariei respective, si pana in trei zile dela pronuntarea lor si la usa jndecatoriei. Aceasta afisare se va constata prin dresare de proces-verbal semnat, pentru afisarea la comuna, de membrii comisiunei prezenti la darea deciziunei si de notar; pentru afisarea la judecatorie, de judecator sau stagiar si de grefier.
    Pentru fie-care imobil judele de ocol va tine un dosar separat.
    El este dator a da copii oricui i-ar cere de pe decizia comisiunei si tabela.
    ART. 32
    In termen de doua luni de la data afisarei deciziunei comisiunei la usa judecatoriei, ori-cine ar pretinde drepturi asupra acelui imobil, ca facand parte din obste dar nu a fost trecut, sau drepturi mai mari decat cele fixate de comisiune, fie ca a fost sau nu prezent inaintea comisiunei are dreptul de a face apel in contra deciziunei comisiunei la tribunalul judetului de care depinde judecatoria.
    Femeea maritata poate face apel fara autorizatia sotului, sotul poate face apel fara mandat chiar pentru drepturile parafernale ale sotiei, reprezentantii legali ai minorilor si interzisilor, fara autorizarea consiliului de familie, care nu este necesara nici pentru a sta in instanta. Pentru cei pusi sub consiliu judiciar, pot face apel, ei sau consilierul lor judiciar. Pentru minori si interzisi are inca dreptul de a face apel, tot in termenul de mai sus, primarul comunei, notarul, preotul, invatatorul, procurorul tribunalului, minorul mai mare de 14 ani si orice alta persoana.
    In petitia de apel se va arata numele obstei, domiciliul apelantului, acela al obstei, calitatea in care face apelul, numele si situatia imobilului, data deciziunei apelata, iar apelul va fi insotit si de o copie de pe el.
    Tribunalul, indata ce va primi un apel, va cere dosarul dela judecatorie.
    Nu va fixa termenul la nici un apel pana cand din dosarul judecatoriei nu va constata ca a expirat termenul de apel. Atunci va forma un singur dosar pentru toate apelurile facute contra deciziunei comisiunei, pe cari din oficiu le va declara conexe printr‘un proces-verbal si va fixa o singura zi de judecata. Pentru acea zi se va scoate o singura citatie pe numele obstei, care va servi ca chemare Ia infatisare atat pentru apelanti cat si pentru obste. Citatia se va face dupa regulile prevazute la art. 75 alin. II proc. civila.
    Daca judecata se va amana la ziua fixata pentru cauze legale, sau ar fi nevoie de cercetari locale ori expertize, totusi presedintele tribunalului e dator a fixa termenele de infatisare si a face ca toate lucrarile preparatorii sa fie facute in timp util, pentru ca sentinta tribunalului sa fie pronuntata pana in maximum trei luni, socotite din ziua expirarei termenului de apel, sub sanctiunea, in caz de abatere, de pedepse disciplinare.
    Apelurile de asemenea natura se vor fixa chiar in zilele in care tribunalul, dupa regulamentul sau interior, nu judeca apeluri; ele se vor cerceta cu precadere inaintea tuturor proceselor din acea zi, si daca nu se vor termina intr‘o zi, se va continua fara intrerupere in zilele urmatoare pana la terminare. Tribunalul va judeca cel putin cu doi judecatori. Ministerul public va pune concluziuni.
    Tribunalul, apreciind toate titlurile prezentate si dovezile facute, va pronunta sentinta sa.
    Sentinta se va redacta de un judecator si va prevede intr‘insa numele acelui judecator.
    Sentinta tribunalului e definitiva nesupusa opozitiunei, insa cu drept de recurs in Casatie, in termen de 15 zile dela pronuntare, chiar in cazul cand a fost data in lipsa Curtea de Casatie va, judeca pana intr‘o luna, cu precadere inaintea tuturor proceselor dela ordinea zilei si fara opozitie. Recursul suspenda executarea.
    Tribunalul, pe baza sentintei ce ar pronunta, va forma pana in cinci zile dela pronuntare, o noua tabela definitiva, care va cuprinde toate enuntarile tabelei comisiunei, si care se va semna de completul care a luat parte la judecata.
    ART. 33
    Pana in opt zile dela pronuntarea sentintei ea trebuie sa fie facuta in condica de sentinte a tribunalului si indata dupa dansa se va trece tabela vorbita mai sus, care va face parte integranta din sentinta. Ele se vor trece si in registrul de transcriptiuni imobiliare.
    Presedintele tribunalului e dator a trimite din oficiu copii dupa sentinta si tabela certificate de el ca conform cu originalele si cu mentiunea ca sunt transcrise, judelui de ocol respectiv pana in zece zile dela transcrierea lor in registrul tribunalului; iar judecatorul pana in cinci zile dela primire este dator a le trece intr‘un registru special numit <<Registrul drepturilor mosnenilor sau razesilor>>.
    ART. 34
    Daca presedintele tribunalului pana in doua luni dela afisarea deciziunei comisiunei la judecatoria de ocol, nu va cere judecatoriei dosarul afacerei judecatorul din oficiu este dator a-i trimite tribunalului.
    Presedintele tribunalului va acea grija sa examineze acel dosar, si cand vor fi trecut doua luni dela afisarea deciziunei comisiunei la judecatorie fara sa se fi facut apel contra ei de nimeni, el este dator a incheia un proces-verbal, constatand neapelarea si ramanerea lor definitiva si va face mentiune de aceasta pe decizia comisiunei si pe tabela ei, ordonand grefei a transcrie procesul sau verbal, decizia comisiunei si tabela ei, facand mentiune pe ele de efectuarea acestei operatiuni. Termenul in care ea se va face, va fi acela prevazut la articolul precedent.
    Dupa transcriere va inapoia din oficiu judelui de ocol dosarul cu mentiunile facute pe originala decizie a comisiunei si pe tabela, ca n‘au fost apelate, precum si copie legalizata de presedinte de pe procesul sau verbal. Judele de ocol, primind toate acestea, le va transcrie indata in registrul mentionat la articolul precedent.
    ART. 35
    Dupa ce tabela a ramas definitiva si s‘a transcris, ea constituie un titlu definitiv pentru toti cei ce au fost prezenti sau reprezentati, in modul indicat de aceasta lege, inaintea uneia din cele doua instante de fond.
    Acestia nu vor putea invoca intre ei, sub nici un motiv si pe nici o cale, alte drepturi asupra imobilului decat cele prevazute In tabela definitiva.
    Toti acei care vor pretinde ca au fost omisi sau au fost inscrisi cu drepturi mai mici decat ar avea si nu vor fi fost prezenti sau reprezentati in modul indicat de aceasta lege. inaintea nici uneia din cele doua instante de fond, isi vor putea stabili drepturile lor pe cale de actiune ordinara, inaintea tribunalului care va judeca ca prima instanta.
    Actiunea se va indrepta in contra reprezentantilor obstei, desemnati conform acestei legi.
    Pe baza hotararilor definitive ce se vor da, se vor face cuvenitele indreptari in tabela definitiva, precum si in registrele tribunalului si judecatoriei unde ea este transcrisa.
    Numai dela data acestei rectificari, nouii inscrisi vor putea exercita drepturile lor de co-devalmasi.
    Drepturile dobandite pana atunci, conform acestei legi, de catre cei de al treilea se vor respecta.
    Nouii inscrisi nu vor putea, in nici un caz, cere nici valoarea fondului, nici veniturile pe trecut, decat numai in contra obstei si nu vor putea urmari pentru acoperirea lor decat veniturile nedistribuite inca si cele viitoare.
    Ei nu vor putea infiinta nici sechestru asigurator, nici sechestru judiciar in timpul judecatei."

Potrivit dispozitiilor legale sus invocate si in special disp. art. 35 alin. 1 "dupa ce tabela a ramas definitiva si s-a transcris, ea constituie un titlu definitiv pentru toti cei ce au fost prezenti sau reprezentati in modul indicat de aceasta lege, inaintea uneia din cele doua instante de fond." 
Se retine asadar obligativitatea ca tabela sa fi ramas definitiva si sa fi fost transcrisa spre a putea constitui un titlu definitiv de proprietate in acceptiunea Codului Sivic in vigoare in anul 1946 - ceea ce, in cauza de fata , petenta nu a dovedit.
Prevederile legale sus-invocate ale Codului Silvic din 1910 reprezinta prevederi speciale care deroga si  deci au un caracter prioritar fata de dreptul comun in materie ,in ceea ce priveste ramanerea definitiva a unei hotarari judecatoresti - in virtutea principiului " specialia generalibus derogant".
Din examinarea intregului probatoriu administrat a rezultat cu certitudine ca petenta nu face dovada dreptului de proprietate pretins - in raport si de disp. art. 6 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere .
Pentru considerentele de fapt si de drept aratate se constata ca plangerea petentei astfel cum a fost precizata  - este neintemeiata si va fi respinsa ca atare si ca o consecinta a acestei solutii urmeaza a fi admisa cererea de interventie accesorie formulata de catre intervenientele R.N.P. R si DSP in interesul intimatelor Comisia Judeteana Prahova si Comisia Locala Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate Prahova asupra terenurilor.