revendicare - acomparare titluri

DOSAR NR.190./301/2008

ROMANIA
JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI - SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 3496
SEDINTA PUBLICA DE LA 25.03.2009

      
      
      Prin cererea inregistrata la data de 09.01.2007 pe rolul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, sub nr. 190/301, reclamantii C.S si S.C.A. au chemat in judecata pe paratii F.L., MUNICIPIUL BUCURESTI prin Primarul General si SC CENTRUL ISTORIC SA, solicitand prin compararea celor doua titluri de proprietate, sa se constate nevalabilitatea titlului statului asupra apartamentului nr 14 situat in Bucuresti, str. Franceza nr. 52, sc. A, et.5, ap.14, sector 3 si obligarea paratei sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesise imobilul mentionat.
      In motivarea cererii relcamantii au aratat ca prin actul de vanzare-cumparare nr. 38474 din 27.10.1938 autorul lor, C.V, a dobandit proprietatea asupra imobilului in litigiu. Dupa decesul lui C.V, prin certificatul de mostenitor nr. 141/30.05.1996, reclamantii sunt singurii mostenitori ai defunctului lor tata. In anul 1950 imobilul a fost preluat in mod abuziv de catre stat, conform Decretului nr. 92/1950, iar dupa anul 1989, SC Centrul Istoric SA, a vandut acest imobil fara a avea in vedere ca exista fostii proprietari. Parata F.L a dobandit imobilul in litigiu in baza unui contract de vanzare-cumparare nr. 3047/2000 eliberat de SC Titan AL SA de la un non-proprietar, Statul Roman, care l-a preluat in mod abuziv si cu nerespectarea Constitutiei si a legilor in vigoare,.
      In drept, cererea se intemeiaza pe dispozitiile art. 480, 481 din C p. civ, art. 6 din Legea 213/1998.
      In dovedirea cererii, reclamantii au depus la dosar urmatoarele inscrisuri in fotocopie: contractul de vanzare-cumparare e autentificat de Tribunalul ILfov -Sectia Notariat, adresa nr. 1142/21.05.2002 emisa de catre C.G.M.B.-Administratia Fondului Imobiliar, adresa nr. 7084/6.12.2001 emisa de Primaria Sectorului 3 Bucuresti, adresa nr.20750/2002 emisa de CGMB-AFI, certificatul de mostenitor nr 1365/1988, certificatul de mostenitor nr. 141/1996, incheierea de rectificare a acestui certificat de mostenitor, certificate de stare civila ale reclamantilor.
      La data de 16.02.2007, prin serviciul Registratura, paratul Municipiul Bucuresti prin Primarul General a depus intampinare prin care a invocate exeptia inadmisibilitatii cererii si a lipsei de interes cu privire la primul capat de cerere, aratand ca prin modificarile aduse prin legea propreitatii nr 247/2005, nu se mai face distinctie intre imobilele preluate de stat cu titlu sau fara titlu, iar atata timp cat printr-o lege s-a statuat ca in perioada 6.03.1945-22.12.1989 imobilele au fost preluate in mod abuziv, instanta nu mai poate constata altceva decat ce prevede legea. Reclamantii nu au justificat interesul in promovarea unei astfel de actiuni, deoarece Legea nr 247/2005 arata in mod clar modalitatea preluarii de catre stat a imobilului in litigiu. In privinta exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive asupra ultimului capat de cerere, paratul arata ca nu mai este proprietarul imobilului intrucat acesta a fost vandut paratei Fenesan Lucia.In drept, intampinarea a fost intemeiata pe disp.art. 115-118 C.p.c.
      La data de 23.02.2007 parata F.L a depus la dosar intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Bucuresti, aratand ca este titulara unui drept de proprietate legal dobandit prin contractul de vanzare cumparare asupra imobilului in litigiu. La data incheierii contracutlui de vanzare cumparare, titlul statului exista, fara a fi contestat ori notificat. In cauza reclamantii nu au facut dovada existentei unei notificari in conditiile legii, apreciind astfel inadmisibila actiunea in revendicare. In cea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Primaria Municipiului Bucuresti, arata ca in actiunile avand ca obiect constatarea nevalabilitati titlului statului asupra imobilului, calitatea procesuala pasiva  o are Consiliul General al Municipiului Bucuresti si nu Municipiul Bucuresti prin Primarul General, fiind invocate dispozitiile art. 12 alin.5 din Legea nr. 213/1998. In privinta capatului de cerere avand ca obiect constatarea nevalabilitatii titlului statului, cererea este inadmisibila pornind de la disp. art. 111 C.p.c, in sensul ca actiunea in constatare nu poate fi primita daca partea poate cerere realizarea dreptului. In cauza o astfel de cerere este inadmisibila pentru ca altfel s-ar ajunge la situatia in care daca o persoana a promovat actiunea in revendicare si aceasta a fost respinsa, sa aiba deschisa intotdeauna calea actiunii in revendicare. Pe fondul cauzei, parata a aratat ca a incheiat in anul 1996 contractul de vanzare cumparare prin care a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu, iar anterior a detinut acest imobil in baza unui contract de inchiriere. Pana la proba contrara se prezuma ca actele de instrinare au fost incheiate cu respectarea dispozitiilor in vigoare, Legea nr. 112/1995, mai mult parata fiind cumparatoarea de buna- credinta a imobilului. Astfel, la momentul vanzarii, statul era proprietarul bunului, titlul sau fiind unul public, necontestat. In cauza, parata mai arata ca nu are calitate de posesor neproprietar, ci a unui posesor proprietar, iar reclamantii nu au combatut buna credinta a paratei, iar validitatea contractului de vanzare cumparare nu poate fi anihiliata prin compararea tilturilor. Chiar daca s-ar proceda la compararea titlurilor partilor, se va constata ca titlul paratei este mai bine caracterizat decat cel al reclamantilor, intrucat la data incheierii contractului, statul avea aparenta ca este proprietar al bunului, titlul aparent nu fusese pus la indoiala prin nicio actiune in justitie, o lege speciala permitea cumpararea bunurilor de catre chiriasi, iar pe langa acestea, parata beneficiaza de prezumtia de buna -credinta. In drept, intampinarea a fost intemeiata pe disp. art. 115 si urm. din C.p.civ, art. 480 Cp.c.art. 1899, Legea 10/2001.
      La termenul din 23.02.2007, reclamantii au dues la dosar cerere precizatoare, prin care au aratat ca pentru primul capat de cerere, respectiv constatarea nevalabilitatii titlului statului intelege sa se judece in contradictoriu cu Primaria Municipiului Bucuresti reprezentata de Primarul General, SC Centrul Istoric SA, iar pentru cel de-al doilea capat de cerere respectiv actiunea in revendicare intelege sa se judece cu parata persoana fizica.
      Prin sentinta civila nr. 3623/20.04.2007 instanta a admis exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Primariei Municipiului Bucuresti, a fost anulata cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata Primaria Municipiului Bucuresti, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei SC. Centrul Istoric SA  si respinsa cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, s-a admis exceptia inadmisibilitatii si a fost respinsa cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu parata F.L, ca inadmisibila.
      Prin decizia civila nr. 333 A/06.03.2008, Tribunalul Bucuresti a admis apelul, a fost desfiintata sentinta civila apelata si trimisa cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, mentionandu-se ca instanta nu avut rol activ si nu a cerut lamuriri partilor in privinta cadrului procesual si a retinut ca actiunea indreptata impotriva chiriasului cumparator nu este inadmisibila.
      Pe rolul acestei instante cauza a fost inregistrata la data de 07.10.2008 sub nr.190./301/2007.
      La termenul din 14.01 2009 reclamantii au depus la dosar cerere precizatoare prin care au precizat pentru fiecare capat de cerere cadrul procesual pasiv. Astfel, pe primul capat de cerere avand ca obiect constatarea nevalabilitatii tilului, au aratat ca inteleg sa se judece in contradictoriu cu parata Municipiul Bucuresti prin Primarul General si SC Centrul Istoric SA, iar pe capatul doi al cererii, avand ca obiect revendicare imobiliara, cu parata persona fizica.
      La termenul din 28.01.2009 instanta a calificat primul capat de cerere privind constatarea nevalabilitatii titului statului asupra imobilului ca fiind o aparare de fond, iar nu ca un capat distinct si au fost respinse exceptiile invocate de parati.
      Va fi admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor SC Centrul Istoric SA si Municipiul Bucuresti prin Primarul General, in ceea ce priveste revendicarea si pe cale de consecinta va fi respinsa actiunea formulata impotriva acestora, avand in vedere ca nu exista identitate intre titularul obligatiei in raportul juridic dedus judecatii si acesti parati, care nu sunt posesorii imobilului in litigiu si nici nu pretind ca ar fi proprietarii lui.
      Analizand actele dosarului instanta retine ca prin contractul de vanzare cumparare nr.10021/1936  numitul C.V.V. a cumparat ap.3 situat in Bucuresti str.Carol nr.52, et.5, imobil ce a fost inscris in Cartea Funciara provizorie sub nr.16378/27.10.1938 .
      Astfel cum rezulta din adresa nr.1142/2002 acest apartament a fost nationalizat prin Decr. nr.92/1950.
      In urma decesului numitului C.V. au ramas mostenitori reclamantii, astfel cum rezulta din certificatul de mostenitor nr.141/1996.
      Prin contractul de vanzare cumparare nr.375/16.12.1996, in baza Lg. nr.112/1995, a fost vandut apartamentul in litigiu catre parata (f.18).
      Pentru a compara titlurile de proprietate ale partilor, instanta va avea in vedere criteriile de preferinta prevazute de Lg.10/2001. Fata de aceste criterii instanta apreciaza ca titlul paratilor persoane fizice este preferabil celui detinut de catre reclamanti.
      Reclamantii nu au rasturnat prezumtia de buna-credinta de care beneficiaza cumparatorii, iar contractul de vanzare-cumparare al paratilor este valabil incheiat potrivit Legii 112/1995. Titlul de proprietate al paratilor s-au consolidat, bucurandu-se de o prezumtie absoluta de validitate, in urma implinirii termenului de prescriptie a dreptului de a cere nulitatea acestuia.
      Reclamantii, in calitate de persoane indreptatite in cazul in care imobiul a fost instrainat cu respectarea dispozitiilor legale, au dreptul la masuri reparatorii prin echivalent, potrivit art.18 lit.d din Lg.10/2001.
      Instanta apreciaza ca nici prevederile articolului 1 din protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurispudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului nu pot fi retinute in cauza de fata pentru a determina temeinicia actiunii in revendicare, intrucat reclamantii nu au justificat existenta unui bun actual privitor la apartamentul in litigiu in sensul Articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului pentru a se pune problema vreunei atingeri aduse acestuia care sa atraga incidenta textului din Conventie mentionat.
      Astfel, Conventia Europeana a Drepturilor Omului garanteaza protectia unui bun actual aflat in patrimoniul persoanei interesate. Solicitarea de a se restitui un bun preluat anterior de stat (in anul  1950, data la care Statul Roman nu era semnatar al Conventiei) nu intra sub protectia Articolului nr. 1 din Protocolul nr. 1. Conventia nu garanteaza dreptul de a dobandi sau redobandi un anumit bun. Aprecierea reclamantilor ca dreptul lor de proprietate exista si solicitarea ca titlul lor sa fie comparat cu cel al paratilor nu sunt suficiente pentru a retine existenta unui bun actual. Notiunea autonoma de bun care circumscrie domeniul de aplicare al Articolului nr. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului presupune ca reclamantii sa aiba cel putin o speranta legitima cu privire la valoarea patrimoniala respectiva. In cauza de fata, reclamantii nu au nici macar o asemenea speranta. De altfel, in jurisprudenta sa in cauzele impotriva Romaniei, in situatii similare Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca solicitarea de a obtine un bun preluat de stat nu reprezinta nici un bun actual si nici o speranta legitima (Cauza Poenaru c. Romaniei).
      Dimpotriva, in cauza de fata se poate aprecia ca la acest moment este justificata speranta legitima a chiriasilor-cumparatori de a se bucura de acest bun, in conditiile in care titlurile lor de proprietate nu au fost desfiintate, ci din contra s-au consolidat prin implinirea termenului legal in care se putea invoca nulitatea.
      Instituirea unor termene pentru apararea dreptului de proprietate, ca si ocrotirea drepturilor concrete si efective ale persoanelor care au dobandit de la stat imobilele nationalizate de fostele regimuri comuniste nu este contrara spiritului practicii CEDO (cauza Pincova si Pinc contra Republicii Cehia).
      Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca diminuarea vechilor atingeri nu trebuie sa creeze noi prejudicii disproportionate. Astfel, in hotararea Raicu c. Romaniei - 19.10.2006, s-a aratat ca persoanele care si-au dobandit cu buna-credinta bunurile nu trebuie sa fie aduse in situatia de a suporta ponderea responsabilitatii statului care a confiscat in trecut aceste bunuri. 
      Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat in favoarea fostilor proprietari incalcarea dreptului de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul art. 1 al Conventiei Europeana a Drepturilor Omului, in situatii diferite de cea a reclamantilor din prezenta cauza si anume in conditiile in care petentii au justificat existenta unui bun in sensul Conventiei, si anume o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care le-a consfintit dreptul de proprietate asupra bunului revendicat, urmata de desfiintarea acesteia sau imposibilitatea punerii in executare, ulterior momentului din care in sarcina Statului Roman s-a nascut obligatia respectarii Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
      In cauza de fata reclamantii nu au facut dovada recunoasterii calitatii lor de proprietari ai imobilului printr-un act emis de puterea judecatoreasca sau de cea executiva, anterior dobandirii drepturilor de proprietate de catre parati in aplicarea legii 112/1995.
      In decizia nr.33/2008 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care s-a solutionat recursul in interesul legii, s-a mentionat ca " este necesar a se analiza, in functie de circumstantele concrete ale cauzei, in ce masura legea interna intra in conflict cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului si daca admiterea actiunii in revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate, de asemenea ocrotit, ori securitatii raporturilor juridice ".
      Se retine ca in cauza, printr-o eventuala admitere a actiunii, s-ar aduce atingere drepturilor paratei, care a cumparat imobilul cu respectarea dispozitiilor Lg. nr.112/1995, in conditiile in care contractul de vanzare cumparare incheiat de catre parata nu a  fost contestat iar reclamantii nu au facut demersurile necesare pentru a-si afirma drepturile la momentul la care o puteau face si atata vreme cat apartamentul se afla in proprietatea Statului Roman.
      Pentru aceste considerente, apreciind ca vointa legiuitorului de a mentine situatia juridica creata in mod valabil in aplicarea legii 112/1995 si de a repara exclusiv prin echivalent prejudiciul cauzat prin preluarea abuziva a imobilelor instrainate ulterior catre chiriasii-cumparatori, ale caror titluri nu au fost desfiintate, constituie un criteriu de preferinta in beneficiul paratilor, superior criteriului vechimii si transmisiunii legale a titlului de proprietate de care s-au prevalat reclamantii,  instanta va respinge actiunea in revendicare ca neintemeiata.
      Va fi respinsa cererea paratilor de obligare a reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata deoarece aceasta nu a fost dovedita, desi paratii aveau aceasta obligatie in baza art.1169 C.civ.
      In baza art.274 C.p.c. vor fi obligati reclamantii sa plateasca paratei Fenesan Lucia suma de 1487,5 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
      
       PENTRU ACESTE MOTIVE
              IN NUMELE LEGII
                    HOTARASTE:
      
      Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a SC Centrul Istoric SA si Municipiului Bucuresti prin Primarul General.
      Respinge cererea formulata de reclamantii C.D si C.S.A domiciliata in Buucresti str. Dr. Felix nr 101, bl 19, sc.2, et.7, ap.77, sector 1, in contraictoriu cu parata FENESAN LUCIA, domiciliata in Bucuresti str. Franceza, nr 52, et.5, ap.14, sect.3, ca neintemeiata.
      Obliga reclamantii sa plateasca paratei F.L. suma de 1487,5 lei reprezentand cheltuieli de judecata.
      Respinge cererea formulata de reclamanti in contradictoriu cu paratii SC CENTRUL ISTORIC SA, cu sediul in Bucuresti sector 3, Splaiul Independentei nr .2 K sc. B et.1 si MUNICIPIUL BUCURESTI prin Primarul General cu sediul in Bucuresti Bd. Regina Elisabeta nr 47 sector 5, ca fiind formulata impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
      Cu apel in 15 zile de la comunicare.
      Pronuntata in sedinta publica azi 25.03.2009.
      
            Presedinte,                                      Grefier,