Plangere contraventionala. Restituire amenda. Calitate procesuala pasiva. Documente de provenienta a marfii.

 Plangere contraventionala. Restituire amenda. Calitate procesuala pasiva. Documente de provenienta a marfii.

In ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect restituirea amenzii achitate de petent, retinand ca amenda achitata de petent "s-a facut venit la bugetul de stat" si nu a intrat in patrimoniul intimatului, instanta constata ca intimatul nu poate fi chemat in judecata pentru restituirea unei sume ce nu se regaseste in patrimoniul sau, ceea ce inseamna ca nu justifica o calitate procesuala activa. Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, petentul SC S SRL a contestat procesul-verbal seria H nr. X, solicitand anularea procesului-verbal de contraventie contestat ca netemeinic si / sau nelegal; obligarea intimatului GARDA FINANCIARA - SECTIA MUNICIPIULUI BUCURESTI la restituirea marfii confiscate, precum si a contravalorii amenzii achitate de petent, in cuantum de 3.000 lei, cu cheltuieli de judecata.
Prin procesul-verbal seria H nr. X, in urma unui control operativ si inopinat desfasurat la stand din complexul expozitional Europa, situat in Bucuresti, Sector 2, , apartinand SC S SRL unde societatea desfasoara activitatea de comert cu amanuntul cu textile, confectii, s-a constatat efectuarea de acte si fapte de comert cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita in conditiile legii in sensul ca societatea a depozitat la standul verificat marfurile cuprinse in anexa 1 la procesul-verbal in vederea comercializarii fara a avea documente de provenienta la momentul controlului.
S-a mai consemnat in procesul-verbal ca detalii se regasesc in nota de constatare seria B parte integrata din procesul-verbal, fapta descrisa constituind contraventia prevazuta de Legea nr. 12/1990 republicata.
Pentru fapta constatata a fost aplicata amenda contraventionala in suma de 20.000 lei.
Procesul-verbal a fost semnat si stampilat de reprezentantul petentului, cu mentiunea: "nu stiu".
Potrivit chitantei nr. Y, petentul a achitat la 09.03.2011 suma de 3.000 lei, cu titlul de amenda (jumatate din minimul prevazut de lege achitat in 48 de ore de la comunicarea sanctiunii aplicate).
Potrivit anexei nr. 1 la procesul-verbal contestat (f. 7), semnate atat de comisarii Garzii Financiare, cat si de reprezentantul petentului, au fost confiscate urmatoarele produse in valoare de 43.891, gasite la momentul controlului in curs de comercializare in standul petentului, fara documente de provenienta: 68 (bucati) cearsafuri, 1 lenjerie pat 1, 30 perne 1, 48 pilote 1, 19 paturi , 3 pilote 2, 1 cuvertura 1, 14 set prosop + halat, 22 set fata masa 1, 4 set fata masa 2, 9 set prosop + halat 2, 11 set prosop + halat 3, 36 pijamale, 4 set pat, 25 paturi 2, 2 cuvertura 2, 20 perne 2, 28 perne 3, 8 perne puisor, 5 set canapea, 5 pilote 2, 41 lenjerie pat 2, 36 fete masa 1, 3 fete masa 2, 32 fete masa 3, 15 fete masa 4, 40 fete masa 5, 40 fete masa 6, 145 cearsafuri, 452 halate, 60 bluze, 20 halate copii, 60 prosoape, 10 halate 2, 100 fata masa 7.
Pentru aceste bunuri, confiscate pentru ca la momentul controlului petentul nu prezentase documente de provenienta, au fost atasate in sustinerea plangerii facturi fiscale.
Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta investita cu solutionarea plangerii verifica legalitatea si temeinicia procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii.
In solutionarea cauzei sunt incidente si dispozitiile art. 1 lit. e si art. 2 lit. f din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite.
Cu respectarea dispozitiilor art. 137 C.pr.civ., instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, invocate de intimat cu referire la capatul doi al cererii de chemare in judecata, exceptie de fond, absoluta si peremptorie care, in caz de admitere, ar face de prisos cercetarea in fond a acestui capat de cerere.
Prin capatul doi al cererii de chemare in judecata, petentul a solicitat obligarea intimatului la restituirea sumei de 3.00 lei, achitata cu titlul de  amenda, conform chitantei atasate plangerii (f. 9).
Potrivit art. 8 alin. 3 si art. 39 alin. 2 lit. b din OG nr. 2/2001, sumele provenite din amenzi aplicate persoanelor juridice se fac venit integral la bugetul de stat, iar nu la bugetul intimatului.
Calitatea procesuala pasiva, una dintre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca persoana chemata in judecata pentru legala formulare si exercitare a actiunii civile, presupune existenta unei identitati intre persoana chemata in judecata si persoana obligabila (titulara obligatiei) din raportul juridic dedus judecatii.
Verificand in speta de fata indeplinirea calitatii procesuale de catre intimat in ceea ce priveste capatul de cerere avand ca obiect restituirea amenzii achitate de petent, retinand ca amenda achitata de petent "s-a facut venit la bugetul de stat" si nu a intrat in patrimoniul intimatului, instanta constata ca intimatul nu poate fi chemat in judecata pentru restituirea unei sume ce nu se regaseste in patrimoniul sau, ceea ce inseamna ca nu justifica o calitate procesuala activa, motiv de admitere a exceptiei invocate.
Cu privire la legalitatea procesului-verbal, instanta pe de o parte retine ca petentul nu a formulat critici de nelegalitate, iar pe de alta parte, constata ca procesul-verbal a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din O.G. 2/2001, cuprinzand toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute exprese.
De altfel, instanta a retinut ca petentul nu a formulat critici privitor la legalitatea procesului-verbal contestat doar sub aspectul temeiniciei.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, analizand acuzatia contraventionala prin prisma inscrisurilor din dosar, instanta constata ca procesul-verbal analizat corespunde realitatii, ceea ce conduce la concluzia ca actul de constatare si sanctionare contestat este temeinic intocmit, fapta petentului intrunind elementele constitutive ale contraventiei prevazute si sanctionate de art. 1 lit. e si art. 2 lit. f din Legea nr. 12/1990, privind protejarea populatiei impotriva unor activitati comerciale ilicite. Solutia instantei se intemeiaza pe urmatoarele considerente:
Potrivit art. 1 lit. e din Legea nr. 12/1990, constituie activitati comerciale ilicite si atrag raspunderea contraventionala sau penala, dupa caz, fata de cei care le-au savarsit, urmatoarele fapte: e) efectuarea de acte sau fapte de comert cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita, in conditiile legii.
Documentele de provenienta vor insoti marfurile, indiferent de locul in care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii.
Prin documente de provenienta se intelege, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege.
Prin Decizia nr. 1/2002 pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, admitand recursul in interesul legii, instanta suprema a stabilit ca, in cazul plangerilor indreptate impotriva actelor de constatare si sanctionare a contraventiilor prevazute la art. 1 lit. e) din Legea nr. 12/1990, modificata prin Ordonanta Guvernului nr. 126 din 29 august 1998, prezentarea ulterioara, in fata instantelor judecatoresti, a actelor prin care se dovedeste provenienta licita a bunurilor ce nu erau insotite, in momentul constatarii contraventiei, de astfel de documente atrage anularea procesului-verbal de contraventie, exonerarea contravenientului de plata amenzii aplicate si restituirea marfii confiscate.
Avand in vedere dispozitiile mai sus citate, instanta a procedat la analizarea plangerii recunoscand petentului dreptul de a proba in fata instantei provenienta licita a bunurilor confiscate.
Pentru admiterea plangerii insa, pentru constatarea faptului ca produsele confiscate la 08.03.2011 in urma controlului efectuat de inspectorii intimatului aveau documente de provenienta, era necesar ca petentul sa prezinte, pe langa o serie de facturi si note de intrare - receptie datand din perioada 20 august 2010 - 11 februarie 2011, si extrase din registrele contabile obligatorii.
Asadar, pentru a se constata ca facturile si notele de intrare - receptie, datand din perioada 20 august 2010 - 11 februarie 2011, atasate de petent plangerii, priveau cu siguranta bunurile confiscate la 08.03.2011, documentele depuse de petent trebuia sa se coroboreze cu inregistrarile trecute in registrul-jurnal, in registrul-inventar.
Era necesara prezentarea acestor documente deoarece intre bunurile indicate in anexa 1 la procesul-verbal si cele indicate in documentele depuse de petent nu exista decat o legatura de denumire (in documentele atasate, emise cu 1 luna - 6 luni inainte de confiscare, sunt indicate produse din categoria celor confiscate).
Intre documentele pe care s-a intemeiat plangerea si produsele confiscate nu se poate stabili o alta legatura care sa justifice concluzia ca ar reprezenta documentele de provenienta pentru cele din urma deoarece, din faptul cunoscut al locului controlului si confiscarii, din notorietatea vadului, al clientelei numeroase, al multitudinii de acte de comert desfasurate in complexul in care isi desfasoara petentul activitatea in cadrul standului nr. Q, se desprinde o alta concluzie: bunurile confiscate nu au avut ca documente de provenienta facturile atasate plangerii.
Potrivit art. 1199 din Codul civil, prezumtiile sunt consecintele ce legea sau magistratul trage din un fapt cunoscut la un fapt necunoscut. Articolul 1203 C.civ. statueaza ca prezumtiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la luminile si intelepciunea magistratului; magistratul nu trebuie sa se pronunte decat intemeindu-se pe prezumtii, care sa aiba o greutate si puterea de a naste probabilitatea.
Or, pornind de la urmatoarele fapte cunoscute:
- la momentul controlului petentul nu a fost in masura a prezenta documente justificative pentru marfurile confiscate;
- in Complexul Europa, in care se gaseste standul petentului, controlat la 08.03.2011, este de notorietate vadul si clientela de care se bucura comerciantii care isi desfasoara activitatea;
- in Complexul Europa, in care se gaseste standul petentului, controlat la 08.03.2011, este de notorietate ca, date fiind vadul si clientela de care se bucura comerciantii care isi desfasoara activitatea, se incheie o multitudine de acte de comert;
- petentul a achizitionat la 20.08.2010 100 bucati din categoria produsului perna puf / pana 50 x 70 cm goosie, la 27.09.2010 alte 100 de bucati din aceeasi categorie de produs, iar la 11.01.2011 alte 200 de bucati (f. 12, 16, 30)
instanta extrage concluzia ca produsele achizitionate cu pana la 6 luni inainte de data controlului, conform documentelor prezentate de petent in fata instantei, trebuie sa fi fost vandute pana la 08.03.2011, astfel incat bunurile confiscate nu au ca documente de provenienta facturile prezentate in prezentul dosar.
Concluzia desprinsa de instanta prin aplicarea unei prezumtii simple, in temeiul art. 1199 si 1203 C.civ., putea fi combatuta doar prin prezentarea de catre petent a tuturor documentelor care, potrivit reglementarilor ce guverneaza activitatea comerciantului, ar fi trebuit sa cuprinda referiri la produsele achizitionate de petent in vederea revanzarii. Numai o analiza a registrului-jurnal, a celui inventar, cu referire la perioada relevanta, inainte si dupa data controlului, ar fi putut verifica daca produsele achizitionate de un comerciant din Complexul Europa in august 2010 mai erau spre vanzare in standul din Complexul Europa in martie 2011.
Cu privire la sanctiune, instanta are in vedere dispozitiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit carora aceasta se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si de mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului.
Prin procesul-verbal a fost aplicata sanctiunea amenzii in valoare de 20.000 lei. Instanta constata ca aceasta este stabilita in limitele legii (art. 1 lit. e si art. 2 lit. f din Legea nr. 12/1990).
Observand ca fapta contraventionala savarsita de petent prezinta un grad ridicat de pericol social, reflectat si de cuantumul ridicat al limitelor sanctiunii prevazute de legiuitor, astfel de sanctiuni fiind instituite tocmai pentru a preveni savarsirea unor fapte mai grave, cum ar fi cele ce se regasesc in cadrul fenomenului de evaziune fiscala, retinand ca petentul este o societatea comerciala ce ar trebui sa isi desfasoare activitate in mod profesionist, cu respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza sfera sa de activitate, observand ca petentul nu a recunoscut si nu a regretat fapta, ca nu a constientizat vinovatia si gradul de pericol social al savarsirii faptei contraventionale, formuland plangere contraventionala prin care a contestat temeinicia procesului-verbal prin atasarea unor facturi care nu constituie documente de provenienta pentru produsele confiscate, instanta constata ca se impune sanctionarea petentului prin aplicarea unei sanctiuni pecuniare, avertismentul nefiind suficient pentru garantarea preventiei speciale (impiedicarea petentului de a mai savarsi astfel de fapte in viitor) si generale (descurajarea altor subiecte de drept in savarsirea unor astfel de fapte).
Pentru toate considerentele de fapt si de drept mai sus enuntate, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului in privinta capatului de cerere referitor la restituirea amenzii, va respinge capatul de cerere privitor la restituirea amenzii formulat in contradictoriu cu intimatul, ca fiind indreptat impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva  si va respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala