plangere contraventionala - prescriptia dreptului de a constata savarsirea contraventiei

Este adevarat ca fapta de construire este prin natura sa o fapta in forma continua, nefiind de admis ca ar putea fi executate lucrarile dintr-o data, presupune o perioada mai scurta sau mai lunga  de timp in care lucrarile specifice sunt finalizate si in acest interval de timp data savarsirii faptei contraventionale este considerata data constatarii. Momentul finalizarii nu poate fi insa legat de cel al receptiei lucrarilor de catre reprezentantii administratiei locale, astfel cum incearca intimata sa sustina in aparare;  o astfel de interpretare ar lipsi practic de efecte dispozitiile art. 31 din Legea nr.50/1991 intrucat receptia lucrarilor nu poate avea loc in lipsa autorizatiei de construire, ceea ce ar insemna ca savarsirea faptei contraventionale  ar putea fi constata oricand pana la intrarea in legalitate prin obtinerea autorizatiei in  mod corespunzator .(sentinta civila nr.9388/30.11.2006)

Petenta C.L.  a solicitat instantei ca prin hotararea ce va pronunta in contradictoriu cu intimata Primaria Sectorului 2 Bucuresti  sa dispuna anularea procesului verbal seria 003111 nr. 49473/22.08.2006 prin care a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 30.000 RON pentru savarsirea faptei contraventionale prevazute de art. 26 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991 republicata.
Plangerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art. 36 din OG 2/2001.
In motivarea plangerii a aratat petenta ca in anul 1999, intentionand sa ridice un imobil pe terenul proprietatea sa situat in Bucuresti, str. C.nr. 13, sector 2 a angajat un arhitect, aceasta urmand sa se ocupe in totalitate de efectuarea lucrarilor, inclusiv in ceea ce priveste obtinerea documentatiei necesare; respectiva persoana a decedat ulterior fara a finaliza demersurile necesare in acest sens iar petenta a fost sanctionata contraventional si i s-a eliberat autorizatie de construire in data de 26.01.2001, fara a fi informata cat priveste faptul ca pentru imprejmuirea imobilului era necesara o autorizatie de construire distincta, petenta considerand ca dat fiind sanctiunea aplicata in anul 1999, autorizatia de construire ulterior eliberata cuprindea absolut tot ceea ce era necesar.
A mai aratat petenta ca la momentul la care a solicitat receptia lucrarilor, a primit prin posta prezentul proces verbal contestat.
Intimata a formulat intampinare, inaintata odata cu plangerea petentei,  prin care a aratat in aparare ca in data de 18.08.2006, cu ocazia verificarilor efectuate la adresa imobilului proprietatea petentei, s-a constatat executata imprejmuirea imobilului pe strada paralela cu str. C. pe lungime de cca. 9,50 m din otel forjat si porti de acces in incinta, iar pe lateralele stanga si dreapta imprejmuire din zidarie de caramida tencuita, cu inaltimea de 1,80 m, acoperita in partea superioara cu tigla tip Bramac cu panta de scurgere a apei spre interior, conform notei de control incheiata la acea data.
  A precizat intimata ca necunoasterea legislatiei, invocata de catre petenta in sensul ca actul de autorizatie emis nu mentiona si imprejmuirea imobilului edificat, nu justifica aplicarea unei amenzi intr-un cuantum mai redus in conditiile in care contestatoarea a avut la dispozitie o perioada de 5 ani pentru a se interesa si a intreprinde masurile necesare in vederea intrarii in legalitate tinand cont  si de amploarea lucrarilor de constructii executate in regim neautorizat.
In sedinta publica din data de 2.11.2006 contestatoarea si-a precizat actiunea in sensul de a se constata de catre instanta ca dreptul de a constata savarsirea faptei contraventionale si de a aplica sanctiunea amenzii era prescris la data incheierii notei de constatare si respectiv a   procesului verbal intrucat imprejmuirea in forma actuala a fost executata odata cu inceperea lucrarilor de edificare a constructiei, astfel incat gardul in fata si pe lateralele imobilului - in spatele constructiei era deja realizata imprejmuire de beton deoarece se afla amplasata o benzinarie -  fost ridicat in urma cu 6 ani, iar potrivit dispozitiilor art.31 din Legea nr. 50/1991 republicata dreptul sus mentionat se prescrie in termen de 2 ani de la data savarsirii faptei.
A completat contestatoarea plangerea cu invocarea unor motive de nulitate a procesului verbal, invocand faptul ca nu i-a  fost adus la cunostinta dreptul de a formula obiectiuni, procesul verbal a fost incheiat la sediul intimatei si nu cuprinde elementele de identificare a persoanei semnatare in calitate de martor in conformitate cu dispozitiile art. 17 si art. 19 din OG 2 /2001.
In dovedirea plangerii petenta a solicitat proba cu inscrisuri si proba testimoniala cu doi martori si respectiv in aparare intimata a solicitat proba cu inscrisuri, probe pe care instanta le-a apreciat ca fiind pertinente, utile si concludente in solutionarea cauzei si ca urmare le-a incuviintat si administrat, declaratiile martorilor fiind consemnate si atasate la dosar.
La dosar au fost depuse in copii certificate pentru  conformitate cu originalul urmatoarele inscrisuri:  procesul verbal contestat si dovada de comunicare a acestuia catre petenta, nota de control nr.1960 /18.08.2006 emisa de Primaria Sectorului 2 Bucuresti, adresa nr. 46293/5783-31.08.2006 a intimatei catre petenta, autorizatie de construire nr. 3/1C/26.01.2001 si certificat de urbanism nr.24C/18.05.1999 eliberate de intimata, planse foto. 
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine ca prin procesul verbal seria 003111 nr. 49473/22.08.2006   emis de Primaria sector 2 Bucuresti, petenta  a fost sanctionata contraventional cu amenda in cuantum de 30.000 RON pentru savarsirea faptei contraventionale prevazute de art.26 alin. 1 lit. a  din Legea 50/1991 republicata,  constand in aceea ca au fost edificate in cursul anului 2005, fara a fi mentionate in autorizatia de construire detinuta, lucrari de imprejmuire a imobilului situat in Bucuresti, str. C.nr.13, sector 2, respectiv executarea inchiderii pe latura dinspre strada C. formata din porti metalice de acces in incinta, pe lateralele stanga si dreapta intre constructie si latura de la drum, pe o lungime de cca. 9,50 m, s-a realizat inchiderea imobilului din zidarie tencuita acoperita in partea superioara cu tigla tip Brenac cu pantele de scurgere a apei in interiorul proprietatii.
Organele  de control au efectuat respectivele constatari  in urma deplasarii la fata locului  in data de 18.08.2006 fiind consemnate in nota de constatare incheiata cu acel prilej si aflata la dosar.
Instanta constata ca procesul verbal a fost incheiat cu respectarea conditiilor legale de validitate si nu va retine apararea petentei in sensul ca nu a avut posibilitatea de a formula obiectiuni dat fiind faptul ca procesul verbal nu a fost incheiat in prezenta petentei pentru a exista aceasta posibilitate reala de a formula obiectiuni care sa fi fost nesocotita de catre agentul constatator.
Este adevarat ca procesul verbal nu este semnat de catre un martor care sa ateste lipsa petentei la incheierea actului constatator dar exista mentionata imprejurarea care a dus la incheierea astfel a procesului verbal respectiv lipsa unei persoane disponibile la sediul Primariei Sector 2 Bucuresti  care sa semneze procesul verbal astfel incheiat.
Cat priveste sustinerile petentei in sensul ca la momentul constatarii si a aplicarii sanctiunii contraventionale era prescris dreptul de constata savarsirea faptei contraventionale si de a  aplica sanctiunea in mod corespunzator, acestea sunt intemeiate fata de prevederile art.31 din Legea nr. 50/1991 republicata.
Este adevarat ca fapta de construire este prin natura sa o fapta in forma continua, nefiind de admis ca ar putea fi executate lucrarile dintr-o data, presupune o perioada mai scurta sau mai lunga  de timp in care lucrarile specifice sunt finalizate si in acest interval de timp data savarsirii faptei contraventionale este considerata data constatarii. Momentul finalizarii nu poate fi insa legat de cel al receptiei lucrarilor de catre reprezentantii administratiei locale, astfel cum incearca intimata sa sustina in aparare;  o astfel de interpretare ar lipsi practic de efecte dispozitiile art. 31 din Legea nr.50/1991 intrucat receptia lucrarilor nu poate avea loc in lipsa autorizatiei de construire, ceea ce ar insemna ca savarsirea faptei contraventionale  ar putea fi constata oricand pana la intrarea in legalitate prin obtinerea autorizatiei in  mod corespunzator .
Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezulta ca lucrarile de ridicare a imprejmuirii pentru imobilul situat la adresa sus mentionata in forma actuala, existenta si la data efectuarii constatarii la data de18.08.2006, au fost incheiate in mod obiectiv la sfarsitul anului 2000, astfel incat termenul legal de 2 ani in care poate fi facuta constatarea si aplicata sanctiunea contraventionala a fost depasit  si ca urmare constatarea si sanctionarea faptei contraventionale apare ca prescrisa .
In considerarea celor astfel expuse instanta va admite plangerea, va anula procesul verbal si va exonera petenta de plata amenzii.