nulitate contract de vanzare cumparare. probe.

Din economia reglementarilor cuprinse in art.138 C.proc.civ. rezulta ca, sub pedeapsa decaderii, probele trebuie invocate in conditiile art.112 (prin cererea de chemare in judecata), art.115 (intampinare), art.132 (la termenul acordat pentru intregirea sau modificarea cererii, dupa prima zi de infatisare). In ipotezele, de exceptie, aratate in art.138  coroborat cu art.167 alin.4 dovada si proba contrarie vor fi invocate, de asemenea sub pedeapsa decaderii, in aceeasi sedinta (daca amandoua partile sunt de fata).
 Se constata ca prin cererea introductiva de instanta, reclamantii nu au aratat dovezile pe care se sprijina cererea, obligatie ce le revenea potrivit dispozitiilor art.112 pct.5 C.proc.civ.  Nici la primul si nici la al doilea termen de judecata, acordat la solicitarea lor pentru lipsa de aparare,  nu au inteles sa propuna probe, solicitand administrarea acestora abia prin raspunsul la intampinarea formulata de parata, fara sa depuna la dosar inscrisurile de care au inteles sa se foloseasca in cauza conform art.112 alin.(2) C.proc.civ. si fara sa indice numele si adresa martorilor pentru a putea fi citati, conform art.112 alin.(5) C.proc.civ.
Numele si adresa martorilor propusi a fi audiati in cauza au fost in cele din urma  indicate, prin petitia depusa la dosar in data de 05.05.2004,  dar cum  la nici un termen de judecata reclamantii nu s-au prezentat in instanta, nu s-a putut aprecia eventuala incidenta a  dispozitiilor art.138 alin.4 C.proc.civ. si in consecinta s-a dispus decaderea din dreptul de a propune probe in dovedirea actiunii principale. (sentinta civila nr.3440/06.05.2004)

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti in data de 29.01.2004, reclamantii M.F. si M. F. au chemat in judecata pe parata A. M. solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1854/19.12.2003 pentru lipsa consimtamantului vanzatoarei M.F., cu cheltuieli de judecata. In subsidiar s-a solicitat anularea contractului pentru vicierea consimtamantului vanzatorilor prin eroare si dol.
In motivarea cererii, intemeiata pe dispozitiile art.948, art.953, art.954, art.960-961 C.civ. si  art.112 C.proc.civ., reclamantii arata ca fiind bolnavi si avand o varsta inaintata, si-au facut cunoscuta intentia de a efectua un schimb de locuinta, in schimbul apartamentului lor urmarind sa primeasca un apartament mai ieftin si o diferenta de bani.
In urma anuntului privind schimbul de locuinta, parata s-a prezentat la domiciliul reclamantilor, partile convenind ca in schimbul apartamentului proprietatea reclamantilor, parata sa plateasca suma de 545.000.000 lei si sa le puna la dispozitie un apartament cu doua camere, pe care urma sa-l achizitioneze.
Sustine reclamantul ca sotia sa, reclamanta M.F., era in stare de inconstienta, astfel ca nu i-a putut spune ce intentie are si ca in data de 19.12.2003 parata a venit insotita de o alta persoana si  i-a predat o suma de bani pe care el nu a numarat-o fiind convins ca reprezinta pretul convenit. Cu aceasta ocazie, parata i-a cerut sa-si puna amprenta pe un act despre care reclamantul, care nu stie carte, a crezut ca reprezinta chitanta ce atesta primirea sumei de bani.
Totodata, i-a spus ca este necesara si amprenta sotiei sale, astfel ca parata a luat mana reclamantei M.F., i-a aplicat un deget intr-o tusiera si apoi pe act, M. F. nerevenindu-si nici un moment si nestiind ce se intampla.
Dupa plecarea paratei, reclamantul a pus banii intr-un sertar si si-a chemat copiii carora le-a aratat actul,  acestia spunandu-i ca a vandut apartamentul pentru suma de 545.000.000 lei, inscrisul nefiind o chitanta ori o promisiune bilaterala de schimb ci un act de vanzare-cumparare. Tot atunci au fost numarati si banii primiti, constatandu-se lipsa a aproximativ 10.000 USD.
Sustine reclamantul ca a depus plangere la Sectia 7 Politie, reclamand sustragerea acestei sume de bani, dar ca nu a putut preciza suma primita si nici indica persoana vinovata deoarece in acea zi in domiciliul sau au intrat mai multe persoane.
Arata reclamantii ca actul prezinta  si vicii de fond si de forma care atrag nulitatea sa, fiind aplicata amprenta digitala in locul semnaturii vanzatorilor iar in incheierea de autentificare  exista o mentiune scrisa de mana care nu este certificata si stampilata de notar pentru a fi valabila ca si adaugire.
Alaturat cererii de chemare in judecata s-a depus copie necertificata a  contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1854 din 19.12.2003.
In termen legal, parata a depus intampinare si cerere reconventionala, solicitand respingerea actiunii ca nefondata  si evacuarea acestora din apartamentul nr.1 situat in Bucuresti, str. G. nr.9, vila 1, parter, sector 2.
Arata parata ca afirmatiile reclamantilor nu sunt reale, contractul fiind incheiat in fata notarului public iar din cuprinsul sau rezulta ca a fost citit partilor care au declarat ca au inteles continutul actului si ca acesta reprezinta vointa lor. Nu s-a pus problema schimbului ci aceea a vanzarii, pretul, platit integral in fata notarului,  fiind un pret serios si sincer pentru un apartament cu doua camere.
Referitor la inexistenta consimtamantului vanzatoarei arata ca afirmatiile privind starea de boala a reclamantei nu sunt confirmate de nici un act medical si sunt mincinoase intrucat notarul a discutat personal cu vanzatoarea.
Cu privire la viciile de fond si forma ale contractului, parata arata ca reclamantii au fost intrebati de notar daca stiu carte si deoarece acestia au negat li s-a cerut sa puna amprenta pe act, pentru a nu da loc la interpretari ulterioare iar mentiunea adaugata pe contract este semnata si stampilata de notar, in partea stanga a actului.
Prin cererea reconventionala, parata-reclamanta solicita evacuarea reclamantilor-parati din apartamentul proprietatea sa, termenul convenit pentru predarea apartamentului fiind 26.12.2003.
In dovedirea sustinerilor sale, parata-reclamanta a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, testimoniala si interogatoriul reclamantilor-parati, probe incuviintate de instanta in sedinta publica de la 15.04.2004, aceasta fiind prima zi de infatisare.
Raspunzand la intampinare si formuland intampinare la cererea reconventionala, reclamantii-parati au aratat ca vor incerca sa dovedeasca faptul ca situatia de fapt este aceea pe care ei au prezentat-o si nu aceea sustinuta de parata.
Totodata au invocat exceptia tardivitatii depunerii intampinarii  si cererii reconventionale, exceptie respinsa de instanta intrucat acestea au fost expediate in data de 12.03.2004, cu respectarea termenului de 5 zile prevazut de art.1141 alin.(2) C.proc.civ.
Prin aceasta petitie intitulata raspuns la intampinare-intampinare,  formulata la data de 10.04.2004 si depusa la dosar in data de 15.04.2004,  reclamantii-parati au propus probe in dovedirea actiunii, solicitand administrarea probei cu interogatoriu, testimoniala si expertiza neuropsihiatrica avand ca obiectiv stabilirea existentei sau inexistentei  ori diminuarii discernamantului vanzatoarei la data incheierea contractului.
Solicitarea de probe, de aceasta data cu indicarea numelui martorilor a caror audiere se propune, a fost reiterata printr-o petitie depusa, prin registratura, in data de 05.05.2004.
Din economia reglementarilor cuprinse in art.138 C.proc.civ. rezulta ca, sub pedeapsa decaderii, probele trebuie invocate in conditiile art.112 (prin cererea de chemare in judecata), art.115 (intampinare), art.132 (la termenul acordat pentru intregirea sau modificarea cererii, dupa prima zi de infatisare). In ipotezele, de exceptie, aratate in art.138  coroborat cu art.167 alin.4 dovada si proba contrarie vor fi invocate, de asemenea sub pedeapsa decaderii, in aceeasi sedinta (daca amandoua partile sunt de fata).
 Se constata ca prin cererea introductiva de instanta, reclamantii nu au aratat dovezile pe care se sprijina cererea, obligatie ce le revenea potrivit dispozitiilor art.112 pct.5 C.proc.civ.  Nici la primul si nici la al doilea termen de judecata, acordat la solicitarea lor pentru lipsa de aparare,  nu au inteles sa propuna probe, solicitand administrarea acestora abia prin raspunsul la intampinarea formulata de parata, fara sa depuna la dosar inscrisurile de care au inteles sa se foloseasca in cauza conform art.112 alin.(2) C.proc.civ. si fara sa indice numele si adresa martorilor pentru a putea fi citati, conform art.112 alin.(5) C.proc.civ.
Numele si adresa martorilor propusi a fi audiati in cauza au fost in cele din urma  indicate, prin petitia depusa la dosar in data de 05.05.2004,  dar cum  la nici un termen de judecata reclamantii nu s-au prezentat in instanta, nu s-a putut aprecia eventuala incidenta a  dispozitiilor art.138 alin.4 C.proc.civ. si in consecinta s-a dispus decaderea din dreptul de a propune probe in dovedirea actiunii principale.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, se retine ca reclamantii-parati nu au solicitat probe in aparare.
Avand in vedere ca, desi sustin ca sunt nedeplasabili, ori greu deplasabili,  reclamantii au urmarit dosarul si cel putin unul dintre ei s-a prezentat la registratura instantei intre termenele acordate dar nu s-a  prezentat niciodata  in sedinta publica, instanta retine ca  prin adeverinta medicala din data de 04.05.2004 nu s-a facut dovada existentei unor motive temeinice care sa-l  fi impiedicat pe reclamantul M.F. sa se prezinte la interogatoriu, lipsa acestuia urmand a fi apreciata ca un inceput de dovada in folosul paratei-reclamante si coroborata cu celelalte dovezi administrate la solicitarea acesteia - inscrisuri si depozitia martorei P.E..
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata si retine urmatoarele:
La data de 19 decembrie 2003 s-a incheiat intre parti contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.1854,  prin care reclamantii au vandut paratei apartamentul nr.1 din imobilul situat in Bucuresti, str. G. nr.9, vila 1, parter, nr.36, sector 2, compus din doua camere si dependinte.
Pretul convenit a fost de 545.000.000 lei, platit integral la data autentificarii actului, apartamentul urmand a fi eliberat de vanzatori in ziua de 26.12.2003.
Promovand  actiunea de fata,  reclamantii au solicitat in principal constatarea nulitatii absolute a contractului pentru lipsa consimtamantului vanzatoarei M.F. precum si pentru ca inscrisul prezinta vicii de fond si de forma in sensul ca semnarea actului de catre vanzatori s-a facut prin luarea amprentei iar in cuprinsul incheierii  de autentificare exista o mentiune scrisa de mana si necertificata de notar prin semnare si aplicarea stampilei. 
In subsidiar, se solicita anularea actului de vanzare-cumparare pentru vicierea consimtamantului vanzatorilor prin eroare si dol.
 Actiunea principala este neintemeiata si urmeaza a fi respinsa ca atare pentru urmatoarele considerente expuse in raport de cauzele de nulitate invocate, respectiv inexistenta consimtamantului pentru lipsa discernamantului, eroarea si dolul.
Existenta discernamantului persoanei care isi manifesta hotararea de a incheia un act juridic reprezinta o conditie de valabilitate a consimtamantului, la randul sau conditie  de validitate a actului juridic.
Cu toate ca se afirma ca vanzatoarea M.F.  are discernamantul abolit in totalitate, cu scurte episoade de constienta, reclamantii nu au depus la dosar nici un act medical din care sa rezulte starea de sanatate a acesteia si care sa fi facut necesara efectuarea unei expertize de specialitate pentru a se verifica daca la momentul perfectarii actului a avut prefigurarea actelor  si faptelor sale.
Nu numai ca nu s-a facut nici o proba in sensul afirmat de reclamanti, ci dovezile administrate de parata au facut proba contrara, a existentei discernamantului vanzatoarei.
Astfel, martora P.E., agentul imobiliar care a intermediat tranzactia, a declarat ca a discutat cu reclamanta care i-a spus ca doreste sa se mute la tara, declaratia martorei venind sa confirme constatarile personale ale notarului privind exprimarea consimtamantului la incheierea actului de catre toate partile contractante.
Asa cum se mentioneaza in incheierea de autentificare, notarul public s-a deplasat la domiciliul vanzatorilor unde a verificat identitatea partilor  si le-a citit actul pe care apoi l-a autentificat conform consimtamantului exprimat atat de catre vanzatori cat si de cumparatoare.
Cum mentiunile facute de functionarul competent care a instrumentat actul si care au fost consemnate de acesta in inscrisul incheiat, fac deplina dovada si nu pot fi rasturnate decat prin proba falsului, proba care nu s-a facut si nici nu s-a solicitat a fi facuta, se constata ca existenta manifestarii de vointa a reclamantei la perfectarea contractului de vanzare-cumparare a fost pe deplin probata.
De altfel, in conditiile in care reclamanta formuleaza si semneaza in nume propriu cereri adresate instantei de judecata, chiar si in ipoteza in care    s-ar accepta ca sufera de afectiuni psihice, se constata ca episoadele de constienta la care se face referire in cererea de chemare in judecata nu sunt chiar atat de scurte, intre data inregistrarii actiunii si ultima cerere depusa la dosar si semnata de amandoi reclamantii fiind un interval de 3 luni de zile.
In ceea ce priveste eroarea, din motivarea cererii, rezulta ca se invoca eroarea asupra naturii juridice actului juridic, reclamantii intentionand sa incheie un contract de schimb si nu un contract de vanzare-cumparare.
 Eroarea asupra naturii actului juridic "error in negotio" este rezultatul neconcordantei involuntare dintre vointa reala interna, comuna, a partilor contractante si vointa (pretins convergenta) exprimata prin actul juridic.
Raportand dispozitiile art.953 C.Civ., potrivit caruia:"consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol",  la dispozitiile art.948 C.civ. care reglementeaza conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii, intre acestea fiind si "consimtamantul valabil al partii ce se obliga", rezulta ca este suficient ca una dintre partile contractante sa fi voit (vointa interna) un alt act juridic decat cel declarat pentru ca acesta din urma sa poata fi caracterizat ca lipsit de consimtamant si, ca atare, nul absolut.
Probele administrate in cauza infirma sustinerile reclamantilor si in ceea ce priveste eroarea asupra naturii contractului incheiat, acesta exprimand in totalitate vointa partilor care au semnat actul dupa ce le-a fost citit de notar.
In incheierea de autentificare, notarul retine ca "dupa citirea actului au consimtit la autentificarea prezentului inscris si au semnat toate exemplarele lui", dupa ce in prealabil retine ca vanzatoarei M.F., "nestiind carte, i s-a luat amprenta degetului aratator de la mana dreapta si de la aratatorul mainii stangi, sotului sau".
Nu se face nici o mentiune in sensul ca si vanzatorul este nestiutor de carte insa in motivarea cererii de chemare in judecata acesta afirma ca nu a citit inscrisul ce i-a fost prezentat pentru ca nici el nu stie carte dar ca stie sa semneze, aspect pe care l-a adus la cunostinta notarului, care i-a cerut totusi sa puna amprenta pe act, pentru ca asa se simte mai in siguranta.
Ca s-a urmarit incheierea unui act de vanzare-cumparare si nu a unui contract de schimb, rezulta si din declaratia martorei P.E., aceasta declarand ca apartamentul vanzatorilor se afla in baza de date a agentiei imobiliare, informatia fiind preluata  dintr-un ziar in care era oferit spre vanzare.
A declarat martora ca la vizionarea apartamentului reclamantii au afirmat ca doresc sa vanda cat mai repede pentru ca intentionau sa cumpere o casa la tara, vanzarea facandu-se fara certificat de sarcini tocmai pentru ca partile se grabeau foarte tare; vanzatorii pentru motivul aratat iar parata pentru ca isi vanduse apartamentul si locuia cu chirie deoarece voia sa cumpere numai un spatiu in care sa aiba atat posibilitatea de a locui cat si posibilitatea de a deschide un cabinet medical.
Desi au solicitat anularea contractului si pentru vicierea consimtamantului prin dol, reclamantii nu au precizat care au fost manoperele dolosive ce s-au exercitat asupra lor pentru a-i determina sa incheie actul, astfel ca sustinerile sub acest aspect nu au putut fi analizate de instanta.
Cat priveste pretul vanzarii, de 545.000.000 lei, instanta retine ca acesta a fost platit integral la momentul autentificarii actului.
Desi in actul de vanzare-cumparare nu se mentioneaza ca banii s-ar fi numarat in fata notarului, sustinerile paratei privind plata integrala a pretului in fata notarului sunt confirmate de atat de  martorul P.E. cat si de reclamant care recunoaste ca a primit banii atunci cand i s-a cerut sa-si puna amprenta pe act si ca dupa plecare paratei i-a pus intr-un sertar, ulterior acestui moment constatand disparitia a 10.000 USD.
Contractul fiind valabil incheiat si dreptul de proprietate asupra imobilului fiind transmis catre cumparatoare de la data autentificarii actului juridic, cum  vanzatorii aveau obligatia sa elibereze apartamentul inca din data de 26.12.2003,  instanta urmeaza sa admita cererea reconventionala  si, in temeiul dispozitiilor  art.480 C.civ., va dispune evacuarea reclamantilor-parati din apartamentul nr.1 al imobilului din Bucuresti, str.G. nr.9, vila 1, parter, sector 2, pentru lipsa titlului locativ.