stabilire domiciliu minor

Fata de situatia de fapt retinuta, instanta constata ca inca din anul 2002, cand partile s-au separat in fapt, a disparut si echilibrul si siguranta zilei de maine din viata minorei.
Aceasta a fost incredintata si reincredintata mai apoi, doar pe baza liberului arbitru, cate unui parinte in parte, fiind mutata la intervale scurte de timp din Ploiesti in Bucuresti si mai apoi din nou in Ploiesti. Instanta retine ca toata aceasta situatie de provizorat din viata minorei G.B.C. nu a facut decat sa-i dauneze acesteia, transformand-o prea devreme dintr-un copil intr-o persoana matura, nevoita sa faca alegeri dificile intre parintii sai naturali, intre orasele in care doreste sa locuiasca sau scolile  in care doreste sa studieze.
Instanta retine ca, fata de toate aceste considerente retinute mai sus, minora are nevoie cel mai mult in prezent de stabilitate si siguranta, in functie de aceste aspecte urmand a decide asupra admiterii sau respingerii actiunii reclamantei. (sentinta civila nr.5232/30.06.2004)

      
       Prin cererea adresata acestei  instante la data de 01.03.2004  reclamanta G.R.I. a chemat in judecata pe paratul G.R.A. solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna stabilirea domiciliului minorei G.B.C., nascuta la 19.02.1997 la reclamanta si obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorei, calculata la venitul minim pe economie, daca se va dovedi ca paratul nu are un loc de munca si nu inregistreaza venituri, cu cheltuieli de judecata.
         In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca in urma convietuirii cu paratul s-a nascut la data de 19.02.1997 minora G.B.C. pe care acesta din urma a recunoscut-o la insistentele sale abia dupa doi ani de la nastere. Partile s-au despartit in fapt in anul 2002, cand reclamanta a parasit domiciliul comun de la parintii paratului, mutandu-se la bunicii sai. Reclamanta mai arata ca o perioada minora a stat cu ea in Bucuresti si a fost inscrisa la scoala de reclamanta, dupa care fara incuviintarea mamei a fost luata de tata din Bucuresti si dusa la Ploiesti, la domiciliul parintilor sai. A mai aratat reclamanta ca in perioada cat fetita a stat cu ea a solicitat tatalui sa contribuie la cresterea si educarea acesteia financiar, dar acesta a refuzat motivat de faptul ca nu are un loc de munca.
De la data de 11.01.2004 fetita se afla in ingrijirea bunicilor paterni care, dupa ce a fost dusa de tata la acestia fara acordul mamei, nu i-au mai dat voie fetitei sa intretina legaturi cu mama sa, sa o vada sau sa vorbeasca cu aceasta.
In drept actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art.100 si art.98 din Codul familiei.
La data de 22.03.2004 prin serviciul registratura paratul a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii reclamantei ca neintemeiata.
In motivare paratul a aratat ca din relatia avuta cu reclamanta a rezultat minora G.B.C., care nu poarta numele sau din cauza ca la relatia lor s-au opus parintii sai, care sustineau ca reclamanta provenea dintr-o familie cu reputatie proasta. Cu toate acestea, arata ca pana la varsta de 5 luni si jumatate a minorei a contribuit la cresterea si educarea  acesteia, iar dupa integrarea in familie a reclamantei si a minorei copilul a fost exclusiv ingrijit si educat de parat si parintii acestuia, reclamanta fiind ocupata cu continuarea studiilor universitare. Dupa admiterea la facultate, pe care reclamanta o frecventa la Brasov, aceasta a inceput sa lipseasca de acasa, in acel moment locuind impreuna cu minora si paratul in domiciliul parintilor acestuia. In anul 2002 reclamanta a luat minora si a plecat la bunicii sai, de unde minora a fugit, neputandu-se adapta.
Paratul a mai aratat ca minora a mai fost luata de mama la Bucuresti, la domiciliul  bunicilor acesteia in luna decembrie a anului 2003 dar, a doua zi, intalnindu-se cu minora in complexul Unirea la "Mc Donalds", aceasta i-a spus ca nu doreste sa locuiasca cu mama sa si ca urmare a acestui fapt paratul a dus minora din nou la Ploiesti, la domiciliul parintilor sai. De atunci reclamanta nu a mai dorit sa ia legatura cu minora iar minora refuza categoric sa mai stea cu mama sa.
In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri, interogatoriu, testimoniala, s-a dispus si efectuat ancheta sociala efectuat la domiciliile ambilor parinti.
       Analizand actele si lucrarile dosarului instanta  constata urmatoarele:
In anul 1997, la 19 februarie, ca urmare a relatiei dintre parti, s-a nascut minora G.B.C., pe care tatal sau nu a recunoscut-o decat dupa doi ani de zile.
La 5 luni dupa nasterea minorei mama acesteia, reclamanta, impreuna cu minora, s-au mutat in domiciliul parintilor paratului din Ploiesti, unde au locuit impreuna pana in luna iunie a anului 2002 - asa cum reiese din adeverinta depusa la dosarul cauzei fila 22, si din declaratiile martorilor  T.G., A.R. si D.L.C.
Asa cum reiese din spusele martorului T.R., audiata in cauza, in vara anului 2002 reclamanta a luat minora din domiciliul parintilor paratului si, timp de doua nopti, a dormit cu aceasta intr-o camera de camin in Brasov, timp in care reclamanta si-a dat examenele restante din sesiunea de vara la facultatea la ale carei cursuri le frecventa.
In timpul sederii la Brasov paratul a venit dupa reclamanta si minora pentru a le readuce la domiciliul sau din Ploiesti, reclamanta refuzand insa sa o predea pe minora, cu care s-a stabilit ulterior in domiciliul bunicii sale, tot in Ploiesti. In acest domiciliu au locuit minora si reclamanta pana intr-o zi cand minora a fugit de la mama sa in domiciliul bunicilor paterni, motivand ca nu mai doreste sa locuiasca cu mama sa - declaratiile martorilor.
La sfarsitul anului 2003, asa cum reiese si din declaratiile martorilor, paratul a plecat din tara iar reclamanta, mutata intre timp la Bucuresti, unde si-a gasit un loc de munca, a luat-o din nou pe fetita sa locuiasca impreuna cu aceasta. Reclamanta a locuit in Bucuresti, la concubinul sau, intr-un imobil inchiriat, impreuna cu minora timp de aproximativ o luna, in acest timp mergand cu copilul la psiholog si inscriind-o pe minora la Scoala W.
Asa cum reiese din raportul psihologului V.G., realizat in acea perioada minora avea probleme de comunicare cu mama sa, fiind foarte trista deoarece a fost nevoita sa plece de la bunicii paterni. Asa cum descrie relatia mama-fiica psihologul, aceasta nu era dintre cele mai bune, fetita nereusind sa stabileasca a cale de comunicare cu mama sa, dar dand semne ca lucrurile se pot indrepta - "e mai bine acum" au declarat cele doua despre relatia lor.
Ca urmare a intalnirii, in Bucuresti, dintre minora si parat la complexul Unirea, fiind adusa aici pentru a se intalni cu tatal sau de catre mama, minora si-a manifestat dorinta de a se muta inapoi la bunicii paterni, motiv pentru care paratul a luat-o pe minora cu sine la Ploiesti si nu a mai inapoiat-o mamei.
Asa cum reiese din declaratiile martorilor A.R. si P.E., in prezent minora locuieste la bunicii paterni impreuna cu acestia si cu tatal sau, refuzand contactul cu mama sa. ("reclamanta a auzit-o la telefon cum refuza sa vorbeasca cu ea" - spune A.R. si "minora mi-a spus ca nu doreste sa locuiasca cu mama ei"- declara P.E.).
Asa cum reiese din concluziile psihologului I.O., in prezent minora este bine ingrijita, sociabila, echilibrata, singurele momente in care se manifesta emotional fiind cele in care vorbeste despre mama sa, pe care "nu o intelege" si despre care afirma ca stie ca nu-i vrea raul si ca o iubeste "dar ei ii place sa mediteze si sa stea de vorba cu prietenii, asa e ea."
Fata de situatia de fapt retinuta mai sus, instanta constata ca inca din anul 2002, cand partile s-au separat in fapt, a disparut si echilibrul si siguranta zilei de maine din viata minorei.
Aceasta a fost incredintata si reincredintata mai apoi, doar pe baza liberului arbitru, cate unui parinte in parte, fiind mutata la intervale scurte de timp din Ploiesti in Bucuresti si mai apoi din nou in Ploiesti. Instanta retine ca toata aceasta situatie de provizorat din viata minorei G.B.C. nu a facut decat sa-i dauneze acesteia, transformand-o prea devreme dintr-un copil intr-o persoana matura, nevoita sa faca alegeri dificile intre parintii sai naturali, intre orasele in care doreste sa locuiasca sau scolile  in care doreste sa studieze.
Instanta retine ca, fata de toate aceste considerente retinute mai sus, minora are nevoie cel mai mult in prezent de stabilitate si siguranta, in functie de aceste aspecte urmand a decide asupra admiterii sau respingerii actiunii reclamantei.
Din probatoriul administrat in cauza instanta retine ca pentru minora, pana in prezent, elementul de siguranta este constituit de domiciliul bunicilor sai, catre care s-a indreptat atunci cand a fugit din domiciliul reclamantei si unde se simte protejata. De asemenea, instanta retine ca minora nu isi doreste sa intrerupa legaturile cu mama sa, dar ii este frica de aceasta si nu ii intelege comportamentul.
Pe de alta parte, reclamanta nu are un domiciliu proprietate personala, locuind cu chirie in Bucuresti, chirie care este platita dintr-un venit de 2.800.000 lei plus comision / luna. De asemenea, trebuie mentionat faptul ca in apartament locuieste si concubinul sau, relatia cu acesta fiind in prezent buna dar neoferind garantii pentru viitor.
Paratul are un domiciliu in Bucuresti, intr-un apartament care este in prezent inchiriat, locuind in fapt impreuna cu parintii sai la Ploiesti, in domiciliul acestora. Din punct de vedere al stabilitatii cu privire la domiciliu, instanta retine ca paratul poate asigura minorei aceasta stabilitate, cu atat mai mult cu cat si din punct de vedere al spatiului de locuit acesta este generos. Faptul ca paratul are o locuinta proprietate personala in Bucuresti, in prezent inchiriata, nu poate insemna decat faptul ca paratul are asigurat un venit lunar suplimentar,  in orice conditie, chiar in eventualitatea in care ar ramane fara un loc de munca.
Fata de toate aceste aspecte si fata de faptul ca in prezent, de aproximativ 6 luni, minora locuieste in Ploiesti, impreuna cu bunicii paterni si cu tatal sau, fiind asa cum declara si martora T.G. "obisnuita sa stea cu paratul si parintii acestuia", instanta considera ca in domiciliul din Ploiesti, alaturi de parat si bunicii paterni, minora G.B.C. poate primi ingrijirea si educatia de care are nevoie si, cel mai important, echilibrul si stabilitatea care i-au lipsit pana in prezent.
In consecinta, in baza art.100 din Codul Familiei, instanta urmeaza a respinge ca neintemeiata actiunea formulata de reclamanta.
In baza art.274 Cod procedura civila, va lua act ca paratul nu a solicitat cheltuieli de judecata si va respinge cererea de acordare a cheltuielilor de judecata formulata de reclamanta.