pretentii. raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri

"Art.1000 alin.1 Cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, prezumandu-se, pana la proba contrarie, ca proprietarul lucrului este paznicul juridic al acestuia. Prin incheierea contractelor de locatiune si comodat, paratul G.M. a facut dovada ca a transmis paza juridica a apartamentului paratilor A.Z.I.. Insa, trebuie facuta distinctia intre paza juridica a structurii lucrului si paza juridica a folosintei acestuia, proprietarul continuand sa raspunda pentru prejudiciile ce isi au originea  in structura lucrului. Nu exista nici o dovada in sensul folosirii de catre locatar si comodatar in mod defectuos  a instalatiilor de apa, care contin si racordul ce a provocat prin deteriorare inundatia, ceea ce inseamna ca prejudiciul este rezultatul unor vicii de structura a bunului (defecte de fabricatie, folosinta indelungata)." (sentinta civila nr. 2094/10.03.2006)

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 19.07.2005 sub nr. 9753/2005, reclamantul B.J. a chemat in judecata pe paratii A.Z.I, A.Z.S., G.M., solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna obligarea paratilor la plata sumei de 1200 lei, necesara refacerii zugravelilor deteriorate prin inundatia produsa la 06.02.2005, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca paratii A.Z.I. si A.Z.S., chiriasii apartamentului proprietatea paratului G.M. din str. D. nr. 20, sector 1, la data de 06.02.2005, asa cum rezulta din procesul verbal nr. 836/09.02.2005 si din adresa nr. 903/16.05.2005, au produs o inundatie care a afectat apartamentul proprietatea sa .
Cererea nu a fost motivata in drept.
La dosar au fost depuse in copie urmatoarele inscrisuri: proces verbal incheiat la data de 09.02.2005 de Asociatia de Proprietari, adrese emise de Asociatia de proprietari catre paratii .Z.I, A.Z.S., G.M.
La data de 26.09.2005 paratul G.M. a depus intampinare, prin care solicita scoaterea sa din cauza, invocand exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive si reducerea pretentiilor reclamantului proportional cu dauna suferita.
In motivarea intampinarii paratul G.M. arata ca inundatia s-a produs in jurul orei 04,30, in urma cedarii din cauza presiunii a unui racord de la instalatia de apa calda din bucataria apartamentului indicat.
Paratul a aratat ca nu are calitate procesuala pasiva intrucat prejudiciul nu a fost produs din culpa acestuia in sensul dispozitiile art.998-999 C.civ., neexistand temei legal in baza caruia sa raspunda pentru chiriasi.
Raspunderea paratului G.M. nu poate fi retinuta nici in temeiul art. 1000 alin.1 C.civ. intrucat prin inchirierea locuintei, paznicii juridici ai lucrului au devenit chiriasii.
Desi nu este tinut sa raspunda pentru paguba produsa, paratul G.M. a incercat sa stinga litigiul pe cale amiabila prin efectuarea reparatiilor cu meseriasi adusi de chiriasi, propunere cu care reclamantul nu a fost de acord.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe dispozitiile art.115-119 C.pr.civ.
In data de 20.10.2005, reclamantul B.J. a depus raspuns la intampinare, solicitand respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului G.M.
In motivarea raspunsului la intampinare, reclamantul arata ca intre paratul G.M., proprietarul apartamentului nr. 32 si paratii A.Z.I., A.Z.S. s-a incheiat un contract de inchiriere, care a expirat  la data de 15.07.2001. In aceste conditii la data de 06.02.2005, data la care a avut loc incidentul, fostii chiriasi nu mai aveau nici un titlu in baza caruia sa detina paza juridica a imobilului.
La data de 10.03.2006, paratul G.M. depune la dosar concluzii scrise prin care solicita sa se admita exceptia lipsei calitatii ale procesuale pasive, ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva si obligarea paratilor A.Z.I., A.Z.S., la acoperirea prejudiciului cauzat.
In sedinta publica din 28.10.2005, instanta a incuviintat pentru reclamant probele cu inscrisuri, un martor, interogatoriul paratilor si expertiza tehnica specialitatea constructii, avand ca obiectiv evaluarea pagubelor produse prin inundatia din anul 2005.
S-a dispus unirea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratului G.M. cu fondul, in temeiul art.137 Cod procedura civila.
Instanta a incuviintat proba cu inscrisuri si interogatoriul reclamantului solicitata de paratul G.M. in aparare.
In sedinta publica din 13.01.2006 s-a procedat la luarea interogatoriului paratului G.M. de catre reclamant si a fost ascultat martorul D.I. propus de reclamant.
Partile au depus la dosar inscrisuri.
A fost depus la data de 10.02.2006, raportul de expertiza intocmit de expert D.C., la care partile nu au avut obiectiuni.
In sedinta publica din 10.03.2006, reclamantul si-a majorat pretentiile la suma de 1450 RON, completand taxa judiciara de timbru cu 13 RON si timbre judiciare de  30.000 ROL.
La data de 10.03.2006 reclamantul J.B. depune concluzii scrise, solicitand instantei obligarea paratului G.M. la plata sumei de 1450 RON reprezentand paguba produsa in urma inundatiei si la plata cheltuielilor de judecata.
Analizand probatoriul administrat in cauza instanta retine urmatoarele: la data de 06.02.2005 , in urma fisurarii racordului de apa calda de sub chiuveta din bucataria apartamentului cu nr. 32 situat in blocul 41, et.8, Soseaua P. nr.233, a fost inundat apartamentul cu nr. 28 din acelasi bloc, proprietatea reclamantului, producandu-se deteriorarea peretilor si tavanelor din sufragerie, dormitor, hol si debara. La data producerii inundatiei in apartamentul proprietatea paratului G.M. locuiau paratii A.Z.I. si A.Z.S., in baza contractului de inchiriere din 5.10.2000 si respectiv a contractului de comodat din 18.10.2002. Paratii au continuat sa foloseasca apartamentul si dupa expirarea termenelor prevazute in cele doua contracte, cu acordul proprietarului, operand in cazul lui A.Z.I. tacita relocatiune, iar pentru A.Z.S., predarea lucrului constituind dovada reinnoirii contractului de comodat.
Dispozitiile art.998 si 999 C.civ., constituie temeiul pentru stabilirea conditiilor generale pentru orice fel de raspundere delictuala, care sunt: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si existenta vinovatiei, sub forma intentiei sau culpei.
Art.1000 alin.1 Cod civil instituie raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri, prezumandu-se, pana la proba contrarie, ca proprietarul lucrului este paznicul juridic al acestuia. Prin incheierea contractelor de locatiune si comodat, paratul G.M. a facut dovada ca a transmis paza juridica a apartamentului paratilor A.Z.I.. Insa, trebuie facuta distinctia intre paza juridica a structurii lucrului si paza juridica a folosintei acestuia, proprietarul continuand sa raspunda pentru prejudiciile ce isi au originea  in structura lucrului. Nu exista nici o dovada in sensul folosirii de catre locatar si comodatar in mod defectuos  a instalatiilor de apa, care contin si racordul ce a provocat prin deteriorare inundatia, ceea ce inseamna ca prejudiciul este rezultatul unor vicii de structura a bunului (defecte de fabricatie, folosinta indelungata).
 Pe de alta parte, pastrarea instalatiilor in stare de functionare este o obligatie a locatorului ce decurge din obligatia de predarea bunului in stare corespunzatoare destinatiei in vederea careia a fost inchiriat, conform art.1421 alin.1 C.civ.
In acelasi timp, locatorul trebuie sa faca toate reparatiile necesare in timpul locatiunii, potrivit art.1420 pct.2 si 1421 alin 2 C.civ., printre acestea numarandu-se si cele pentru degradarea provenind din uzul normal al lucrului sau cauzate fortuit, in speta, defectarea racordului de apa nefiind consecinta actiunii sau inactiunii paratilor care foloseau apartamentul si implicit instalatiile acestuia. Nici comodatarul nu raspunde de deteriorarea lucrului decurgand din intrebuintarea lui normala si fara culpa din partea sa (art.1568 C.civ.)
Raspunderea pentru fapta lucrului nu poate fi analizata separat de obligatiile ce revin proprietarului cu privire la lucru, transmiterea folosintei nefiind exoneratoare pentru acesta in conditiile in care locatarii nu  aveau ca obligatie inlocuirea racordului.
Chiar daca fisurarea racordului s-a produs ca urmare a presiunii ridicate a apei, ipoteza mentionata de parat, aceasta este o imprejurare ce contureaza existenta cazului fortuit, care nu il exonereaza pe paznicul juridic de raspundere pentru fapta lucrului.
Intrucat avem de-a face cu scindarea pazei juridice a lucrului in paza structurii, care ramane la proprietar, si paza folosintei (paza comportamentului) care se stramuta la cel care utilizeaza lucrul, scindare care  rezulta din efectele contractului de locatiune si comodat, rezulta ca paratul G.M. are calitate procesuala pasiva in cauza, interesul reclamantului  putandu-se realiza fata de acesta.
Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii, fata de considerentele expuse urmand ca instanta sa respinga ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului G.M..
Retinand ca s-a facut dovada existentei si cuantumului prejudiciului, constand in deteriorarea peretilor apartamentului reclamantului, evaluat de expertul judiciar numit in cauza, a legaturii de cauzalitate intre fapta lucrului prin  fisurarea racordului  si prejudiciu, precum si a existentei vinovatiei sub forma culpei, apartinand paratului G.M.,                                                                                                                                                                                                  instanta va admite in parte actiunea, obligandu-l pe acesta la plata despagubirilor.
Avand in vedere dispozitiile art.274 Cod procedura civila, paratul va fi obligat si la plata cheltuielilor de judecata catre parat, reprezentand taxa judiciara de timbru, timbre judiciare si onorariul expertului.
Urmeaza ca actiunea sa fie respinsa ca neintemeiata fata de paratii A.Z.I. si A.Z.S., nefacandu-se dovada ca acestia sunt responsabili de producerea prejudiciului, asa cum s-a aratat in considerentele de mai sus.