nulitate contract-"error in negotio"

"Eroarea asupra naturii actului juridic "error in negotio" este rezultatul neconcordantei involuntare dintre vointa reala interna, comuna, a partilor contractante si vointa (pretins convergenta) exprimata prin actul juridic.
Raportand dispozitiile art.953 C.Civ., potrivit caruia:"consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol",  la dispozitiile art.948 C.civ. care reglementeaza conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii, intre acestea fiind si "consimtamantul valabil al partii ce se obliga", rezulta ca este suficient ca una dintre partile contractante sa fi voit (vointa interna) un alt act juridic decat cel declarat pentru ca acesta din urma sa poata fi caracterizat ca lipsit de consimtamant si, ca atare, nul absolut." (sentinta civila nr.6961/18.11.2003)

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti in data de 06.05.2003, reclamantul M.I. a chemat in judecata pe parata B.A., solicitand instantei ca prin hotararea ce va pronunta sa constate nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1651 din 27.09.2003 pentru lipsa consimtamantului valabil al vanzatorului la incheierea actului, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, intemeiata pe dispozitiile art.948 pct.2, art.953, art.960 C.civ.,  reclamantul arata ca este o persoana in varsta, singura si bolnava, si ca  in anul 2002 o vecina care-i cunostea situatia i-a prezentat-o pe parata, scopul fiind acela de a-l ajuta la gospodarie si intretinere.
Ca, parata a reusit sa-i castige increderea, astfel ca i-a propus sa locuiasca impreuna insa aceasta a conditionat traiul in comun de incheierea unei casatorii si de perfectarea, in favoarea sa, a unui contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager pentru garsoniera situata in Bucuresti, str. O.N. nr.13, Bl.P10, sc.2, ap.230, sector 2, spunandu-i ca printr-un astfel de act isi asuma obligatia sa-l ingrijeasca si, in eventualitatea decesului, sa se ocupe de inmormantare.
Fiind de acord cu incheierea unui astfel de contract, s-au prezentat la un notar public pentru a se interesa de costul unui astfel de act si de documentele necesare incheierii lui dar cand notarul a inceput sa explice care sunt consecintele contractului, drepturile si obligatiile partilor, parata a fost nemultumita si a spus ca vor merge la un notar care sa nu le ceara atatea documente.
Contractul a fost incheiat in data de 27.09.2002 la biroul notarului public M.V. si reclamantul l-a citit si semnat fara a primi vreo explicatie si fara a fi foarte atent la continutul actului din cauza starii psihice si fizice in care se afla. In legatura cu aceasta, reclamantul arata ca in anul 2002 a avut 6 decese in familie, situatie care l-a marcat.
Toate exemplarele au ramas la biroul notarial, reclamantul luand cunostinta despre continutul actului numai dupa ce a fost intabulat. Sustine ca abia dupa ce l-a citit in liniste, de mai multe ori, si-a dat seama ca nu cuprinde clauza de intretinere si de inmormantare si a constatat ca s-a mentionat ca ar fi primit suma de 140.000.000 lei, bani pe care nu i-a primit niciodata.
Solicitand explicatii paratei, aceasta l-a asigurat ca va respecta intelegerea dar a inceput sa-si schimbe comportamentul, a refuzat sa-l mai ajute in gospodarie, nu il mai cauta si refuza orice dialog. Comportamentul paratei constituie dovada vicleniei de care aceasta a dat dovada si a manoperelor dolosive care i-au viciat consimtamantul, acesta acordandu-i la inceput o atentie iesita din comun pentru ca dupa semnarea contractului sa refuze orice dialog.
Arata reclamantul ca este de acord sa restituie paratei sumele platite pentru efectuarea cadastrului si autentificarea contractului dar nu este de acord sa renunte la dreptul sau de proprietate asupra apartamentului. A fost de acord numai cu incheierea unui contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere si uzufruct viager nu a unui contract de vanzare-cumparare pur si simplu, fiind inselat de parata, consimtamantul sau fiind viciat prin eroare - error in negotio -  si prin dol.
S-au depus la dosar, in copie certificata conform dispozitiilor art.112 (2) C.proc.civ., contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1651/27.09.2002 si adresa nr.7965/10.02.2003 a Primariei sectorului 2 Bucuresti.
In dovedirea sustinerilor sale, reclamantul a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, interogatorii, expertize, martori si orice alte probe s-ar dovedi pertinente, concludente si utile cauzei.
Prin intampinarea depusa la dosar in data de 23.05.2003, parata a solicitat respingerea actiunii invocand dispozitiile art.1171 C.civ.,  potrivit caruia actul autentic se bucura de prezumtia de validitate, in ceea ce priveste constatarile agentului instrumentator facand dovada deplina pana la inscrierea in fals.
Sustine parata ca nu pot fi primite sustinerile reclamantului referitoare la eroarea asupra naturii actului deoarece acest lucru ar insemna ca in fata notarului reclamantul nu si-a exprimat consimtamantul la incheierea actului autentic or’ atat din incheierea de autentificare precum si din motivarea actiunii, rezulta ca reclamantul a citit actul de vanzare-cumparare si si-a exprimat acordul de vointa cu privire la incheierea lui in conditiile prevazute si stabilite de parti.
Arata ca prin  incuviintarea probei testimoniale solicitate de reclamant s-ar ajunge la incalcarea dispozitiilor art.1191 alin.2 C.civ.
In combaterea actiunii a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri si interogatoriul reclamantului.
In sedinta publica de la 17.06.2003, instanta a incuviintat pentru ambele parti administrarea probelor cu inscrisuri, interogatoriu si testimoniala pentru dovedirea, respectiv combaterea erorii obstacol invocata drept cauza de nulitate a contractului de vanzare-cumparare.
In cadrul probei cu inscrisuri, parata a depus la dosar, in ccopie: adresa nr.897.614/2003 a Sectiei 8 Politie, contract de vanzare-cumparare autentificat sub nr.1665/07.09.2001 la B.N.P. B.I.din Bacau, Titlu de proprietate nr.32/2547 eliberat la 11.02.2002 de Comisia Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor - GIROV, judetul NEAMT, Titlu de proprietate nr.32/3055 eliberat la 04.02.2002 de Comisia Judeteana Pentru Stabilirea Dreptului De Proprietate Asupra Terenurilor - GIROV, judetul Neamt, incheierea de intabulare  nr.12.768/2002, proces-verbal de impunere.
In cauza s-au administrat interogatoriile reciproce si au fost audiati martorii G.A.  si  C.A., pentru reclamant, parata fiind decazuta din proba.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta constata si retine urmatoarele:
La data de 27 septembrie 2002 s-a incheiat intre parti contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.1651 la B.N.P. M.V. si intabulat in C.F.nr.33023 deschisa la Judecatoria sectorului 2 Bucuresti, cu Incheierea de intabulare nr.12768/21.10.2002.
Prin acest contract de vanzare-cumparare, reclamantul a vandut paratei nuda proprietate a apartamentului nr.230, situat in Bucuresti, str. O. N. nr.13, Bl.P10, sc.2, sector 2 rezervandu-si un drept de uzufruct viager.
Promovand  actiunea de fata,  reclamantul a solicitat anularea constatarea nulitatii absolute a acestui act de vanzare-cumparare, pretinzand ca de fapt a vrut sa incheie un contract de intretinere, iar consimtamantul nu a fost valabil, fiind afectat de  eroare si dol. Se arata si ca nu sunt reale mentiunile privind predarea-primirea sumei de 140.000.000 lei cu titlu de pret al vanzarii.
Actiunea este neintemeiata  pentru urmatoarele considerente expuse in raport de cauzele de nulitate invocate, respectiv eroarea-obstacol, eroarea asupra naturii actului juridic incheiat de parti si dolul:
 Eroarea asupra naturii actului juridic "error in negotio" este rezultatul neconcordantei involuntare dintre vointa reala interna, comuna, a partilor contractante si vointa (pretins convergenta) exprimata prin actul juridic.
Raportand dispozitiile art.953 C.Civ., potrivit caruia:"consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol",  la dispozitiile art.948 C.civ. care reglementeaza conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii, intre acestea fiind si "consimtamantul valabil al partii ce se obliga", rezulta ca este suficient ca una dintre partile contractante sa fi voit (vointa interna) un alt act juridic decat cel declarat pentru ca acesta din urma sa poata fi caracterizat ca lipsit de consimtamant si, ca atare, nul absolut.
Probele administrate in cauza infirma sustinerile reclamantului privind eroarea asupra naturii contractului incheiat, acesta exprimand in totalitate vointa partilor, reclamantul recunoscand inca de la inceput ca a semnat actul dupa ce l-a citit.
 Aceasta recunoastere se completeaza cu raspunsul pe care l-a dat la intrebarea nr.3 din interogatoriu, privind pretul mentionat in contract, raspuns care infirma sustinerile initiale, potrivit carora a constatat inserarea respectivei clauze abia dupa ce actul a fost intabulat.
Ca s-a urmarit incheierea unui act de vanzare-cumparare cu uzufruct viager si nu a unui contract de intretinere, rezulta si din declaratia martorei G.A. aceasta constatand  ca parata insista foarte mult sa incheie un act cu privire la casa, "repetand intr-una act fruct viager" si spunand ca "dupa aceea vor vedea ei cum vor convietui". 
In legatura cu conditiile incheierii actului, aceasta martora a declarat ca reclamantul i   s-a plans ca "parata nu vorbea decat despre incheierea actului" si ca, la o luna dupa acest incident, i s-ar fi plans din nou "ca nu stie ce sa faca cu parata, ca aceasta nu vrea decat actul".
Evident, parata nu numai ca nu a incercat sa-l insele pe reclamant, lasandu-i impresia ca vor locui impreuna si ca-i va asigura intretinere ci, dimpotriva, i-a spus acestuia ca dupa incheierea contractului vor stabili cum vor convietui, astfel ca sunt neintemeiate sustinerile reclamantului privind vicierea consimtamantului sau prin dol.
Si martora C.A., care a recunoscut ca nu stie in ce conditii s-a incheiat contractul, a afirmat ca parata a pus  conditii pentru a se casatori cu reclamantul, declaratiile celor doua martore propuse de reclamant venind sa contrazica sustinerile acestuia privind exercitarea unor manopere dolosive constand in  comportamentul deosebit de afectuos al paratei pana la momentul incheierii actului, comportament radical schimbat ulterior.
Dimpotriva, s-ar putea reprosa paratei ca a fost prea insistenta in a-i cere reclamantului sa perfecteze in forma autentica contractul asupra caruia el insusi recunoaste ca au cazut de acord cu mult timp inainte, reclamantul plangandu-se persoanei care le facuse cunostinta - G. A. -  ca aceasta  urmareste numai incheierea actului.
Declaratia martorei G. se coroboreaza  sub acest aspect cu aceea a martorei C., care declara ca  reclamantul era foarte suparat "ca a facut o prostie ca s-a combinat cu aceasta doamna pentru ca parata nu vrea sa se casatoreasca".
Afirmatiile  martorelor infirma sustinerile reclamantului si in ceea ce priveste faptul ca parata l-ar fi parasit dupa ce s-a autentificat actul. Astfel,  martora G. declara ca stie de la reclamant ca partile nu au locuit niciodata impreuna si ca parata nu a spalat niciodata nici macar o farfurie, iar martora C. sustine ca reclamantul este acela care, dupa incheierea contractului,  in prezenta ei, i-a cerut paratei cheile de la apartament si i-a spus sa paraseasca locuinta.
In aceste conditii, nu se poate sustine ca asupra reclamantului s-ar fi exercitat manopere dolosive ori ca, desi a citit personal actul nu a fost atent la continutul acestuia, pentru ca avea deplina incredere in parata care, pana la incheierea actului, s-ar fi dovedit deosebit de atenta.
Cat priveste plata pretului de 140.000.000 lei, sustinerile aparatorului paratei privind valoarea probatorie a  mentiunilor din actul autentic sunt neintemeiate, deoarece fac dovada pana la inscrierea in fals numai mentiunile privind constatarile personale ale notarului, facute in limitele atributiilor sale,  nu si acelea inscrise pe baza declaratiile partilor, impotriva acestora putand fi facuta dovada contrara. Cum insa reclamantul caruia, potrivit dispozitiilor art.1169 C.civ., ii revenea sarcina probei, nu a facut dovada ca nu s-ar fi predat pretul vanzarii, nu pot fi retinute afirmatiile sale nici sub acest aspect.