Furt calificat si conducere pe drumurile publice fara a detine permis de conducere. Revocarea beneficiului liberarii conditionate a inculpatului.

Prin sentinta penala nr. 2610 din 29.11 2006 pronuntata de JUDECATORIA SECTORUL 1 BUCURESTI in dosarul nr. 11542/299/2006, in baza art.208 alin.1 - 209  alin.1 lit.a, e, g, i Cod penal, cu aplicarea art.37  lit.a Cod penal, a fost condamnat pe inculpatul D.F.,  la pedeapsa de 7 ani inchisoare. In baza art.61 al.1 Cod penal, a fost revocat beneficiul liberarii conditionate privind restul  de pedeapsa de 813 zile inchisoare ce a mai ramas de executat din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr.90/14.01.2002 a Judecatoriei Slobozia, pe care il contopeste cu pedeapsa de 7 ani inchisoare, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare. In baza art.78 al.1 OUG nr.195/2002 cu aplicarea art.37 lit.a C.p. a fost condamnat inculpatul  D.F. la pedeapsa de 1 an inchisoare. In baza art.61 al.1 Cod penal, a fost revocat beneficiul liberarii conditionate privind restul  de pedeapsa de 813  zile  inchisoare  ce a mai ramas de executat din pedeapsa aplicata prin sentinta penala nr.90 din 14.01.2002 a Judecatoriei Slobozia, rest pe care il contopeste cu pedeapsa de 1 an,  inculpatul urmand a executa pedeapsa  cea mai grea de 813 zile inchisoare. In baza art.33 lit.a si 34 lit.b Cod penal, s-au contopit pedepsele de  7 ani si 813 zile inchisoare, inculpatul urmand  sa execute pedeapsa cea  mai grea  de 7 ani inchisoare, pe care o  sporeste cu 2 ani, in final  inculpatul avand de  executat 9 ani inchisoare. S-a facut aplicarea art.71-64 lit.a teza finala si lit.b Cod penal. In baza art.350 al.1 Cod procedura penala, s-a mentinut masura arestarii preventive luate fata de inculpat. In baza art.88 Cod penal, s-a dedus perioada retinerii si arestarii preventive, de la 19.02.2006 la zi. In baza art.346 al.1 Cod procedura penala, s-a luat act  ca partea vatamata  C.M.V. nu s-a  constituit parte civila in cauza. In baza  art.191  al.1 Cod procedura penala, a fost obligat inculpatul la 1000 RON  cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In data de 19.02.2006, in jurul orelor 21,15, inculpatul, impreuna cu alti doi indivizi ce nu au fost identificati pana in acest moment, a sustras prin fortarea usilor de acces autoturismul marca Dacia 1310 cu nr. de inmatriculare ... ce se afla parcat pe strada Caragiani nr. 24-28, sector 1, pe care l-a condus pe drumurile publice. La momentul trecerii prin satul Podul Pitarului, in urmarirea autoturismului sustras s-au angajat martorii M.F. si P.M., in autoturismul marca Ford Orion apartinand celui din urma precum si doi lucratori de polite din cadrul postului local de politie, aspect ce l-a determinat pe inculpat sa mareasca apreciabil viteza autoturismului sustras, fapt ce a determinat rasturnarea autoturismului la momentul intrarii intr-o curba din localitatea Cucuieti. In urma producerii accidentului, inculpatul a fost proiectat prin parbriz, suferind leziuni, motiv pentru care a ramas la fata locului si a fost luat in custodie de organele de politie, in timp ce ceilalti doi faptuitori au parasit in graba locul accidentului, nu inainte de a incerca sa il deplaseze pe inculpat cativa metri.
Autoturismul, avariat in proportie de 70%, a fost restituit pe baza de dovada partii vatamate  C.M.
Instanta retine situatia de fapt expusa mai sus in urma analizei coroborate a mijloacelor de proba administrate in cauza.
Astfel, instanta retine ca martora Badea Paula a declarat in cursul urmaririi penale si cu ocazia audierii in fata instantei (fila 23 a  dosarului de urmarire penala si 103 dosar instanta) ca in data de 19.02.2006, in jurul orelor 21,15, a fost alertata de martorul Burlacu Ionut Marius ca cineva incearca sa ii sustraga autoturismul, motiv pentru care a iesit la balconul locuintei sale situata la parter si de la o distanta de aproximativ 20 de metri a observat ca un individ avand pe cap un fes culoare inchisa , cu o inaltime de aproximativ 1,60- 1,65 metri) a deschis portiera stanga fata, s-a urcat in autoturism si s-a urcat la volan.  Cu ocazia audierii in faza cercetarii judecatoresti, a precizat martora ca in afara de acest individ s-a mai urcat in masina si un al doilea, care era mai inalt si mai slab, autoturismul pornind in tromba.
Declaratiile martorei se coroboreaza cu cele ale martorului B.I.M. (filele 24, 25 ale dosarului de urmarire penala si 31-32 dosar instanta), care a relatat ca in seara de 19.02.2006, in timp ce se afla la balconul locuintei sale, a observat ca pe strada se deplaseaza un grup format din trei indivizi, dintre care doi mai inalti si mai slabi iar unul avand o inaltime de aproximativ 1,60 metri, mai solid, toti imbracati in haine de culoare inchisa si cu capetele acoperite de glugile hanoracelor, unul dintre ei avand pe cap si o sapca, cei trei indivizi examinand cu atentie masinile parcate pe strada. Martorul a relatat ca cei trei s-au oprit in dreptul autoturismului marca Dacia 1310, au discutat, dupa care individul mai scund si-a continuat drumul, iar ceilalti doi    s-au pozitionat in partile laterale ale masinii, au verificat daca alarma functioneaza, dupa care unul dintre cei doi a reusit sa deschida portiera dreapta fata, a patruns in masina si a deschis si celuilalt portiera. Instanta retine, astfel cum  reiese din declaratiile martorului  ca in acest moment unul dintre cei doi indivizi a remarcat ca sunt observati, motiv pentru care martorul B.I.M. s-a retras de la balcon si s-a deplasat la apartamentul martorei B.P. pentru a o avertiza in legatura cu furtul masinii.
Savarsirea actelor de efractie prin fortarea sistemelor de inchidere a portierelor este confirmata atat de declaratia martorului B.I.M. cat si de declaratiile martorei B.P., care a declarat ca  a inchis si asigurat sistemele de inchidere ale portierelor dupa ce a parcat masina.
Instanta retine ca, cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului la momentul recuperarii autoturismului sustras, s-a constat ca portiera stanga fata si portierele spate dreapta si stanga se gasesc in pozitie inchisa cu urme vizibile de avarii, acestea nemaiputand fi actionate, poarta dreapta se gaseste deschisa cu urme vizibile de avarii, instanta retinand ca in aceste conditii de avariere avansata a autoturismului, constatarile organelor de politie nu puteau stabili cu certitudine daca sistemele de acces ale portierelor au prezentat urme vizibile de fortare.
Declaratiile martorilor M.F. si P.M. sunt de natura a confirma fara dubiu faptul ca la momentul accidentului autoturismul sustras era condus de catre inculpat.
Instanta va retine declaratiile martorului M.F. date in cursul urmaririi penale si cu ocazia audierii sale la termenul de judecata din 8.11.2006, urmand a le inlatura pe cele date cu ocazia audierii sale la termenul din 24.05.2006, acestea fiind vadit nesincere si influentate de presiunile psihice exercitate asupra sa de membrii familiei inculpatului.
A relatat martorul ca in seara de 19.02.2006, in jurul orelor 23,30 s-a aflat impreuna cu martorul P.M. in autoturismul marca Ford Orion apartinand celui din urma, in fata magazinului pe care il detine in satul Podul Pitarului, din care autori necunoscuti sustrasesera bunuri cu o luna in urma, astfel incat urmarea sa ii asigure paza in timpul noptii. Martorul a precizat ca la acel moment purta o conversatie cu seful postului local de politie si cu ajutorul acestuia. Martorul a declarat ca la un moment dat a observat trecand pe langa ei, din fata, cu o viteza de 50 km/h, un autoturism Dacia culoare alba, care a incetinit in momentul in care a trecut prin dreptul lor. A precizat martorul ca a putut vedea cu claritate chipul soferului, intrucat tocmai circulasera cu masina si avea aprinsa faza lunga de drum, indicandu-l fara ezitare pe acesta in persoana inculpatului D.F. Martorul a precizat ca deoarece i s-a parut suspect faptul ca autoturismul nu are placute de inmatriculare, a atentionat pe seful postului despre acest fapt, cei patru stabilind sa urmareasca autoturismul marca Dacia alba in masinile lor.
Instanta retine ca martorul M.F. a mai precizat ca in afara de inculpat se mai aflau in masina alti doi indivizi, unul pe locul din dreapta fata si unul pe bancheta din spate, cel din urma purtand o sapca, relatarile martorului coroborandu-se cu descrierea oferita de martorul B.I.M., inclusiv detaliul oferit de acesta in sensul c unul dintre cei trei purta pe cap o sapca.
Martorul a relatat de asemenea ca in timp ce, impreuna cu martorul P.M., urmareau autoturismul marca Dacia, au reusit sa il depaseasca, incercand sa ii blocheze drumul, insa intrucat autoturismul Dacia nu intentiona sa reduca viteza, s-au temut ca vor fi loviti si au facut loc acestuia sa treaca. A precizat martorul ca in acest moment autoturismul Dacia a marit viteza foarte mult, la aproximativ 140 km/h, iar in momentele urmatoare a intrat in curba si din pricina vitezei excesive s-a rasturnat, rostogolindu-se de cateva ori. Martorul a mentionat ca, in timp ce masina se rostogolea soferul a fost proiectat prin parbriz in afara masinii, iar dupa ce vehiculul s-a stabilizat, au coborat si ceilalti doi indivizi, care au incercat sa il deplaseze pe acesta cativa metri, insa au renuntat vazand ca se apropie organele de politie si si-au asigurat scaparea. Martorul a mentionat in declaratiile date in cursul urmaririi penale ca in momentul in care s-a apropiat de inculpat, martorul P.M. l-a recunoscut pe acesta si i l-a indicat sub porecla de "Grasu".
Declaratiile martorului M.F. se coroboreaza cu cele ale martorului P.M., care a relatat in mod similar desfasurarea evenimentelor, precizand ca in momentul in care autoturismul Dacia a trecut pe langa masina marca Ford Orion in care se afla impreuna cu martorul M.F.,  a recunoscut pe individul de la volanul in persoana numitului "Grasu", pe care martorul il cunostea din penitenciar. Martorul a mentionat de asemenea ca in acest moment a recunoscut si pe individul care ocupa locul din dreapta fata, pe care il cunostea de asemenea din penitenciar, sub porecla de "Tulpin". Instanta retine ca martorul P.M. a precizat cu ocazia audierii in cursul urmaririi penale ca, in momentul in care s-a apropiat de cei trei indivizi dupa producerea accidentului, numitul "Tulpin" l-a recunoscut la randul sau, l-a injurat si i-a reprosat ca "a venit cu garda".
Declaratiile martorilor se coroboreaza cu mentiunile procesului-verbal de constatare a infractiunii, in care a fost consemnata in mod similar desfasurarea evenimentelor, mentionandu-se ca pe timpul urmaririi, cei doi cetateni care se angajasera la randul lor in urmarirea autoturismului marca Dacia 1310, au reusit sa treaca in fata acesteia,  incercand sa il blocheze, insa nu a reusit, autoturismul Ford Orion fiind depasit de autoturismul urmarit. La intrarea in satul Cucuieti, com. Plataresti jud. Calarasi, autoturismul Dacia s-a rasturnat, din autoturism au iesit doua persoane, iar o a treia a fost proiectata prin parbriz, aceasta din urma fiind identificata de organele de politie in persoana inculpatului D.F.
Instanta retine ca declaratiile martorilor P.M. si M.F. conduc fara vreun dubiu la concluzia ca autoturismul sustras a fost condus de catre inculpatul D.F. Instanta retine ca martorii au avut ocazia sa observe persoana ce se afla la volanul autoturismului in momentul in care a vazut prima oara masina sustrasa, instanta apreciind ca fata de conditiile ambientale concrete in care martorii au facut personal aceste constatari nu exista indicii ca instanta sa se indoiasca de acuratetea acestora. Astfel , instanta retine ca conditiile de luminozitate erau adecvate (in acest sens instanta retine ca martorul M.F. a precizat ca era aprinsa faza lunga de drum), autoturismul Dacia 1310 avea o viteza modica (50 km/h), iar martorii au vazut din fata chipul soferului, mai mult, martorul P.M. l-a recunoscut pe sofer ca fiind o persoana pe care o cunostea dinainte, fapt ce sporeste acuratetea constatarilor personale ale acestui martor. Mai mult, martori au fost in masura sa observe de la o distanta de 4 metri producerea accidentul astfel incat declaratiile acestora in sensul ca persoana e a fost proiectata in afara habitaclului se aflase pe locul soferului sunt veridice in opinia instantei si nu lasa urma de dubiu cu privire la acuratetea acestei constatari.
In cauza s-a dispus efectuarea unui raport de expertiza medico-legala (seria A1/2789/2006, f. 39 bis a dosarului de urmarire penala), pentru a se constat daca leziunile suferite de inculpat sunt urmare a faptului ca in urma accidentului, cel in cauza a ocupat locul de la volan sau a stat pe bancheta din spate , neputandu-se stabili insa cu certitudine locul ocupat de inculpat in autoturism. Instanta apreciaza ca lipsa unor concluzii certe in acest sens este suplinita de ansamblul materialului probator administrat, astfel cum a fost analizat mai sus, din care instanta a retinut ca inculpatul  s-a aflat la volanul autoturismului sustras.
Instanta constata ca declaratiile acestor doi martori, coroborate cu declaratiile martorilor B.P. si B.I.M. conduc la concluzia certa ca inculpatul D.F. a savarsit nemijlocit impreuna cu ceilalti doi indivizi neidentificati, acte de sustragere privind autoturismul in cauza.
Astfel, descrierile martorilor B.P. si B.I.M. privind grupul infractional coincid cu descrierile facute de martorii M.F. si P.M., c privire la inculpat si la ceilalti doi indivizi, instanta retinand ca persoana pe care martorii B.P. si B.I.M. au indicat-o ca avand 1,60 metri inaltime si fiind mai robust este inculpatul D.F.
Instanta retine ca martora B.P. a mentionat in declaratiile date in fata organelor de politie ca individul pe care l-a observat urcandu-se pe locul din stanga fata avea aproximativ 1,60- 1,65 metri inaltime, si constitutie solida.
Martorul B.M. a declarat cu ocazia audierii in fata organelor de politie ca, dupa ce grupul format din cei trei indivizi a ajuns langa masina partii, doi dintre ei au ramas langa autoturism, iar cel mai gras si mai scund si-a continuat drumul, pentru ca, cu ocazia audierii in fata instantei, in sedinta publica si in prezenta inculpatului, sa mentioneze expres ca in momentul in care masina furata a trecut pe langa el, inauntru se aflau doar doi indivizi, iar masina a plecat in directia inversa celei in care isi continuase drumul individul mai scund si mai gras. Instanta apreciaza ca detaliile oferite de martor cu privire la cea de-a treia persoana, declaratii care tind sa excluda orice participatie a acestuia la savarsirea faptei, sunt nesincere, fiind vadita intentia martorului de a nu da declaratii care sa fie, in orice fel,  defavorabile inculpatului. Instanta mai retine ca martorul a constatat ca la momentul savarsirii faptei a fost remarcat de catre unul din ceilalti doi participanti, aspect pe care instanta il apreciaza ca fiind de natura a-i crea acestuia o stare de temere, fara a exclude posibilitatea ca si asupra acest martor sa fi fost exercitate presiuni din parte familiei inculpatului, chiar daca martorul nu a putut sau nu a dorit sa aduca la cunostinta instantei aceste aspecte.
Instanta mai retine ca martora B.P. a observat cea din urma situatia autoturismului sustras, in vreme ce martorul B.M. nu a observat intreaga desfasurare a actelor materiale de sustragere, motiv pentru cu privire la acest aspect va lua in considerare declaratiile celei dintai, retinand astfel ca in momentul sustragerii inculpatul s-a urcat pe locul din dreapta stanga al masinii.
Va retine astfel ca declaratiile martorei B.P., coroborate cu declaratiile martorilor M.F. si P.M., care il situeaza pe inculpat pe locul soferului la momentul accidentului, releva fara dubiu ca inculpatul a savarsit in mod direct acte de sustragere a autovehiculului in cauza, pe care l-a condus de la momentul sustragerii si pana la momentul retinerii sale de organele de politie.
Inculpatul nu a recunoscut savarsirea faptei, sustinand ca nu s-a aflat nici un moment la volan ci pe bancheta din spate, nu stia ca autoturismul este sustras, nu ii cunostea pe ceilalti doi indivizi, si s-a suit in autoturism cu o "ocazie" dorind sa ajunga la Cernica. Instanta constata ca pozitia inculpatului este vadit nesincera, declaratiile acestuia fiind infirmate de materialul probator administrat. Astfel, dupa cum s-a retinut mai sus probele administrate releva fara dubiu ca inculpatul s-a aflat la volanul autoturismului. Inculpatul a sustinut ca nici un moment autoturismul in care s-a aflat nu a fost urmarit de vreo masina, inainte de intrarea in curba, nu a fost depasit de vreun alt autoturism, si, mai mult, autoturismul nu a marit viteza inaintea intrarii in curba. Sustinerile inculpatului sunt infirmate de declaratiile martorilor P.M., M.F. si mentiunile procesului-verbal de constatare a infractiunii, iar in ceea ce priveste cea din urma sustinere, instanta constata ca aceasta este ilogica, nefiind posibil ca un pasager sa nu perceapa o marire a vitezei de rulare de la 50 de km-h la aproximativ 140 km-h.
De altfel, instanta apreciaza ca este putin probabil ca dupa sustragerea unui autoturism, autorii faptei sa doreasca sa transporte un pasager, care nu a luat parte la furt, in masina sustrasa, mai mult, in schimbul unei sume modice, data de acesta pentru consumul de benzina.
Apararile inculpatului, in sensul ca raportul de expertiza medico-legala nu a concluzionat cu certitudine ca acesta a ocupat locul soferului, si nu au fost prelevate amprente digitale de pe volanul masinii vor fi inlaturate, intrucat, dupa cum s-a aratat mai sus, lipsa unor astfel de probe stiintifice si materiale este suplinita de materialul probator administrat. Mijloacele de proba la care face referire inculpatul nu au de altfel o valoare probatorie dinainte stabilita, si sunt apreciate in ansamblul materialului probator, motiv pentru care lipsa acestora nu reprezinta un impediment dirimant in stabilirea situatiei de fapt.
Din verificarile efectuate (fila 38 bis a dosarului de urmarire penala) a reiesit ca inculpatul nu figureaza in evidentele S.F.A. ca  detinator de permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.
Sub aspectul incadrarii juridice, faptele inculpatului care in noaptea de 19/20.02.2006 impreuna cu alte doua persoane ramase neidentificate a sustras prin efractie, din loc public, autoturismul marca Dacia 1310 culoare alba cu nr. de inmatriculare B-05-CBM ce se afla parcat pe strada Caragiani nr. 24-28, sector 1, proprietatea partii vatamate C.B.M. si aflat in posesia martorei B.P., pe care l-a condus pe drumurile publice fara a detine permis de conducere, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de furt calificat prevazut de art. 208 al. 1- 209 al. 1 lit. a, e, g, i C.p. si conducere pe drumurile publice fara a detine permis de conducere, prevazuta de art. 78 al. 1 OUG nr. 195/2002.
Intrucat faptele au fost savarsite inainte de executarea in intregime a pedepsei de 7 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 90/.14.01.2002 a Judecatoriei Slobozia, va retine starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. 37 lit. a C.p.
In ceea ce priveste individualizarea pedepsei, instanta a apreciat urmatoarele:
Sub aspectul individualizarii judiciare a pedepselor ce le va aplica pentru infractiunile savarsite, instanta se va raporta la criteriile prevazute de art. 72 C.p. Astfel, are in vedere modalitatea concreta de savarsire a infractiunii de furt - in timpul noptii, impreuna cu alte doua persoane, prin efractie si din loc public - circumstante care denota, atat generic, dar si concret, raportat la imprejurarile concrete ale spetei, o gravitate si pericol social concrete sporite. Retine ca faptele inculpatului au avut ca urmare producerea unui prejudiciu material concret intr-un cuantum ridicat, autoturismul sustras fiind distrus in proportie de 70%, deci practic inutilizabil. Instanta retine si remarca indrazneala inculpatului in savarsirea faptei, tenacitatea de care a dat dovada in asigurarea bunului sustras si a scaparii, incercand sa se sustraga urmaririi legitime a organelor de politie in conditii in care, avand in vedere si faptul ca nu detine permis de conducere, a fost de natura a pune in concret in primejdie atat viata sa, cat si a celorlalti doi faptuitori, fata de acest comportament instanta retinand ca inculpatul nu ar fi ezitat nici sa puna in pericol integritatea fizica a altor participanti la trafic, si numai conditiile obiective in care s-a desfasurat urmarirea (in timpul noptii ) a inlaturat aceasta posibilitate.
Instanta retine de asemenea ca inculpatul a negat savarsirea faptei pe tot parcursul procesului penal, si remarca in acest sens ca aceasta pozitie, exprimata ferm la termenul de judecata din data de 24.05.2006, a fost alimentata si sustinuta si de atitudinea familiei sale, de care inculpatul nu este strain. In acest sens, instanta constata ca, cu ocazia reaudierii, martorul M.F. a invederat instantei ca inca de la primul termen de judecata a fost vizitat de tatal inculpatului, insotit de o alta persoana, care i-au adresat amenintari  cu savarsirea unor acte de violenta impotriva sa si a familiei sale, pentru a-l determina sa isi schimbe declaratia in favoarea inculpatului, scop care de altfel a si fost atins in prima instanta, fapt ce denota ca amenintarile si presiunile exercitate de membrii familiei inculpatului asupra martorului, au fost de natura a-i crea acestuia o stare de temere suficient de puternica, incat sa il determine sa isi asume consecintele penale prevazute de art. 260 C.p. si sa declare in mod neadevarat in fata instantei.
Instanta remarca ca aceasta atitudine a inculpatului, care a cunoscut si profitat de suportul pe care familia sa a inteles sa i-l acorde in modalitatea aratata mai sus, denota periculozitatea deosebita pe care inculpatul o prezinta pentru societate. Instanta retine ca acesta a beneficiat in integralitate de garantiile multiple prevazute de lege in vederea exercitarii dreptului la aparare, insa intelege sa isi exercite cu rea-credinta drepturile prevazute de lege. Nu in ultimul rand, retine instanta ca numai datorita remarcabilului spirit civic de care au dat dovada martorii citati in aceasta cauza, a fost posibila efectuarea unei cercetari judecatoresti complete si in conditii de publicitate si contradictorialitate care i-au permis inculpatului sa isi exercite complet dreptul la aparare.
Instanta retine din fisa de cazier a inculpatului ca acesta a suferit  trei condamnari pentru savarsirea a doua infractiuni de talharie si a unei infractiuni de furt calificat, pedepse ce au fost contopite prin sentinta penala nr. 90/.14.01.2002 a Judecatoriei Slobozia in pedeapsa rezultanta de 7 ani inchisoare. Instanta retine ca aceste antecedente penale releva perseverenta inculpatului in activitatea infractionala, perseverenta ce implica si lipsa de respect fata de valorile sociale ocrotite de legea penala, cat si aptitudinea acestuia, dovedita, de a savarsi infractiuni de violenta.
Remarca ca pedeapsa de 7 ani inchisoare, executata partial in regim de detentie, nu si-a indeplinit scopul reeducativ menit de legiuitor. Inculpatul nu a perceput in mod corect aceasta finalitate a pedepsei, iar comportamentul acestuia, relevat de imprejurarile spetei de fata, creeaza instantei convingerea ca nici in viitor inculpatul nu va avea o perceptie corecta a acestui scop, motiv pentru care constata ca in privinta acestui inculpat este necesar sa dea prioritate, in procesul de individualizare judiciara a pedepsei, scopului eliminatoriu si de exemplaritate a pedepsei, finalitatea procesului penal, constand in apararea ordinii de drept, neputand fi atinsa decat prin aplicarea unei pedepse ferme.
Pentru motivele de mai sus, va aplica inculpatului, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, pedeapsa de 7 ani inchisoare.
Va aplica inculpatului pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 78 al. 1 OUG nr. 195/2002 pedeapsa de 1 an inchisoare.
In baza art. 61 al. 1 C.p., va revoca in raport de fiecare dintre aceste infractiuni restul de pedeapsa ramas de executat, de 813 zile inchisoare, din pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 90/.14.01.2002 a Judecatoriei Slobozia, pe care il va contopi cu pedepsele aplicate, inculpatul urmand a executa pedepsele mai grele, de 7 ani inchisoare si 813 zile inchisoare.
In baza art. 33 lit. a C.p. si art. 34 lit. b C.p., va contopi pedepsele de 7 ani si 813 zile inchisoare, inculpatul urmand a executa pedeapsa cea mai grea de 7 ani inchisoare, la care va aplica un spor de 2 ani inchisoare in final inculpatul urmand a executa 9 ani inchisoare. Instanta apreciaza necesara aplicarea acestui spor de pedeapsa, avand in vedere pe de o parte gravitatea infractiunilor ce fac obiectul cauzei, consecintele concrete ale acestora cat si posibilele urmari, dar si imprejurarea ca inculpatul a beneficiat de acordarea beneficiului liberarii conditionate din pedeapsa de 7 ani inchisoare, fapt ce a avut ca efect executarea, in libertate, a unei perioade mai mari de 2 ani inchisoare. Or, liberarea conditionata reprezint un beneficiu, si nu un drept pe care inculpatul poate sa il exercite ope legis dupa executarea unei fractii de pedeapsa.. Aceasta masura a fost prevazuta de legiuitor si in considerarea faptului ca, prin comportamentul bun in penitenciar, condamnatul da dovezi de indreptare si exista astfel date ca reeducarea acestuia se poate realiza prin eliberarea inainte de termen, or comportamentul inculpatului dupa liberarea conditionata releva faptul ca acesta nu a perceput ca aceasta masura reprezinta un beneficiu si nu un drept, iar comportamentul sau corespunzator in penitenciar nu a avut decat un caracter formal. Instanta apreciaza de asemenea ca aplicarea acestui spor va contribui la atingerea scopurilor pedepsei, dintre care, asa cum s-a aratat mai sus, instanta intelege sa dea prioritate celui eliminatoriu si de exemplaritate.
In baza art. 350 al. 1 C.p.p. va mentine masura arestarii preventive luate fata de inculpat, constatand ca sunt indeplinite exigentele art. 148 lit. f C.p.p. intrucat actele cauzei releva ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica, in acest sens instanta retinand atat aspectele prezentate mai sus  referitoare la individualizarea judiciara a pedepsei, relativ la modalitatea concreta de savarsire a faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa, urmarile produse, dar si sentimentul concret si acut de insecuritate pe care fapte de acest gen il creeaza in randul opiniei publice, cu privire la acest ultim aspect instanta retinand ca astel de fapte sunt de natura a prejudicia grav patrimoniul partilor vatamate, fata de valoarea materiala considerabila a bunurilor ce sunt vizate.
In baza art. 88 C.p. va deduce perioada retinerii si arestarii preventive de la 19.02.2006 la zi.
Sub aspectul laturii civile, instanta constata ca partile vatamate C.M.V. si C.B.M., proprietarii autoturismului sustras, nu s-au constituit parti civile nici in cursul urmaririi penale si nici in cursul cercetarii judecatoresti, urmand a lua act de pozitia acestora, in baza art. 346 al. 1 C.p.p.
In baza art. 191 al. 1 C.p.p., va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.