Exercitarea autoritatii parintesti in comun (noul Cod civil

Prin cererea introdusa la aceasta instanta si inregistrata la nr.1454/292 din 27.04.2012, reclamantul A.D.O. a chemat-o in judecata si personal la interogatoriu pe parata A.E.M., pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna exercitarea autoritatii parintesti in comun cu privire la minorul A.I.C. si modificarea modalitatii de exercitare a drepturilor parintesti astfel: in prima si a treia saptamana din fiecare luna, de vineri orele 17.00 pana duminica, orele 19.00; o luna in vacanta de vara in perioada 15 iulie - 15 august; in perioada 28 decembrie - 10 ianuarie, o saptamana in vacanta de primavara din luna aprilie; fara cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca prin Sentinta civila nr. 2604 din 17 decembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Rosiorii de Vede in dosarul nr. 3329/292/2010, irevocabila, s-a dispus desfacerea casatoriei partilor prin acord. A fost incuviintata invoiala partilor cu privire la incredintarea minorului, astfel incat minorul A.I.C. , nascut la data de 26 octombrie 2006 a fost incredintat paratei, iar reclamantul a fost obligat la plata unei pensii de intretinere de 300 lei lunar. De asemenea, instanta a luat act de invoiala partilor cu privire la exercitarea drepturilor parintesti,  parata fiind obligata sa-i permita sa aiba legaturi personale cu minorul in urmatoarea modalitate: in prima si a treia saptamana a fiecarei luni de sambata dimineata ora 9:00 pana duminica seara la ora 19:00; o luna in timpul vacantei de vara, de pe data de 15 iunie pana pe data de 15 iulie si o saptamana in timpul vacantei de iarna, de la data de 3 ianuarie pana la data de 10 ianuarie.
Ca urmare a intrarii in vigoare a Noului Cod civil, in conformitate cu disp. art. 397, reclamantul a solicitat ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre ambii parinti.
Reclamantul a precizat ca este de acord ca locuinta minorului, in sensul prev. de art. 400 Cod civil, sa fie la mama iar el sa exercite in continuare drepturile parintesti, conform disp. art. 401 Cod civil, insa intr-o modalitate diferita fata de cea stabilita prin sentinta anterioara.
A solicitat reclamantul schimbarea modalitatii avand in vedere faptul ca varsta minorului a crescut si s-a modificat si structura anului scolar, el fiind cadru didactic. Astfel incepand cu acest an scolar, semestrul al doilea s-a prelungit, iar vacanta de iarna s-a prelungit cu o saptamana.
Reclamantul a cerut o perioada mai mare in vacanta de iarna pentru a avea posibilitatea sa petreaca si el una din sarbatorile de iarna, respectiv Anul Nou, alaturi de fiul lui, parata urmand sa petreaca sarbatoarea de Craciun.
Cu privire la perioada de o saptamana in vacanta de primavara, reclamantul a sustinut a fi dispusa fie inainte fie dupa Pasti, stiu fiind ca si aceasta vacanta se stabileste in raport de aceasta sarbatoare.
           In dovedire s-au depus inscrisuri si solicitat incuviintarea probelor cu inscrisuri si un martor.
La data de 20.06.2012, parata a formulat intampinare in cauza, prin care a solicitat  respingerea cererii ca neintemeiata; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, parata a sustinut ca prin sentinta civila nr. 2604/17.12.2010 pronuntata de Judecatoria Rosiori de Vede s-a luat act de invoiala lor in sensul de a-i fi incredintat ei minorul A.I.C., precum si in ceea ce priveste modalitatea de exercitare a drepturilor parintesti.
Apreciaza parata ca in prezent nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute in vedere la pronuntarea hotararii de incredintare astfel ca, fata de acordul exprimat la data pronuntarii acestei sentinte, in baza art. 398 alin. 1 Cod civil, solicita sa se mentina efectele sentintei civile nr. 2604 din 17 decembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Rosiori de Vede, iar exercitarea autoritatii parintesti sa se faca in mod exclusiv de ea.
S-a sustinut ca este in interesul superior al minorului ca autoritatea parinteasca sa se faca de catre unul din parinti (cel la care este stabilita locuinta) intrucat in foarte multe decizii importante pentru minor pot aparea puncte de vedere contrarii, ce pot avea efecte negative asupra acestuia. O dovada a neintelegerilor ce pot aparea intre ei este si aspectul ca nu pot ajunge la un acord cu privire la exercitarea autoritatii parintesti in comun din moment ce se solicita pe cale judecatoreasca schimbarea modalitatii de exercitare a drepturilor parintesti dupa ce anterior insusi reclamantul a propus si a fost de acord cu modalitatea de exercitare retinuta in sentinta civila mentionata.
Faptul ca s-a modificat structura anului scolar nu are nici un efect asupra modalitatii de exercitare a drepturilor parintesti. Si ea este cadru didactic ca si reclamantul si o eventuala modificare a structurii anului scolar poate avea consecinte si asupra programului liber pe care si ea il are. Reclamantul nu a stat si nu a solicitat niciodata sa stea cu copilul in timpul saptamanii intrucat este foarte ocupat. Si ea este cadru didactic insa isi face timp pentru cresterea si educarea minorului. Reclamantul solicita sa i se permita a avea legaturi personale numai in perioada in care are timp liber ignorand astfel interesul minorului.
Reclamantul nu a justificat in nici un fel solicitarea de a lua legatura cu minorul in prima si a treia saptamana a lunii, de vineri ora 17, pana duminica ora 19:00, dupa ce prin sentinta civila sus-mentionata a fost de acord cu alt program de exercitare, respectiv e sambata ora 9:00, pana duminica ora 19:00.
De asemenea, nu se justifica intervalul atat de mare solicitat de reclamant pentru a avea legaturi personale cu minorul, respectiv din 28 decembrie pana pe 10 ianuarie, practic toata vacanta de iarna, dupa ce anterior a fost de acord cu o saptamana din data de 3 ianuarie pana pe data de 10 ianuarie.
Considera parata ca daca s-ar admite actiunea in modalitatea solicitata de reclamant ar insemna ca acesta sa aiba legaturi personale in majoritatea sarbatorilor importante ale anului ceea ce ar fi inechitabil.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe disp. art. 115 Cod procedura civila.
In dovedire au fost depuse inscrisuri si a fost audiata martora N.S..
La data de 11 iulie 2012 reclamantul a depus concluzii scrise.
A sustinut reclamantul ca la nici o sarbatoare importanta el nu a fost impreuna cu minorul, ceea ce evident nu este echitabil, ca parata face tot posibilul ca in perioada in care minorul trebuie sa stea cu el, acesta sa fie implicat in alte activitati (meditatii). Aceasta nu ar constitui o problema daca parata ar manifesta flexibilitate si ar accepta modificarea programului in raport de preocuparile copilului.
           Analizand probele administrate, instanta a retinut:
Din casatoria partilor a rezultat minorul A.I.C., nascut la data de 26 octombrie 2006.
Prin sentinta civila nr. 2604 din 17 decembrie 2010 pronuntata de Judecatoria Rosiorii de Vede, definitiva si irevocabila, s-a dispus desfacerea casatoriei partilor, prin acord, s-a incuviintat invoiala partilor cu privire la incredintarea minorului A.I.C. si a fost incredintat mamei spre crestere si educare minorul, tatal fiind obligat sa plateasca in favoarea minorului o contributie de intretinere in cuantum de 300 lei lunar, incepand cu data de 6 octombrie 2010 si pana la majoratul copilului - 26 octombrie 2024. 
Cu privire la exercitarea autoritatii parintesti privind pe minorul A.I.C., nascut la data de 26 octombrie 2006:
In conformitate cu Noul Cod Civil, regula este ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata dupa divort, de ambii parinti.
Prin reglementarea acestei reguli s-a urmarit alinierea legislatiei romanesti la majoritatea sistemelor din Europa, care prevad ca ambii parinti, indiferent ca sunt sau nu impreuna, trebuie sa isi asume obligatiile  parintesti si sa inteleaga ca orice copil are nevoie sa fie crescut, atat de mama, cat si de tata.
Exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti presupune consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la cresterea si educarea minorului, cum ar fi de exemplu: cele privind scoala la care copilul va fi inscris, interventiile medicale de care acesta are nevoie, religia copilului. Este vorba despre o constientizare a responsabilitatii pe care o au ambii parinti cu privire la cresterea si educarea impreuna a copilului lor chiar in situatia in care sunt separati parintii.
Coroborand concluziile referatelor de ancheta psihosociale efectuate la domiciliile partilor, instanta retine ca minorul este atasat de ambii parinti, este comunicativ, este bucuros cand merge la domiciliul tatalui. S-a mai retinut ca parintii dispun de posibilitati materiale si conditii de locuit corespunzatoare dezvoltarii copilului si prezinta garantii morale pentru exercitarea autoritatii parintesti.
Art. 507 Cod civil, stabileste veritabile situatii exceptionale in care autoritatea parinteasca se exercita de catre un singur parinte, de interpretare restrictiva, situatii care apar foarte rar.
Simpla opozitie a paratei nu poate fi primita de instanta ca motiv intemeiat care sa conduca la excluderea reclamantului de la exercitarea autoritatii parintesti.
Ca urmare, in baza art. 397 Cod civil, instanta a admis in parte cererea si a dispus ca autoritatea parinteasca privind pe minorul A.I.C., nascut la data de 26.10.2006, sa fie exercitata de ambii parinti
In baza art. 403 Cod civil, a obligat parata sa permita reclamantului, sa aiba legaturi personale cu minorul in urmatoarea modalitate: sa il ia in domiciliul sau, in prima si a treia saptamana a fiecarei luni, de vineri orele 17.00 pana duminica, orele 12.00; o luna in vacanta de vara in perioada 15 iulie - 15 august; o saptamana in vacanta de iarna, in perioada 28 decembrie - 3 ianuarie; a doua saptamana din vacanta de primavara.