Antecontract de vanzare cumparare avand ca obiect casa si terenul aferent, nefinalizat prin incheierea actului in forma autentica, decedand promitenta vanzatoare

      Antecontract de vanzare cumparare avand ca obiect casa si terenul aferent, nefinalizat prin incheierea actului in forma autentica, decedand promitenta vanzatoare. Nulitatea antecontractului  determinata de faptul ca reclamanta este proprietara terenului vandut. In privinta casei, a apreciat instanta ca, atata timp cat insasi cea care o instrainase nu isi lamurise situatia terenului pe care era edificata, nu poate crea o situatie similara catre o alta pesoana si da nastere unor noi litigii.

Prin sentinta civila nr. 2598/13.10.2009 pronuntata de Judecatoria Racari in dosarul nr. 3713/284/2009 instanta a admis actiunea formulata de reclamanta CA impotriva paratilor BD, PD, DG, DMA si PL si a constatat nulitatea absoluta a antecontractului de vanzare - cumparare autentificat; a respins cererea reconventionala formulata de parata reclamanta PD.
Pentru a pronunta sentinta, instanta a constatat ca reclamanta solicita anularea antecontractului de vanzare - cumparare autentificat prin care DF, in prezent decedata si avandu-le ca mostenitoare pe paratele din cauza, i-a promis spre vanzare paratei BD o locuinta, anexele gospodaresti si terenul aferent constatandu-se dobandit de catre defuncta prin decizia civila nr. 755/15.04.2002 a Curtii de Apel Ploiesti.
Antecontractul nu a fost finalizat in actul final, astfel ca, daca pentru casa este valabil, pentru terenul aferent- nu. In conditiile in care reclamanta este proprietara terenului, cererea sa este indreptatita, nimeni neputand dispune de teren in locul sau, iar in privinta casei, a apreciat instanta ca, atata timp cat insasi cea care o instrainase nu isi lamurise situatia terenului pe care era edificata, nu poate crea o situatie similara catre o alta pesoana si da nastere unor noi litigii.
A constatat instanta ca atat promitenta vanzatoare cat si cea cumparatoare, stiau ca terenul este al altuia, ceea ce face ca operatiunea sa fie nula absolut in baza art. 968 Cod civil.       Momentul de la care incepe sa curga termenul general de prescriptie extinctiva de 3 ani in cazul imbogatirii fara justa cauza. Solicitare de restituire indreptata impotriva cumparatorilor bunului asupra caruia s-au facut imbunatatiri. Termen maxim: inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara.

Prin sentinta civila nr. 2650/15.10.2009 pronuntata de Judecatoria Racari in dosarul nr. 2273/284/2009 instanta a admis exceptia prescriptiei dreptului la actiune si a respins actiunea formulate de reclamantii CD si CC impotriva paratilor MC si MM.
Pentru a pronunta sentinta, instanta a retinut ca, prin actiunea promovata reclamantii au solicitat obligarea paratilor la plata contravalorii lucrarilor de constructii si renovare realizate la imobilul in care au locuit impreuna cu  matusa reclamantei, imobil vandut ulterior de aceasta din urma catre parati. Intrucat vanzatoarea - matusa reclamantei a decedat, reclamantii au promovat actiunea impotriva cumparatorilor.
Prin intampinare, paratii au invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune intrucat reclamantii au facut imbunatatiri anterior anului 2005, actul de vanzare cumparare fiind incheiat si inscris in cartea funciara in luna decembrie a anului 2005.
A retinut instanta ca, potrivit art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriptia extinctive, termenul de prescriptie aplicabil este de 3 ani, iar coroborat cu art. 7 alin. 1 din decret, curge din momentul nasterii dreptului la actiune. A apreciat instanta ca, in speta, dreptul la actiune s-a nascut in momentul inscrierii in cartea funciara a dreptului de proprietate, respective decembrie 2005, din acel moment dreptul devenind opozabil tuturor conform art. 20 din legea nr. 7/1996, cu atat mai mult cu cat reclamantii au calitatea de terti fata de contractul de vanzare cumparare.
A mai retinut instanta ca, dreptul reclamantilor a fost creat printr-un fapt bazat pe imbogatirea fara justa cauza, ori in aceste circumstante, dreptul la actiune a inceput sa curga de la momentul edificarii pretinselor imbunatatiri, dar nu mai tarziu de momentul inscrierii dreptului de proprietate al cumparatorilor parati in cartea funciara. Inadmisibilitatea unei actiuni in constatarea cetateniei romane formulate pe calea procedurii necontencioase. Drept fundamental ce trebuie apreciat in contradictoriu cu Statul roman.

Prin sentinta civila nr. 2742/26.10.2009 pronuntata de Judecatoria Racari in dosarul nr. 3287/284/2009 instanta a respins cererea formulata de reclamantul MV avand ca obiect                                “ actiune in constatare cetatenie romana", apreciind ca acesta trebuie sa se judece in contradictoriu cu statul roman.
Pentru pronuntarea sentintei, instanta a retinut urmatoarele:
      Intemeiendu-si cererea pe disp. art. 5 si art. 24 alin. 2 din Legea cetateniei nr. 21/1991 republicata si modificata si pe art. 5 alin. 2 din Constituia Romaniei, petentul solicita instantei ca, in baza art. 331 Cod proc. civila sa-i fie admisa actiunea.
      Instanta, cercetand Legea nr. 21/1991 si art. 5 alin. 1 din Constitutia Romaniei, constata ca domeniul de reglementare - cetatenia romana - este unul fundamental in dreptul nostru intern, facand obiectul unei legi organice, respectiv cea anterior mentionata.
      Din chiar primul sau articol, Legea nr. 21/1991, in alin. 1 si 3 statueaza ca “cetatenia romana este legatura si apartenenta unei personae fizice la statul roman", respectiv ca “cetatenii Romaniei se bucura de protectia statului roman."
      In acest context, stabilind existenta unui astfel de drept - la cetatenie- in patrimoniul unei anumite persoane, pornind de la un adevar care nu cere o anumita demonstratie si anume acela ca “ oricarui drept subiectiv civil ii corespunde o anumita obligatie civila", respectiva persoana devine indreptatita sa ceara titularului obligatiei respectarea acesteia.
      Vorbind despre cetatenia romana si despre aparteneta cetateanului roman la Statul Roman, pe cale de consecinta acesta din urma devine titularul obligatiei corelative                      ( obligatie in sens generic intrucat sunt importante si numeroase sarcini impuse statului in raport cu cetatenii sai).
      In raport cu cele expuse anterior, instanta apreciaza ca este imperios necesar ca stabilirea unui astfel de drept sa se faca in contradictoriu  cu cel ce va fi obligat sa il respecte si anume cu Statul Roman.
      Apreciaza instanta ca se impune o astfel de judecata, cu atat mai mult cu cat din documentele atasate cererii de catre petent, se desprinde concluzia ca nationalitatea sa ca si a autorilor sai este aceea de “ moldovean".