Partaj judiciar Admiterea exceptiei prescriptiei dreptului la optiune succesorala a reclamantilor fata de neefectuarea de acte sau fapte neechivoce de acceptare tacita privind bunurile din masa succesorala, in termen de 6 luni de la deces...

R O M A N I A

JUDECATORIA MOTRU Partaj judiciar

Admiterea exceptiei prescriptiei dreptului  la optiune succesorala a reclamantilor fata de  neefectuarea de  acte sau  fapte neechivoce de  acceptare  tacita privind  bunurile din masa succesorala, in termen de  6 luni de la decesul autorilor. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Motru sub nr___ reclamantii D. E.si I. E. au chemat in judecata paratul D. N. N., solicitand instantei ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna anularea certificatelor de mostenitor nr_./31.08.1984 si nr__.. din 14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat al Judetului Gorj; sa se stabileasca calitatea de mostenitori ai def. D. N. si D. E. si cotele succesorale; sa se dispuna partajarea  masei succesorale, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii lor au aratat reclamantii ca,  la data de  04.01.1984 a decedat  tatal lor D. N., iar la data de 02.02.1991 a decedat si mama lor D. E. conform  certificatelor de deces, cu ultimul domiciliu in sat M., comuna S., jud. Gorj, iar mostenitori  au defunctilor au ramas reclamantii si paratul, in calitate de descendenti.
Ca, in termenul legal de 6 luni de la data decesului fiecaruia dintre autori au acceptat tacit succesiunile acestora si de aceea considera ca in mod nelegal notarii publici au solutionat dosarele privind deschiderea succesiunilor acestora, fara citarea lor in calitate de mostenitor.
Ca,  pentru succesiunea tatalui lor paratul a declarat  ca dintre descendenti doar el a acceptat succesiunea, iar la succesiunea mamei in anul 1991 a declarat ca este singurul care a acceptat succesiunea acesteia.
Ca, la deschiderea succesiunilor nu a declarat bunuri mobile tocmai  pentru ca acestea fusesera deja impartite intre toti, fiecare luandu-si partea corespunzatoare dreptului de mostenire.
Ca, la decesul ambilor autori au participat la inmormantarea acestora, au platit persoanele care au sapat gropile, au cumparat toate cele necesare inmormantarii si pentru pomenile ulterioare, iar din gospodarie au luat diverse obiecte pentru a avea si ei lucruri de la tata si mama lor.
Ca, banii pentru cheltuielile de inmormantarea tatalui  i-au primit de la unchiul lor R. I., bani  pe care i-au restituit acestuia  ulterior doar ei reclamantii.
Ca, dupa decesul tatalui au luat fiecare cate un caun de tuci, 2 scaune, covoare de iuta si alte lucruri, iar la decesul mamei, parata I. E. a mai luat o masina de cusut, asternuturi din lana tesute in razboi, un ceas vechi, o caldare, obiecte de imbracaminte, pleduri si paturi, burdufuri de perna, iar reclamantul D. E. a mai luat un set de tacamuri, un set de farfurii, asternuturi din lana tesute in razboi, o butelie de aragaz, burdufuri pe perna.
Au mai aratat reclamantii ca, dupa decesul mamei au continuat  sa mearga  in gospodarie intrucat traia bunica materna si aceasta avea nevoie de ingrijire si ajutor si ori de cate ori mergeau  stateau la casa  parinteasca unde aveau o camera a lor, ce le apartine de la parinti.
Ca,de pe urma parintilor  a ramas un teren construibil in suprafata de 1400 mp. situat in comuna S., sat M., jud. Gorj cu vecinii la rasarit -D. N., la apus C. P., la miaza-zi -soseaua, la miaza-noapte - perimetrul fostului CAP si o casa construita din caramida, acoperita cu tigla, compusa din 3 camere si antreu.
Ca, paratul s-a judecat cu intimatele Comisia Locala de fond funciar S. si Comisia Judeteana de fond funciar Gorj, iar prin s.c__.. din 24.03.2009 a Judecatoriei Motru s-a dispus punerea in posesie, intocmirea si inaintarea documentatiei si eliberarea titlului de proprietate pentru suprafata de 7,83 ha teren validat prin HCJ nr__../1991 pe numele autoarei R. D., decedata la data de 22.07.1998 cu mostenitori R. I. I. in calitate de fiu, D. E., in calitate de nepot de fiica, I. ( fosta D.) E., in calitate de fiica si D. N. N. in calitate de nepot de fiica.
In drept si-au intemeiat cererea pe disp. art.112 si urmat. 247, art.673 ind.1 si urmat. C.pr.civ., L.36/1995.
Pentru dovada cererii au depus la dosar in copie inscrisurile de la filele 5 -19.
Din oficiu, instanta a solicitat de la BNP T. I. actele care au stat la baza  intocmirii certificatelor de mostenitor nr__.. din 31.08.1984 (dosar __./1984) si __../14.11.1991 (dosar nr__./1991), eliberate de Notariatul de Stat Judetean Gorj.
Legal citat paratul a depus la dosar intampinare, prin care a solicitat respingerea actiunii cu cheltuieli de judecata si de asemenea a invocat exceptia prescriptiei dreptului la actiune , exceptie respinsa prin incheierea de sedinta din data de 07.09.2011.
A depus la dosar in copie inscrisurile de la filele 34 - 36.
Avand in vedere disp. art.19 din HG nr.1210/2004 Republicata, instanta a dispus  inaintarea unei adrese catre Judecatoria Tg-Jiu, prin care s-a  solicitat acesteia sa depuna la dosar actele care au stat la baza intocmirii certificatelor de mostenitor nr. __./31.08.1984 si __../14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat Judetean Gorj.
Fata de raspunsul dat de Judecatoria Tg-Jiu, instanta a solicitat de la Directia Judeteana Gorj a Arhivelor Nationale sa comunice actele care au stat la baza intocmirii certificatelor de mostenitor nr_../31.08.1984 si __/14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat Judetean Gorj.
La solicitarea partilor in cauza s-au incuviintat probatorii, respectiv proba testimoniala, proba cu  inscrisuri, cu expertiza si proba cu interogatoriul partilor.
In baza art.129 alin.(5) C.proc.civ., instanta a dispus inaintarea unei adrese catre C.L.F.F S., prin care a solicitat acesteia sa precizeze daca partile au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, dupa care autori si pentru ce suprafete, relatii comunicate cu adresa nr__.. din 22.09.2011 - fila 56 de la dosar, la care a atasat inscrisuri,e de la filele 57 - 62.
In cauza au fost ascultati martorii D. V. - fila 95,  H. G. - fila 96,  S. M. - fila 97, D. I.-fila 106.
La data de  25.01.2012  in cauza a formulat cerere de interventie numita D. M. - fila 125 de la dosar.
Prin concluziile scrise, depuse la dosar, reclamantii au solicitat respingerea exceptiei prescriptiei dreptului de acceptare a succesiunilor celor doi autori ai lor si admiterea actiunii formulate.
La randul sau, paratul Diaconescu N. Nicolae a solicitat admiterea exceptiei de neacceptare in termen legal a mostenirii autorilor, in ceea ce-i priveste pe reclamanti si respingerea actiunii ca nefondata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea de fata, reclamantii D. E. si I. E., au solicitat in contradictoriu cu paratul D. N. N., sa se dispuna anularea certificatelor de mostenitor nr_../31.08.1984 si nr_. din 14.11.1991 eliberate de Notariatul de Stat al Judetului Gorj, sa se stabileasca calitatea de mostenitori ai def. D. N. si def. D. E. si cotele succesorale si sa se dispuna partajarea  masei succesorale invocand faptul ca, au acceptat tacit succesiunea dupa cei doi autori si ca notarii publici, au solutionat deschiderea succesiunilor acestora fara citarea lor in calitate de mostenitori ai defunctilor.
Potrivit certificatului de mostenitor nr. __../31.08.1984 emis de Notariatul de Stat Judetean Gorj, la data de 04.01.1984 a decedat D. N. (fila 5 din dosar)  ramanand ca mostenitori legali D. E.,  in calitate de sotie supravietuitoare, D. N. N. in calitate de fiu, fiind straini de succesiune prin neacceptare D. E.- fiu si I. E.- fiica.
Ulterior, la data de 02.02.1991 a decedat D. E., ramanand ca mostenitor legal, conform certificatului de mostenitor nr. __/14.11.1991 emis de Notariatul de Stat al Judetului Gorj, D.N. N. in calitate de fiu, D. E. - fiu si I. E. - fiica, fiind straini de succesiune prin neacceptare.
Potrivit art. 137 Cod pr. civ., instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
Prin incheierea din data de 01.02.2012 a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului de optiune succesorala a reclamantilor D. E. si I. E. in raport de succesiunea defunctului D. N. si D. E.. In aceasta privinta, instanta a retinut ca,   martorul D. V., coleg de serviciu cu reclamantul D. E. a declarat in fata instantei ca, desi nu a fost la inmormantarea tatalui acestuia, stie ca reclamantul a luat dupa decesul tatalui sau lucruri de folosinta casnica, respectiv oale, paturi, perne si ca la pomana de 6 saptamani a mamei sale a mai luat din casa parinteasca o masina de cusut, o butelie si alte lucruri marunte. Ca masina de cusut a fost luata pentru a o duce surorii sale I. E.. A mai precizat martorul ca cei doi frati se vizitau reciproc, iar cand reclamantul mergea in vizita la fratele sau locuia in aceiasi camera in care avea si lucrurile lui.
Martorul D. I., de asemenea coleg de serviciu cu reclamantul,  a declarat ca D.E. a luat la inmormantarea tatalui sau un cuier, doua scaune si doua cearsafuri ce ar fi apartinut acestuia, iar la pomana de sase saptamani a mamei sale a luat o butelie si vase pentru el si doua tuciuri si o masina de cusut pentru sora sa.
Martorul H. G., care este vecin de casa cu imobilul in care au locuit parintii partilor si in care au locuit si bunicii lor, asadar cu casa batraneasca ce nu face parte din mostenire, a aratat ca dintre cei trei frati numai paratul D. N., dupa decesul parintilor lui, a muncit terenurile ramase de pe urma acestora si a ingrijit de casa parinteasca in care si locuieste, si de casa batraneasca in care au locuit parintii pana la decesul lor si ca proprietar al casei ce face parte din mostenire este cunoscut a fi tot paratul, intrucat ceilalti doi frati nu au venit dupa decesul parintilor sa lucreze terenurile ramase de la acestia, iar dupa decesul mamei, veneau in sat numai o data pe an de 6 august, la hram, la fratele lor D. N..
Acelasi martor a precizat ca, imobilul in care locuieste  paratul nu a fost niciodata locuit de parintii sai, ca defunctii nu aveau nici o masina de  cusut si nici o butelie, iar bunurile de care s-au folosit in timpul vietii, respectiv paturi, paturi si restul au ramas in casa batraneasca, unde se afla si in prezent.
 S. M., vecina cu casa parinteasca in care locuieste paratul, a aratat ca a venit in sat dupa decesul tatalui celor trei frati si a precizat totodata ca mama lor a murit in casa batraneasca ce a apartinut bunicilor partilor. A mai declarat ca paratul a fost cel care a luat-o pe bunica sa materna in casa in care locuia, ingrijind-o pana la decesul sau, ca el este singurul dintre cei trei frati care a lucrat pamantul ramas de pe urma parintilor. Aceasta a mai adaugat ca paratul s-a mutat in casa parinteasca in care locuieste si in prezent, pe care a finalizat-o si a extins-o, dupa decesul tatalui sau, respectiv in anul 1987, pana la acel moment casa fiind nelocuita.
Din declaratiile tuturor martorilor audiati, reiese ca reclamantii nu au muncit terenurile ramase de pe urma parintilor si ca acestia au venit in sat in special cu ocazia inmormantarii lor, la pomeni si in vizita la fratele lor, parat in cauza, o data pe an, la hram. Se retine totodata, ca bunurile cu care au plecat reclamantii din casa parinteasca sunt cateva bunuri, in special de folosinta necesara traiului, respectiv vase, paturi. In acelasi timp, din declaratiile martorilor rezulta ca, parintii nu au locuit in casa denumita parinteasca, prin urmare lucrurile de uz caznic si de folosinta zilnica ale acestora, s-ar regasi intr-o casa batraneasca pe care au mostenit-o de la bunicii materni ai partilor si pe care cei doi defuncti au locuit-o pana la decesul lor. Nici un martor nu a declarat in sensul ca reclamantii ar fi luat paturi, vase sau alte bunuri mobile din locuinta in care au trait defunctii si unde ar fi trebuit sa se gaseasca bunurile de genul celor luate de reclamanti. Martorul H. G., vecin cu defunctii, a aratat in depozitia sa, ca parintii celor trei frati aveau in casa cele necesare traiului, cum ar fi, paturi, paturi si altele care au ramas in casa si putrezesc acolo. Acelasi martor a declarat de altfel si ca cei doi autori nu ar fi avut butelie si masina de cusut. Aceasta intrucat si cele doua bunuri au fost luate din casa in care a locuit paratul si nu parintii partilor si asa cum s-a mentionat, cu ocazia inmormantarii sau a pomenilor.
Este de mentionat totodata ca, din declaratiile martorilor H. G. si S. M. reiese ca  in sat se stie ca, dintre cei trei copii, paratul este cel ce va ramane in casa parinteasca, pe care parintii nu au locuit-o care a fost finalizata si extinsa de el.
  Ori, instanta retine ca dreptul de optiune succesorala este un drept subiectiv care ia nastere in persoana mostenitorilor cu vocatie succesorala, din clipa deschiderii succesiunii. Asadar, de la data deschiderii succesiunii, patrimoniul succesoral se transmite catre toti mostenitorii celui care a decedat, pentru fiecare dintre acestia nascandu-se un drept subiectiv de optiune succesorala. Totodata, se retine ca, optiunea succesorala este un act juridic, in principiu irevocabil.
Succesibilii isi pot exercita dreptul de optiune succesorala adica, au dreptul de a opta intre trei facultati: de a accepta pur si simplu mostenirea, expres sau tacit; de a accepta mostenirea sub beneficiu de inventar, ceea ce presupune un act juridic solemn; si de a renunta la mostenire.
Cum s-a constatat ca parata nu a acceptat expres mostenirea defunctului N. P. si nici nu a renuntat la ea, urmeaza ca instanta sa analizeze daca aceasta a facut o acceptare tacita a succesiunii in termenul prevazut de lege.    
Potrivit dispozitiilor art.700 Cod Civil modificat prin Decretul nr.73/1954, dreptul de a accepta succesiunea se prescrie printr-un termen de 6 luni socotit de la data deschiderii succesiunii (data care coincide cu data decesului autorului), termen in care succesibilul trebuie sa se pronunte cu privire la dreptul de optiune succesorala.
Acceptarea voluntara tacita rezulta, potrivit art. 689 din Codul civil, din acte si fapte pe care succesibilul n-ar fi putut sa le faca decat in calitatea sa de mostenitor acceptant, adica sa fie vorba de acte juridice din care sa rezulte ca a inteles sa accepte pur si simplu mostenirea si actul sa presupuna neaparat intentia neindoielnica de a accepta. Cand un asermenea act este echivoc, el nu mai valoreaza acceptare tacita. De asemenea, luarea din patrimoniul mostenirii, de catre unii din mostenitorii legali, imediat dupa deces, a unor bunuri de valoare redusa, nu poate constitui acceptare tacita. Ori, din declaratiile a doi dintre martorii audiati, reiese ca  reclamantii ar fi luat unele lucruri marunte, fie imediat dupa inmormantarea tatalui, fie cu ocazia pomenii de sase saptamani dupa mama.  
Astfel, din situatia de fapt expusa, nu rezulta ca reclamantii au facut acte sau fapte neechivoce de acceptare tacita privind bunurile din masa succesorala, in termen de 6 luni de la decesul autorilor, 04.01.1984- D. N. si 02.02.1991- D. E. si nici nu au invederat motive temeinice pentru repunerea in termen, asa incat a fost admisa exceptia prescriptiei dreptului la optiune succesorala a reclamantilor D. E. si I. E. in raport de succesiunea defunctului D. N. si defunctei D. E., ramanand ca singur mostenitor acceptant al acestor autori, paratul D. N..
Pe fondul cauzei, in privinta certificatelor de mostenitor, se retine totodata ca,  raspunzand solicitarilor instantei de a depune la dosar actele care au stat la baza intocmirii certificatelor de mostenitor contestate prin cererea de fata, atat Biroul Notarului Public T.I. cat si Judecatoria Tg-Jiu au comunicat ca aceste documente au termene de pastrare de 10 ani, la expirarea acestui termen fiind inaintate la REMAT Gorj in vederea distrugerii. Ori, potrivit art. 1169 Cod Civil din 1864, cel care face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 privind procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, in cazul terenurilor ce nu s-au gasit in circuitul civil, mostenitorii sunt repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor, ei fiind considerati ca au acceptat succesiunea prin cererea pe care o fac comisiei. In aceasta privinta este de observat ca mostenitorii care nu au acceptat succesiunea in termenul si conditiile prevazute de art. 700 Cod Civil din 1864, pot beneficia de repunerea in termenul de acceptare a acesteia.   
La solicitarea instantei, Comisia Locala de Fond Funciar S. a inaintat la dosar titlul de proprietate nr. __../22.04.2008 emis exclusiv in favoarea  paratului D. N. N., la dosarul cauzei, neregasindu-se nici un alt titlu de proprietate eliberat dupa autorii partilor pentru a fi supus impartelii.  
Fata de situatia expusa, instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata. Pe cale de consecinta, va fi respinsa si cererea de interventie formulata de sotia paratului, intervenienta  D. M..
Instanta va obliga reclamantii, in solidar,  la plata catre parat a 2000 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv, onorariu de avocat.