Revendicare.Granituire. Servitutea de picatura a streasinii

R O M A N I A
                                         
JUDECATORIA MOTRU

Sentinta - Nr. 657/2011
Sedinta publica de la 01 Martie 2011 Revendicare.Granituire. Servitutea de picatura  a streasinii

Existenta unui contract de intretinere prin care se instraineaza imobile invecinate catre 2 persoane nu este conditionata de  emiterea ulterioara a unor titluri de proprietate in baza legii fondului funciar, cu  atat mai mult cu cat contractul de intretinere este incheiat dupa anul 1990. In situatia in care se emit totusi titluri de proprietate din care rezulta alte suprafete decat  cele mentionate in contractul de intretinere trebuie sa se aiba in vedere repere legate de vointa instrainatorului. Se impune repararea acoperisului constructiei astfel incat apa ce se scurge sa  nu  afecteze constructia vecinului, obligatie rezultata tot din respectarea servitutii de picatura streasinii.
 
Prin cererea adresata Judecatoriei Motru la data de 15.12.2006 si inregistrata pe rolul acestei instante sub nr.1378/263/2006 reclamantii I. M. si I. A. au chemat in judecata paratii T. D. si T. D. solicitand instantei  ca prin sentinta ce va pronunta sa dispuna obligarea paratilor la desfiintarea baracii edificate pe terenul reclamantilor sau sa fie abilitati sa o faca acestia pe cheltuiala paratilor. Au solicitat de asemenea obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi intarziere, obligarea la plata prejudiciului cauzat si a cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii s-a aratat ca sunt proprietarii terenului pe care paratii in mod abuziv au construit o baraca lipita de casa lor si astfel le-au distrus partial acoperisul. Ca, au sesizat Inspectoratul in Constructii si Institutia Prefecturii iar in urma controalelor s-a dispus oprirea lucrarilor insa paratii nu s-au conformat. Ulterior s-au adresat si instantei de judecata iar pe calea cererii de ordonanta presedintiala s-a dispus stoparea lucrarilor reclamantilor. Cu toate acestea, paratii au continuat lucrarea motiv pentru care solicita demolarea baracii.
Parata T. D. a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, precizand ca terenul pe care este construita baraca este proprietatea sa conform titlului de proprietate nr.204794 din 10.12.1994. A mai sustinut parata ca pe teren a fost construita o baraca ce a distrus partial acoperisul dar aceasta a fost demolata , fara ca acoperisul reclamantilor sa fie afectat. In ceea ce priveste constructia denumita anexa gospodareasca a precizat ca pentru aceasta are autorizatie de construire, anexa fiind edificata pe terenul sau.
Prin incheierea de sedinta din data de 20.02.2007 s-a dispus suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea dosarului nr.2855/95/2006 .
Ulterior repunerii pe rol a cauzei, reclamantii au formulat o precizare la actiune in sensul ca pe langa obiectul initial al cererii inteleg sa solicite si revendicarea terenului ocupat abuziv de parati, granituirea proprietatilor  si o servitute de picatura streasinii.
In dovedirea actiunii, reclamantii au solicitat admiterea probei cu inscrisuri, a probei testimoniale si efectuarea unei expertize de specialitate.
In contraproba, parata T. D. a solicitat admiterea probei cu inscrisuri, depunand totodata la dosarul cauzei un raport de expertiza extrajudiciara.
Instanta a incuviintat si administrat probele solicitate, ambele parti depunand la dosarul cauzei inscrisuri, iar declaratiile martorilor fiind consemnate in scris si atasate la dosarul cauzei.
In privinta expertizei, aceasta a fost intocmita de expert T. P.I. si regasindu-se la filele 165-180.
Din oficiu, instanta a dispus efectuarea unei cercetari la fata locului, ocazie cu care s-a intocmit procesul verbal de la fila 155 din dosar.
Prin concluziile scrise formulate, reclamantii au solicitat desfiintarea constructiei edificate de parati fara respectarea distantei prevazuta de lege, sustinand ca este amplasata pe terenul lor, nerespectand nici servitutea picaturii de streasina. In privind cererii in revendicare au aratat ca, solicita obligarea paratilor sa le lase terenul ocupat abuziv de 70 m, conform punctului 5 din expertiza, iar in subsidiar suprafata de 48,19 mp, sau cel putin suprafata detinuta in plus fata de titlul paratei, respectiv 22,19 mp. Se arata ca, reclamantii sunt de buna credinta, au respectat procedura prevazuta de legea fondului funciar si au obtinut legal titlul de proprietate si actele premergatoare, parata neavand nici o obiectie. Cu privire la granituire, solicita stabilirea liniei de hotar conform terenului lipsa de 70 mp, conform anexei nr. 1 la raportul de expertiza, iar in subsidiar trasarea hotarului conform punctelor a,b,m,c.
Prin concluziile scrise formulate, paratii au solicitat respingerea actiunii reclamantilor, mentionand ca titlul de proprietate al paratei a fost eliberat in mod legal, iar prin sentinta civila nr.1720/2007 s-a dispus emiterea unui alt titlu pentru suprafata de 1298 mp, intrucat s-a constatat ca aceasta era suprafata detinuta in fapt de parata, insa din eroare o parte din teren era cuprins in titlu de proprietate a lui E. C..
Ca, in acel dosar a formulat cerere de interventie si I. M., cerere la care aceasta a renuntat. In privinta cererii de granituire s-a aratat ca, nu se poate trasa linia de hotar intre terenurile partilor care sa respecte simultan ambele titluri de proprietate. S-a solicitat respingerea in totalitate a actiunii si obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata si retine urmatoarele:
In fapt, reclamantii au investit instanta cu solutionarea mai multor capete de cerere care vor fi analizate in mod distinct, respectiv :
- revendicarea terenului ocupat abuziv de parati;
-granituirea proprietatilor;
-obligarea paratilor la desfiintarea baracii edificate pe terenul reclamantilor sau sa fie abilitati sa o faca acestia pe cheltuiala paratilor;
-obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi intarziere;
 -obligarea la plata prejudiciului cauzat;
-o servitute de picatura streasinii.
Astfel, cu privire la capatul de cerere privind revendicarea, instanta retine ca, prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 7457 din 15.06.1994 S. M. a instrainat fiicei sale si sotului acesteia T. D. si T. D. -paratii din prezenta cauza, un teren loc de casa care are o latime la drumul judetean de 15 m, pe lungimea de 85 m spre nord, pana in ulita satului unde are o latime de 12,5 m , in suprafata de 1165 mp, impreuna cu o casa cu 4 camere, imobile situate in vatra satului L., comuna C..
Prin contractul de intretinere autentificat sub nr. 7456 din 15.06.1994 S.. M. a instrainat fiicei sale si sotului acesteia I. M. si I. A. -reclamantii din prezenta cauza, un teren loc de casa care are o latime la drumul judetean de 15 m, pe lungimea de 85 m spre nord, pana in ulita satului unde are o latime de 12,5 m , in suprafata de 1165 mp, impreuna cu o anexa gospodareasca cu 2 camere si un sopru, situate in vatra satului L., comuna C..
Ulterior, pe numele paratilor a fost eliberat titlul de proprietate nr. 204794 din 10.12.1994 pentru suprafata de 1160 mp, prin sentinta civila nr. 1720 din 19.06.2007 a Judecatoriei Motru , fila 44 din dosar, dispunandu-se constatarea nulitatii absolute a acestui titlu si eliberarea unui alt titlu de proprietate pentru suprafata de 1298,  retinandu-se ca in urma masuratorilor efectuate s-a gasit in teren o suprafata de 1298 mp. Totodata, prin aceeasi sentinta s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 1315463 din 19.09.1995 si s-a disjuns cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta I. M. M..
Conform deciziei civile nr. 2806  din 01.11.2007 a Tribunalului Gorj, intervenienta a renuntat la judecarea cererii de interventie, in cadrul dosarului nr. 2070/263/2007.
Astfel, la data de 09.01.2008 a fost emis titlu de proprietate nr. 1501896 pe numele T. D. pentru suprafata totala de 1298 mp, situata in intravilanul comunei C..
Reclamantei I. M. i-a fost emis titlu de proprietate nr. 1501829 din data de 19.06.2007 pentru suprafata totala de 1361 mp, situata in intravilanul comunei C.. Anterior eliberarii acestui titlu , reclamantei ii fusese emis titlu de proprietate nr. 204793 din 10.12.1994 pentru suprafata totala de 1160 mp, prin sentinta civila nr. 2109 din 01.11.2006 a Judecatoriei Motru, dispunandu-se anularea acestuia si eliberarea unui alt titlu in care sa fie incluse toate suprafetele la care aceasta era indreptatita.
Prin raportul de expertiza intocmit in cauza, expertul a identificat terenurile detinute in baza titlurilor de proprietate de catre fiecare parte, stabilind ca terenul detinut efectiv de T. D., in limita imprejmuirilor existente la data efectuarii expertizei, este de 1320 mp, iar reclamanta detine o suprafata de 1291 mp.
In urma identificarii terenurilor expertul a mai concluzionat ca, raportat la terenurile pe care ar trebui sa le detina partile, conform titlului de proprietate nr. 1501829/2007 si 1501896/2008, parata ocupa in afara titlului ei de proprietate suprafata totala de 22,19 mp, conform anexelor 5, 6 si 7 la raportul de expertiza.
Cat priveste concluziile expertului in privinta terenului ocupat de parati, instanta le va corobora insa cu celelalte probe administrate in cauza.
Astfel, instanta retine ca, prin contractele de intretinere, intocmite partilor, autorul acestora a inteles ca transfere dreptul sau de proprietate asupra terenului si constructiilor din satul Lupoaia, in cote egale fiecareia dintre parti, la dosarul cauzei nefiind depuse dovezi cu privire la suprafata reala detinuta de acesta anterior incheierii contractelor de intretinere.
Prin sentinta civila nr. 1720/2007 a Judecatoriei Motru s-a dispus eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru parata T. D., retinandu-se ca aceasta detinea in fapt suprafata de 1298 mp, insa din eroare o suprafata de 138 mp fusese inclusa in titlu de proprietate al vecinului acesteia E. C.. Suprafata de 1298 mp a fost gasita in urma masuratorilor efectuate in scopul intabularii dreptului de proprietate in cartea funciara.
Fata de considerentele acestei sentinte, instanta va inlatura sustinerile reclamantilor, in sensul ca o parte din terenul paratei s-ar regasi in proprietatea numitului E. C..
In cauza ce a format obiectul dosarului nr. 1308/263/2006 si in care s-a pronuntat sentinta civila nr. 1720/2007, a formulat o cerere de interventie in interes propriu si reclamanta I. M. M., cerere disjunsa si cu privire la care aceasta a renuntat ulterior.
Astfel, suprafata totala de teren ce a revenit paratei T. D. a fost stabilita in mod definitiv prin acea sentinta, care este opozabila si reclamantei.
Pe de alta parte, prin sentinta civila nr.109/2008 pronuntata in dosarul nr. 1402/263/2007,
a fost respinsa actiunea reclamantei I. M., prin care a solicitat anularea procesului verbal de punere, intocmit la data de 04.04.2007 in baza sentintei civile nr. 2109 din 01.11.2006, constatandu-se ca aceasta din urma sentinta a fost respectata intocmai, din cuprinsul raportului de expertiza intocmit in cauza, rezultand ca intre suprafetele de teren si vecinatatile inscrise in dispozitivul sentintei civile nr.2109/2006 si vecinatatile inscrise in procesul verbal de punere in posesie exista concordanta in totalitate.
              Prin raportul de expertiza intocmit in prezenta cauza de expert T. I. s-a mentionat la punctul 14 ca, suprafata de 1298 mp care s-a reconstituit paratei prin titlu de proprietate nr. 1501896/2008, a fost determinata pe latura de vest a terenului acesteia , avand ca limita gardul ce desparte proprietate paratei T. D.de cea a vecinului sau de la vest, E. C., deci intinderea spre vest a acestei suprafete de 1298 mp avea ca limita la vest acest gard existent la data efectuarii documentatiei cadastrale. Daca aliniamentului gardului despartitor existent la efectuarea expertizei dintre terenul paratei si cel al lui E. C.este acelasi cu aliniamentul gardului existent si la data efectuarii masuratorilor pentru intocmirea documentatiei cadastrale, atunci intre titlul de proprietate emis reclamantei si cel emis paratei exista suprapunere pentru o suprafata totala de 26 mp, evidentiata in anexele 5 si 6 in raportul de expertiza. In urma ca martor a numitului E. C., acesta a declarat ca, gardul ce desparte proprietatea sa de cea a paratei T. D. este construit de peste 60 de ani, fiind pe acelasi amplasament.
                 Prin urmare, instanta apreciaza ca titlurile partilor se suprapun pe suprafata totala de 26 mp, astfel incat, in conditiile in care ambele parti au dobandit terenurile de la acelasi autor,  se va proceda la compararea acestora, instanta apreciind ca titlul de proprietate al paratilor este mai bine caracterizat, avand in vedere urmatoarele argumente:
     Reclamantei I. M. i-a fost emis titlu de proprietate nr. 1501829 din data de 19.06.2007 pentru suprafata totala de 1361 mp, situata in intravilanul comunei C.. Anterior eliberarii acestui titlu, reclamantei ii fusese emis titlu de proprietate nr. 204793 din 10.12.1994 pentru suprafata totala de 1160 mp, prin sentinta civila nr. 2109 din 01.11.2006 a Judecatoriei Motru, dispunandu-se anularea acestuia si eliberarea unui alt titlu in care sa fie incluse toate suprafetele la care aceasta era indreptatita. Prin dispozitivul sentintei civile nr. 2109 din 01.11.2006 nu s-a mentionat insa o suprafata anume pentru care urmeaza a se emite titlul de proprietate reclamantei, dispunandu-se doar eliberarea unui alt titlu in care sa fie incluse toate suprafetele la care aceasta era indreptatita. Conform contractului de intretinere, suprafata totala la care ar fi fost indreptatita reclamanta era de 1165 mp, insa cu toate acestea titlul de proprietate i-a fost emis oricum pentru o suprafata mai mare, respectiv 1361 mp.
In ce priveste paratii, acestora le-a fost eliberat titlul de proprietate nr. 204794 din 10.12.1994 pentru suprafata de 1160 mp, prin sentinta civila nr. 1720 din 19.06.2007 a Judecatoriei Motru, fila 44 din dosar, dispunandu-se constatarea nulitatii absolute a acestui titlu si eliberarea unui alt titlu de proprietate pentru suprafata de 1298,  retinandu-se ca in urma masuratorilor efectuate s-a gasit in teren o suprafata de 1298 mp. Totodata, prin aceeasi sentinta s-a constatat nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 1315463 din 19.09.1995 si s-a disjuns cererea de interventie in interes propriu formulata de intervenienta I. M. M..
In urma masuratorilor efectuate de expert s-a concluzionat ca, reclamantii detin in fapt 1291 mp, iar paratii detin suprafata de 1320 mp, rezultand asadar ca, in privinta ambelor titluri suprafetele mentionate in acestea nu concorda cu suprafetele din teren.
Instanta are insa in vedere si depozitiile martorilor audiati in cauza, martorul B. I. declarand ca, tatal reclamantei si al paratei le-a incheiat acestora acte de intretinere prin care le-a impartit in mod egal terenul impreuna cu casele existente. Ca, pe hotarul dintre terenurile partilor exista o constructie care are un zid comun, iar de la strada pana in constructie exista un gard amplasat pe linia zidului comun, gard care in spatele constructiei continua, insa nu pe aceeasi linie. Martorul B. E. a declarat ca, reclamanta si parata au impreuna o constructie despartita printr-un singur perete, intre proprietatile partilor existand un gard care este amplasat pe aceeasi linie cu zidul despartitor pe distanta de la strada pana in constructie, insa din constructie pana in spatele gradinii gardul nu este amplasat pe linie dreapta.
            Oricum, instanta apreciaza ca titlurile partilor sunt reprezentate de fapt de contractele de intretinere, prin acestea dobandind cele doua parti dreptul de proprietate asupra terenurilor cu privire la care se disputa litigiul. Atat timp cat autorul partilor a inteles sa instraineze celor doua fiice ale sale si sotilor acestora, reclamantii si paratii din prezenta cauza, jumatate din proprietatea acestuia, limita dintre cele doua jumatati fiind marcata prin zidul comun despartitor este evident ca nici una dintre parti nu poate depasi aceasta limita. Instanta apreciaza totodata ca, in lipsa unor masuratori, autorul partilor a inteles sa mentioneze o suprafata in mod egal, respectiv cate 1165 m.p pentru fiecare dintre partile litigante, fiind asadar posibil ca in fapt una dintre parti sa detina mai mult decat cealalta parte, aspect care de altfel a si rezultat in urma expertizelor efectuate. In orice caz ambele parti detin mai mult teren decat cel care l-au primit prin actele de intretinere, definitoriu in cauza fiind faptul ca zidul comun al constructiilor acestora delimiteaza in realitate limita dintre proprietatile acestora.
             In acelasi sens este deosebit de relevanta si sustinerea numitei S. E., mama reclamantei si a paratei, respectiv sotia autorului acestora, care, cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului a aratat ca atunci cand le-a facut acte de intretinere partilor, S. M. a inteles sa ii lase reclamantei partea pe care era amplasat sopru transformat in prezent in camera de locuit, iar paratei sa-i lase pivnita, cele doua constructii fiind separate de un zid comun din barne si lemn.
Prin urmare, este evident ca limita dintre proprietatile partilor litigante este marcata de zidul comun despartitor.
Orice apreciere in sens contrar  ar avea drept consecinta demolarea acelui zid, aspect ce ar fi in neconcordanta cu insasi vointa autorului partilor, a carui intentie a fost de a imparti in mod egal partilor proprietatea sa, aspect ce rezulta si din declaratiile martorilor audiati in cauza.
Prin urmare, instanta apreciaza ca, suprafata de 26 mp care se suprapune apartine paratei T. D., astfel ca actiunea in revendicare formulata de reclamanti este nefondata.
          Cat priveste capatul de cerere privind granituirea, instanta retine ca potrivit art.584 cod civil orice proprietar poate cere obligarea vecinului sau la granituirea proprietatii invecinate cu a sa, urmand ca cheltuielile sa fie suportate deopotriva de ambele parti. Rezulta deci ca granituirea este o operatie de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre doua proprietati invecinate ce poate avea loc atunci cand nu exista linie de hotar prin conventia partilor sau prin hotarare judecatoreasca.
In raport de intregul material probatoriu administrat in cauza instanta va admite capatul de cerere privind granituirea  si va stabili ca linie de granituire intre proprietatile partilor gardul existent ce desparte proprietatile acestora, avand in vedere motivatia expusa mai sus. Astfel, instanta va stabili linia de hotar in raport de amplasamentul gardului existent, asa cum acesta este individualizat in schita anexa 1 la raportul de expertiza, respectiv aliniamentul determinat de punctele 16-26-30-32-33-37-58-57-56-55-54-53-50-46.
Aceasta convingere a instantei este fundamentata si pe argumentele expuse mai sus, in special faptul ca zidul comun este punctul de reper concludent pentru stabilirea liniei de hotar, acest zid fiind si pe aliniamentului gardului existent intre constructie si gardul de la strada. In acelasi timp, instanta apreciaza ca granituirea se impune si pentru a se pune capat litigiilor dintre parti, care treneaza de mult timp, intre acestea existand numeroase judecati, cu toate ca reclamanta si parata sunt surori, neexistand insa intelegerea necesara pentru rezolvarea pe cale amiabila a litigiului, cel putin in memoria autorului lor.
Cu privire la capatul de cerere avand ca obiect desfiintarea baracii edificata de parati,
instanta retine ca este vorba despre o anexa pentru care paratii au obtinut autorizatia de construire nr.14 din 11.08.2006.
            Din coroborarea raportului de expertiza intocmit de expert T. I., in prezenta cauza, cu raportul de expertiza intocmit de expert G. M. in dosarul nr.1184/95/2008, rezulta ca, aceasta anexa a fost edificata pe terenul pentru care parata T. D. detine titlu de proprietate, fiind amplasata in parcela nr. 152/1 cuprinsa in titlu de proprietate nr. 1501896 din 09.01.2008 eliberat paratei T. D.. De asemenea, mai retine instanta ca, prin sentinta civila nr. 2478 din 03.12.2008 pronuntata de Tribunalul Gorj in dosarul nr. 1184/95/2008 s-a dispus respingerea actiunii formulata de reclamanta I. M. M., in contradictoriu cu parata T. D. privind anularea autorizatiei de constructie respective.
            Prin urmare, in conditiile in care anexa este amplasata pe terenul paratei T. D. este evident ca nu este afectat dreptul de proprietate al reclamantei, de altfel, si in urma efectuarii cercetarii la fata locului, instanta a constatat ca anexa respectiva este construita din zidul despartitor spre terenul paratei T. D. Totodata, cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului, numita S. E., mama reclamantei si a paratei, respectiv sotia autorului acestora, a aratat ca atunci cand le-a facut acte de intretinere partilor, S. M. a inteles sa ii lase reclamantei partea pe care era amplasat sopru transformat in prezent in camera de locuit, iar paratei sa-i lase pivnita, cele doua constructii fiind separate de un zid comun din barne si lemn.
            Anexa construita de parata nu afecteaza insa terenul reclamantei, fiind construita din zidul comun despartitor, zid care oricum separa constructiile pe care autorul S. M. le-a instrainat partilor, astfel ca instanta apreciaza acest capat de cerere ca fiind nefondat.
            Cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii, rezultate din obligarea paratilor la desfiintarea baracii, instanta il va respinge, aceasta solutie fiind consecinta respingerii capatului de cerere privind demolarea baracii.
            Cu privire la capatul de cerere privind obligarea paratilor la plata prejudiciului cauzat, instanta il apreciaza de asemenea ca fiind nefondat, avand in vedere ca, reclamantii nu au precizat in concret in ce ar constata un astfel de prejudiciu si nici nu au fost facute probe cu privire la acest capat de cerere.
            Cu privire la capatul de cerere  avand ca obiect servitutea picaturii de streasina, instanta retine ca, potrivit art.615 cod civil orice proprietar are obligatia sa-si faca streasina casei sale in asa fel incat apele ce rezulta din precipitatii sa nu cada pe terenul vecinului sau. In privinta acestei servituti, aprecierea locului de scurgere a apelor se face tinand cont de linia de hotar aflata intre cele doua proprietati. In situatia in care proprietarii vecini isi instaleaza jgheaburi aruncatoare, prin care apele de ploaie se scurg pe terenurile lor, nu se mai poate pune problema dobandirii acestei servituti.
             In cazul de fata, asa cum s-a mentionat mai sus, linia de hotar dintre constructiile partilor este delimitata de zidul comun al constructiilor acestora, anexa paratei fiind construita pe terenul proprietatea sa.
            Desi, in mod normal apele rezultate din precipitatii ce se scurg de pe acoperisul anexei paratei ar trebui sa curga pe terenul acesteia, instanta a constatat cu ocazia efectuarii cercetarii la fata locului ca, acoperisul anexei nu este la acelasi nivel cu acoperisul constructiei reclamantilor, doua din tevile de sustinere a anexei sprijinindu-se pe casa reclamantilor. Acest fapt determina ca o parte din apele ce se scurg de pe acoperisul anexei paratei sa se infiltreze prin zidul comun, afectand astfel si partea din zid a reclamantilor.
            Relevante in acest sens sunt si plansele foto depuse la filele 147-148 din dosar.
            Prin urmare, instanta apreciaza ca acest capat de cerere este partial intemeiat, impunandu-se obligarea paratilor sa repare acoperisul anexei construita la limita proprietatilor partilor, astfel incat apa ce se scurge de pe acoperisul anexei sa nu mai afecteze constructia reclamantilor, obligatie rezultata tot din respectarea servitutii de picatura streasinilor.
            Fata de toate aceste considerente instanta va admite in parte actiunea formulata de reclamanti.
Va stabilii linia de hotar dintre proprietatile partilor in raport de amplasamentul gardului existent, asa cum acesta este individualizat in schita anexa 1 la raportul de expertiza, respectiv aliniamentul determinat de punctele 16-26-30-32-33-37-58-57-56-55-54-53-50-46.
            Va obliga paratii sa repare acoperisul anexei construita la limita proprietatilor partilor, astfel incat apa ce se scurge de pe acoperisul anexei sa nu mai afecteze constructia reclamantilor.
 Va respinge capetele de cerere privind revendicarea, obligarea paratilor la desfiintarea baracii, obligarea paratilor la plata daunelor cominatorii de 100 lei pe zi intarziere, obligarea la plata prejudiciului cauzat.
           Cu privire la cheltuielile de judecata, instanta avand in vedere admiterea in parte a actiunii va dispune compensarea acestora, retinand ca, reclamantii au efectuat cheltuieli in cauza in suma totala de 1759 lei, reprezentand taxa timbru 59 lei, onorariu expert 700 lei, onorariu avocat 1000 lei. Parata a efectuat cheltuieli in suma totala de 800 lei, reprezentand onorarii avocat.
            Prin urmare, va obliga paratii sa plateasca reclamantilor suma de 480 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.