CONTESTATIE IN ANULARE - INADMISIBILITATE

La data de 25.11.2011 pe rolul Judecatoriei Mizil a fost inregistrat dosarul nr.2176/259/2011,  avand ca obiect contestatie in anulare. In cauza,  Tribunalul Prahova in prin decizia nr.1386 din 02.11.2011, pronuntata  in dosarul nr.10199/105/2011 a admis exceptia necompetentei material si a declinat competenta de solutionare a cauzei, avand ca obiect contestatia in anulare formulata de contestatorii F. M. si F. C., prin procurator F. M., impotriva Sentintei civ. nr. 725/2010,  pronuntata de Judecatoria Mizil in dosarul nr. 1093/259/2009, in contradictoriu cu intimatii B. D, B. E. si C. F., in favoarea Judecatoriei Mizil.
Prin decizia nr.1386 din 02.11.2011, pronuntata in dosarul nr.10199/105/2011, instanta a retinut ca in motivarea cererii revizuientii au aratat ca instanta a acordat ceea ce nu s-a cerut.
Au mai precizat ca din dispozitivul hotararii rezulta ca se admite in parte actiunea ce face obiectul dosarului nr. 1222/259/2008 si respinge capatul de cerere privind revendicarea suprafetei de 5 mp si admite de asemenea actiunea de iesire din indiviziune ce face obiectul dosarului 1093/259/2009 si admite cererea de granituire a proprietati in raportul de expertiza lotizare varianta 1, fiind obligati sa stramute  hotarul dinte cele doua proprietati din punctele 10,14 si 22, deoarece exista gard ce delimiteaza cele doua proprietati cu nr. 105 si 107.
Au mai aratat revizuentii ca in realitate se pierde din dreptul de proprietate ce il detin cu acte reale de peste 60 de ani, iar reclamanti B. D. si E. nu au un act valabil real, actele lor sunt fabricate, au cumparat 5/8 de la numita C. S. fara act scris asa cum rezulta din actele lor.
S-a mai mentionat ca instanta de fond nu a avut rol activ pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului si nu s-au administrat toate probele, a  ignorat decizia cu nr. 1601/ 06.11.2009 a Tribunalului Prahova si a dispus conexarea   dosarului 1222/259/2008 la dosarul la dosar nr. 1093/259/2009 fara motivare, F.M. nefiind de acord cu conexarea dosarului.
S-a solicitat, in temeiul dispozitiilor art. 322 pct. 2 C.p.civ. admiterea cererii de revizuire, casarea hotararii, iar in subsidiar, solicita  varianta 2 de lotizare, ca fiind temeinica si legala, eventual trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de fond, respectiv Judecatoria Mizil.
La termenul de judecata din data de 02.11.2011 revizuentii,  fara a indica temeiul de drept, au aratat ca nu au investit instanta de judecata cu revizuire, ci cu  o contestatie in anulare ce vizeaza atat sentinta civila pronuntata in dosar nr. 1222/259/2008 al Judecatoriei Mizil, conexat cu dosarul nr.  1093/259/2009 al aceleiasi instante, cat si decizia Tribunalului Prahova pronuntata in dosar nr. 1093/259/2009.
In acest context, tribunalul a dispus disjungerea capatului de cerere avand ca obiect contestatia in anulare formulata impotriva sentintei nr. 725/03.06.2010 a Judecatoriei Mizil si inaintarea cererii la  compartimentul Registratura din cadrul Tribunalului Prahova, formandu-se dosarul nr.  10199/105/2011.
La data de 06.12.2011 contestatorii au depus la dosar o cerere precizatoare prin care solicita obligarea paratilor sa lase in deplina proprietate si posesie  terenul impreuna cu toate constructiile situat in Mizil, str. M. B. nr......., jud. Prahova, deoarece sunt proprietarii legali ai suprafetei de 131,25 mp pe care l-au dobandit de la autorul lor F.C., asa cum rezulta din contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr.9928/1982 si a schitei de plan si asa cum rezulta si din expertiza topo varianta 2  - expert I. Gh. Contestatorii  au sustinut ca detin suprafata de teren cu acte de peste 60 de ani astfel ca solicita varianta 2 din expertiza topo expert I. Gh. pe care o considera temeinica si legala.
In continuare,  contestatorii  au aratat ca actele paratilor sunt false iar aceasta vatamare nu poate fi inlaturata decat prin anularea acestor acte, aratand cre sunt actele false respectiv certificatul de mostenitor nr.24 din 30.01.1996, conractul de vanzare cumparare nr.476 din 14.07.1997, iar prin petitia nr.629048 din 09.03.2011 numita C. S. savarseste infractiunea de fls in declaratii si uz de fals.
De asemenea,  s-a sustinut ca paratii sunt de rea credinta, au intrat singuri in proprietatea lor prin construirea gardului de catre B. D. si E. in anul 2001 a hotarului din partea de est asa cum precizeaza expertul I. Gh., ca hotarul este frant in interiorul paratilor in punctele:15,16,17,21punctul 9 fiind punct fix, ir paratii nu au obtinut linia de hotar dreapta unde si-au intrat singuri in proprietate.
Anexat acestei cereri contestatorii au depus in copii inscrisuri filele 8-15.
La dat de 11.01.201,  au depus o noua cerere intitulata contestatie in anulare sub control judiciar prin care solicita anularea sentintei civle nr.725/2010 deoarece hotararea a fost data in temeiul unor inscrisuri false, anularea inscrisurilor false reluand motivarea din cererea depusa la data de 06.12.2011.
La termenul de judecata din data de 18.01.2012 intimatii B.D., B. E. si C. F. au depus intampinare prin care solicita respingerea ca neintemeiata a contestatiei in anulare ca neintemeiata cu cheltuieli de judecata.
In sustinerea intampinarii formulate intimatii  au sustinut ca nici unul din motivele invocate de contestatori nu se regasesc in art.317 si 318 C.p.civ., neinvocandu-se vreun motiv cu privire la procedura de citare pentru ziua cand  s-a judecat pricina, sau vreun motiv privind competenta in sensul ca hotararea s-ar fi dat cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privind competenta.
De asemenea,  s-a aratat ca in contestatie nu  s-a mentionat daca sentinta civila nr.725 din 03.06.2010 ar fi rezultatul unei greseli materiale sau ca instanta, respingand recursul, a omis, din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.
Intimatii  au aratat ca,  in contestatie se reiau aceleasi motive pe care le-au invocat si in apelul declarat cat si in contestatia in anulare introdusa la Tribunalul Prahova, din care a fost disjuns dosarul prezent iar cu privire la varianta 1 omologata in sentinta civila contestata, aceasta era singura posibila in cauza.
Cu privire la sustinerile contestatorilor intimatii au  aratat ca sunt simple sustineri nedovedite si pe care pretind ca instanta sa le preia ca un adevar indubitabil.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta  a retinut  urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul Judecatoriei Mizil sub nr.1093/259/2009, reclamantii B. D, B. E. si C. N.F, au chemat in judecata paratul F. M., solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna partajul averii succesorale ramase de pe urma defunctului C. Gh.
In motivarea actiunii reclamantii au aratat ca au cumparat de la numita C. S., cota de ½ din suprafata de 263 m.p. si casa ridicata pe acest teren, restul cotei de ½ din acelasi teren apartinand paratului, fiind dobandit de la F.C., fratele autorului reclamantilor C. Gh.
La data de 25.08.2009, pe cale de intampinare paratul F. M. a  aratat ca reclamantul B. D. nu are nici un drept real si pentru care ar putea sa il cheme in judecata intr-o actiune de partaj succesoral, cu privire la averea ramasa de pe urma defunctului C. G., deoarece nu este mostenitorul legal al acestuia, a semnat in numele tuturor reclamantilor, iar paratul C. F. nu cunoaste faptul ca l-a chemat pe parat in judecata.
A mai aratat paratul F. M. ca reclamantul B. D. nu a cumparat cota de ½ din suprafata de 263 m.p., ca actele detinute de reclamanti au vicii si nu se pot explica in sensul exercitiului dreptului indiviz, fiind de natura sa creeze echivocul.
Paratul a mai mentionat ca numita C. S. impreuna cu reclamantii sunt de rea credinta, denaturand actele si fiind ajutati la fabricarea acestora pentru a vinde cota de 5/8 reclamantului B. D. fara un act scris, asa cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.476/14 iulie 1997.
In continuare, paratul a precizat ca reclamantii au facut masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C. Gh., care nu a recunoscut actul din anul 1951, invocand ca a cumparat fara act scris, asa cum rezulta din Certificatul de mostenitor nr.24/30.01.1996.
De asemenea, paratul a aratat ca tatal sau, F. C., este in viata, el fiind proprietarul potrivit legii, avand un drept real de folosinta asupra terenului pe care l-a cumparat impreuna cu defunctul C. Gh., ca acest autor i-a vandut paratului, dupa actul original din anul 1951, o suprafata cu dimensiuni in fata si in spate de 5,25 m.l. si pe lungime de 25 m.p., deci 5,25 x 25 = 131,25 m.p.
Acelasi parat a depus la dosar,  pe langa intampinare si o cerere intitulata "cerere reconventionala", instanta de fond luand act  ca aceasta are tot caracter de intampinare, intrucat paratul nu a indicat pe aceasta cale "pretentii" proprii.
Instanta de fond a retinut ca in aceasta a doua cerere, paratul F.M. a aratat in plus fata de intampinare faptul ca reclamantul B. D. a cumparat cota de 5/8 fara act scris, de la C. S., care nu avea dreptul de a vinde si care fiind de rea credinta nu a tinut cont de actul din anul 1951 (fiind pasivi).
La data de 03.09.2009, reclamantii si-au precizat actiunea in sensul ca au aratat ca solicita de fapt iesirea din indiviziune asupra terenului in suprafata de 263 m.p., categoria curti-constructii, situat in Mizil, str.M.B., nr......., judetul Prahova, operatiune care trebuie sa se realizeze intre cei 3 reclamanti si numitii F..M. si F. C.
Au precizat reclamantii ca suprafata de 263 m.p. a fost cumparata de autorul acestora C. Gh. si paratul F. C., care au fost frati, in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare nr.171/17.11.1951, in cote de ½ fiecare, pe cele 2 loturi de teren fiecare dintre cei doi cumparatori construindu-si cate o casa.
De asemenea, reclamantii au mai precizat ca potrivit certificatului de mostenitor nr.24/30.01.1996 eliberat cu privire la defunctul autor al reclamantilor C. Gh., au ramas ca mostenitori  ai acestuia sotia supravietuitoare C. S., cu cota de 2/8 din mostenire, reclamantii C. N. F. si B. E., cu o cota de 3/8 fiecare din masa succesorala compusa din ½ din suprafata de 136 m.p. si din constructia ridicata pe teren de catre defunct impreuna cu C. S., situata la nr.105.
Au mai aratat reclamantii ca potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.476/14 iulie 1997 reclamantii B. D. si B. E. au cumparat de la numita C. S. cota sa parte de 5/8 din imobilul compus din suprafata de 136 m.p. si casa ridicata pe teren.
La termenul de la data de 24 septembrie 2009, instanta a pus in discutie exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului B. D., invocata de paratul F.M. si urmare a precizarii actiuni realizate de reclamanti in sensul ca solicita iesirea din indiviziune asupra terenului in suprafata de 263 m.p., situat in Mizil, str.M.B, nr........ si a analizei actelor de proprietate depuse la dosarul cauzei, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului B. D., ca fiind neintemeiata.
La acelasi termen de judecata instanta a admis cererea reclamantilor, formulata prin aparatorul acestora, privind introducerea in cauza in calitate de parat, a tatalui paratului F. M., numitul F. C.
La data de 21.10.2009 pe cale de intampinare, paratul F. C. a aratat ca solicita sa se retina ca fata de masa succesorala ramasa de pe urma defunctului C. Gh. (fratele sau) are un drept de folosinta, asa cum rezulta din actul autentic din anul 1951, ca acesta este proprietar si mostenitor cu vocatie pentru ca proprietatea si posesia se dobandeste si se transmite prin succesiune de la momentul mortii defunctului, ca numita C.S. nu putea sa vanda deoarece nu era proprietara, aceasta sustragand actele, respectiv certificatul de mostenitor nr.24/30 ianuarie 1996 si contractul de vanzare-cumparare nr.4766/14 iulie 1997.
Pe cale de cerere reconventionala, paratul F. C. a solicitat partajul succesoral al averii ramase de pe urma fratelui acestuia C. Gh.
La termenul de la data de 29 octombrie 2009 instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei interesului paratului F. C. de a solicita partajul succesoral al averii ramase de pe urma fratelui acestuia F. Gh, exceptie ce a fost admisa motivat de faptul ca mostenitorii cu vocatie succesorala utila ai defunctului C. Gh. sunt reclamanta C. S., in calitate de sotie supravietuitoare si paratii B. E. si C. N. F., in calitate de fii.
In cauza s-au administrat probatorii cu acte, au fost luate interogatorii paratilor si a fost realizata o expertiza tehnica in specialitatea topografie.
Dupa administrarea probatoriilor, Judecatoria Mizil, prin sentinta civila nr.725/03.06.2010, a admis in parte, actiunea ce face obiectul dosarului nr.1222/259/2008, a admis actiunea de iesire din indiviziune ce face obiectul dosarului nr.1093/259/2009, formulata de reclamanti si a dispus iesirea din indiviziune conform variantei I din Raportul de expertiza topografie realizat de expert N. N, stabilind linia de hotar dintre proprietatile partilor potrivit granitei stabilite prin aceeasi varianta de lotizare.
Totodata, a luat act ca paratii reclamanti B. D., B. E. si C. N.F. sunt de acord sa permita reclamantului parat F. M. sa execute lucrari de reparatii pentru consolidarea peretelui  din spatele locuintei acestuia si a respins cererea privind revendicarea suprafetei de 5 m.p., teren categoria curti-constructii si obligarea paratilor-reclamanti din Dosarul nr.1222/259/2008 la a-si muta cismeaua si bazinul de apa din curtea acestora si din spatele locuintei reclamantului-parat F. M, ca si obligarea acestora la a-si astupa santul de scurgere a apei, obligand reclamantii-parati F. M. si F. C.  la 500 lei cheltuieli de judecata catre paratii-reclamanti.
Pentru a pronunta o asemenea solutie, instanta de fond a retinut ca reclamantii B. D., B. E. si C. N.F., au chemat in judecata paratul F. M., solicitand instantei sa pronunte o hotarare prin care sa dispuna partajul averii succesorale ramase de pe urma defunctului C. Gh.
La data de 03 decembrie 2009, instanta de fond a pronuntat o incheiere interlocutorie prin care a admis in principiu actiunea precizata formulata de reclamantii B. D., B. E. si C. N.F. si ca urmare a constatat faptul ca suprafata de 263 m.p., situata in Mizil, strada M.B., fostul nr......., judetul Prahova, in prezent la nr.105-107 a fost dobandita in cote egale de ½ de fratii C. Gh. si F. C., asa cum rezulta din contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.171/17.11.1951, suprafata ce a fost impartita ad hoc de catre acestia in 2 parti pe care fiecare frate coindivizar si-a edificat o locuinta.
Tocmai in vederea stabilirii pe cat posibil a celor doua parti din terenul in suprafata de 263 m.p., pe care cei doi frati C. Gh si F. C., le-au folosit separat ca si curti-constructii, instanta de fond a stabilit ca obiectiv pentru expertul desemnat sa evidentiere constructiile edificate de-a lungul timpului proprietarii succesivi (de regula mostenitorii primilor proprietari) ai celor doua suprafete de teren, inclusiv partile din prezenta cauza.
La data de 6 mai 2009, instanta a dispus conexarea Dosarului nr.1222/259/2008, ce avea ca obiect granituirea proprietatilor partilor, la Dosarul nr.1093/259/2009, ce avea ca obiect iesirea din indiviziune asupra suprafetei de  263 m.p., situata in Mizil, str.M. B., nr........., dobandita in indiviziune si in cote egale de fratii C. Gh. si F. C.
Suprafata reala gasita la masuratori a fost de 255 m.p.si nu de 263 sau 262,5 m.p., cu stabilise instanta prin incheierea interlocutorie pronuntata la data de 06 decembrie 2009, iar fata de faptul ca pe de o parte partile nu au facut dovada existentei  unui litigiu cu vecinii celor doua suprafete de teren ce ar fi avut ca obiect revendicarea unei suprafete de teren, iar pe de alta parte locuinta edificata de paratii F. C. si F. M. este cea care delimiteaza exact limita maxima a posesiei suprafetei de teren stapanita de paratul F. C., instanta a apreciat ca configuratia reala a celor doua suprafete de teren pe care cei doi frati C. GH. si F. C., este cea propusa in varianta I de lotizare.
La cercetarea locala efectuata in cadrul desfasurarii procesului de granituire ce a facut obiectul dosarului conexat nr.1222/259/2008 instanta a luat act de faptul ca distanta dintre constructiile partilor este suficient de mica pentru a permite o buna folosinta a locatiei constructiei reclamantilor B. D. si B. E., astfel ca a stabili o granita conform variantei a 2-a de lotizare (granituire) cu practicarea unui gard pe aliniamentul 10 - a nu numai ca ar reduce si mai mult terenul din fata locuintei reclamantilor, pe care se afla un camin si o cismea, dar l-ar face si inutil motivat de faptul ca l-ar impiedica pe proprietarul locuintei actuale F. M. sa efectueze reparatii la spatele acestei locuinte.
Instanta de fond a apreciat ca varianta a I-a de lotizare din Raportul de expertiza efectuat de expert I. Ghe., reprezinta cea mai judicioasa modalitate de iesire din indiviziune asupra suprafetei totale masurate de 255 m.p., cat si de granituire a proprietatii actualilor proprietari ai constructiilor.
In baza disp.art.728 Cod civil si 584 Cod civil a admis atat actiunea de iesire din indiviziune formulata de reclamantii  B. D., B. E. si C. N.F., asupra terenului in suprafata masurata de 255 m.p., situata in Mizil, str.M.B., nr.105-107, cat si actiunea dr granituire formulata de reclamantul parat F. M. (care detine conform titlului sau de proprietate cu titlu legal numai suprafata de 121 m.p.) conform variantei I de lotizare din Raportul de expertiza tehnica topografica realizat de expert I. Ghe, stabilind linia de hotar dintre proprietatile partilor potrivit granitei propuse prin aceeasi varianta de lotizare.
S-a luat act ca paratii reclamanti B. D., B. E. si C. N.F. sunt de acord sa permita reclamantului parat F. M. sa execute lucrari de reparatii pentru consolidarea peretelui  din spatele locuintei acestuia.
Avandu-se  in vedere ca pe de o parte faptul ca intre autorul paratului F. M., F. C. si fratele acestuia C. Ghe. (autorul reclamantilor din procesul de iesire din indiviziune, obiect al dosarului nr.1093/259/2009) nu a avut loc pana in prezent o iesire din indiviziune, existand deci o posesie indiviza, deci echivoca a tuturor partilor, asupra suprafetei masurate de 255 m.p., ca si faptul ca reclamantul parat F. M.desi detine cu titlu legal numai 121 m.p., acesta foloseste suprafata de 127 m.p., conform variantei I de lotizare si posesiei actuale asupra terenului curti-constructii, instanta  de fond a respins  capatul de cerere formulat de reclamantul-parat F.M., privind revendicarea suprafetei de 5 m.p., teren categoria curti-constructii pretins ocupat de reclamanti.
Argumentul reclamantului parat F. M.ca in trecut latimea terenului la strada M. B. (la fatada) era de 10,50 m. si adancimea (lungimea) terenului in suprafata de 263 m.p. (de 255 m.p. ca suprafata masurata) a fost inlaturat de instanta atat pentru aceea ca nu a putut fi regasita intreaga suprafata de teren pretins cumparata prin Actul de vanzare-cumparare autentificat sub nr.171/17.11.1951, act care nu este insotit de o schita de plan edificatoare, cat si pentru aceea ca latimea terenurilor folosite de fratii C. Ghe. si F. C. la strada V. L.este inegala de 6,02 m.p.si respectiv de 4,47 m.p.
Avand in vedere ca latimea mult prea redusa a curtii reclamantilor B. D., B. E. si C. N.F., de altfel singura portiune de teren categoria curti-constructii nu permite practicarea in alta parte a unei cismele si a caminului de apa, instalatii absolut necesare gospodariei reclamantilor-parati B. D., B. E. si C. N.F., instanta de fond a respins si cererea paratului-reclamant F.M. privind desfiintarea acestora.
Avandu-se in vedere insasi necesitatea protejarii zidului peretelui din spate al locuintei paratului-reclamant F.M., ca si constatarile efective facute de instanta cu ocazia cercetarii locale, a fost respinsa si cererea acestuia privind desfiintarea santului rigola de scurgere a apei de la cismeaua reclamantilor parati.
In baza dispozitiilor art.274 si 276 C.p.civ., instanta de fond a obligat reclamantii-parati din actiunea in granituire F. M. si F. C. la 500 lei cheltuieli de judecata catre paratii-reclamanti (reclamantii parati din actiunea de iesire din indiviziune) B. D., B. E. si C. N.F.
Impotriva acestei sentinte si a incheierii interlocutorii din data de 03.12.2009 au declarat apel  paratii F. M. si F. C. prin procurator F. M. criticand-o ca nelegala si netemeinica.
Primindu-se dosarul la Tribunalul Prahova, cauza a fost inregistrata sub nr. 1093/259/2009, la data de 29.07.2010.
Tribunalul a calificat calea de atac ca fiind recursul avand in vedere valoarea obiectului  partajului, sub 100.000 lei.
Recurentii parati critica incheierea intrucat arata acestia, in mod eronat instanta de fond a admis in principiu actiunea precizata, reclamantii neavand un titlu de proprietate valabil, actele acestora sunt viciate pentru ca au cumparat de la numita C. S. fara act scris.
S-a arata ca autorul terenului loc de casa este F. C. care are drept de mostenire cu vocatie succesorala utila la succesiunea fratelui decedat.
 Au mentionat recurentii parati ca numita C. S.  a fost ajutata la fabricarea actelor pe care le detin reclamantii, in baza dispozitiilor legale solicitand anularea actelor false pe care le detin intimatii reclamanti.
Prin incheierea de sedinta din data de  26.11.2009 s-a precizat ca reclamantii nu s-au prezentat la interogatoriu sens in care instanta de  fond trebuia sa faca aplicarea disp. art. 225 C.p.civ.
Recurentii  au precizat ca prin cererea reconventionala au aratat ca F.C. are un drept de folosinta asupra terenului in suprafata de 262.5 mp asa cum rezulta din actul din 1951 si faptul ca au solicitat instantei de fond sa  se respecte dreptul de proprietate de 5, 25 m fata si spate de 5, 25 m pe lungimea de 25 m cumparata de la autorul acestora F. C. ce a stapanit impreuna cu F. J.   de peste 30 de ani.
 Au mai precizat recurentii ca iesirea din indiviziune s-a facut in anul 1952 de catre organul administrativ competent la vremea respectiva cand s-a eliberat autorizatie de constructie.
Recurentii  au criticat sentinta aratand ca instanta de fond nu a luat in considerare  pe autorul de drept al acestui teren cumparat de F. Constantin ce a ramas mostenitor cu vocatie utila dupa defunctul C. Ghe.
Recurentii  au sustinut ca instanta de fond ignora decizia Tribunalului Prahova nr. 1601 din 06.11.2009 care a casat incheierea de sedinta din 03.06.2009 pentru a fi depus raportul de expertiza N. C., expertiza ce nu a mai fost depusa.
De asemenea,  s-a mentionat ca nu a fost de acord cu conexarea dosarului deoarece intimatii reclamanti detin acte false.
Instanta de fond a luat act ca suprafata reala gasita la masuratori este de 255 mp si nu de 265,5 mp, casa edificata de autorul sau F. C. nu este pe hotar asa cum motiveaza instanta de fond, pentru ca avea gard in spatele casei ce delimiteaza cele doua  proprietati pe o lungime de aproximativ 15 ml.
In continuare  au aratat  recurentii parati ca instanta de fond a favorizat pe  intimatii reclamanti pentru ca actele pe care le detin acestia sunt false, in ambele dosare au refuzat sa raspunda la interogatoriu.
Se arata ca in anul 1952 s-a facut iesirea din indiviziune  de catre F. C. si C. Ghe. si asa cum rezulta, casele sunt separate  cu numere diferite 105 si 107.
In recurs au fost depuse acte.
Intimatii reclamanti au depus intampinare la recursurile declarate impotriva incheierii interlocutorii si a sentintei civile in baza disp. art. 308 alin. 2 C. pr. civ. prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate avand in vedere ca varianta I  omologata de  instanta de fond este singura posibila in situatia concreta in care se afla ca vecini partile din dosar, prezentand avantaj pentru ambele parti, deci chiar si pentru recurentii parati.
Intre cele doua proprietati nu a existat niciodata un gard despartitor datorita configuratiei speciale a terenului.
Prin decizia nr. 609/19.04.2011 Tribunalul a respins recursurile declarate de recurentii - parati F. M. si F. C. prin procurator F. M. impotriva incheierii interlocutorii pronuntata la data de 03.12.2009  de Judecatoria Mizil in dosarul nr. 1093/259/2009 si impotriva sentintei civile nr. 725/03.06.2010 pronuntata de Judecatoria Mizil in dosarul nr. 1093/259/03.06.2009 in contradictoriu cu intimatii - reclamanti B. D., B. E, C. N. F. si a obligat in solidar pe recurenti la 600 lei cheltuieli de judecata catre intimati.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, Tribunalul a retinut urmatoarele:
Referitor la recursul declarat impotriva incheierii interlocutorii din data de 03.12.2009, Tribunalul constata ca  intimatii reclamanti au solicitat iesirea din indiviziune asupra averii succesorale ramasa de pe urma defunctului C. Ghe. compusa din terenul in suprafata de 263 mp, curti constructii situat in Mizil, str. M. B., nr........, teren ce a fost cumparat de C. Ghe.  In timpul vietii acestora si de  recurentul parat F. C. conform contractului de vanzare cumparare nr. 171/17.11.1951 in cote de ½ fiecare .
Recurentul parat nu are vocatie succesorala la succesiunea defunctului C.  Ghe. pentru ca la succesiunea acestuia vin C. S., sotie supravietuitoare, paratii B.E. si C. N. F. in calitate de fii, recurentul avand calitatea de frate al defunctului.
Recurentul parat nu are cum sa aiba vocatie succesorala utila la succesiunea defunctului C. Ghe. pentru ca este inlaturat de la mostenire de  succesorii in gard mai apropiat, respectiv sotia supravietuitoare si copii acestuia.
Astfel succesorii vin la mostenire in ordinea claselor, iar cei din clasa de rang preferat de lege inlatura de la mostenire pe cei din clasele urmatoare, chiar daca acestia din urma ar fi rude de grad mai apropiat cu defunctul. Transmiterea mostenirii sau devolutiunea legala se face intr-o anumita ordine de chemare, pe clase de mostenitori si in raport de un anumit grad de rudenie.
Mostenitorii sunt chemati la succesiune in ordinea claselor de mostenitori legali (exceptie face sotul supravietuitor care nu este inlaturat de aceste clase si nici nu inlatura).
Sustinerea recurentilor parati ca intimatii reclamanti au cumparat de la C. S. care nu are act scris si  ca actele sunt false  este nejustificata nefiind facuta nici o dovada in acest sens.
Cu privire la interogatoriul propus de recurentii parati, Tribunalul a  constatat ca la instanta de fond la termenul de judecata din data de 26 octombrie 2009,  a fost luat interogatoriul intimatului reclamant B. D., iar in ce priveste pe ceilalti intimati, instanta de fond la pronuntarea incheierii si a sentintei recurate avand in vedere ansamblul probator administrat in cauza.
Tribunalul a  constatat ca  instanta de fond a dispus conexarea dosarului nr. 1222/259/2008 ce are ca obiect granituirea proprietatilor partilor cu dosarul de fata  avand in vedere stransa legatura intre cele doua dosare.
Pentru a fi aplicabila conexitatea trebuie sa fie indeplinite anumite conditii.
Prima conditie se refera la existenta a doua sau mai multe cauze aflate pe rolul aceleiasi instante, sau in instante diferite de acelasi grad, in care sa existe cel putin o parte comuna.
In legatura cu aceasta conditie esentiala a conexitatii vizeaza partile din cele doua sau mai multe actiuni. Din acest punct de vedere, legea impune cerinta ca cel putin una din parti sa fie comuna in cele doua sau mai multe actiuni pendinte in fata instantelor judecatoresti. Cerinta enuntata este statornicita printr-o exprimare neechivoca a legiuitorului, art. 164 alin (1) din Codul de procedura civila referindu-se la posibilitatea conexarii pricinilor in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti. Prin urmare, daca intr-o cauza civila nu figureaza cel putin una dintre partile dintr-un alt proces conexitatea este inoperanta.
A doua conditie se refera la existenta unei stranse legaturi de obiect si cauza intre cele doua sau mai multe procese.
Tripla identitate de parti, obiect si cauza intre cele doua actiuni nu este ceruta in cazul conexitatii, asa cum ea este impusa de lege in cazul litispendentei sau al autoritatii lucrului judecat, fapt pentru care prin conexare actiunile isi pastreaza intreaga lor individualitate si nu se realizeaza o contopire a acestora intr-un singur proces. Prin conexare actiunile sunt si raman distincte, doar judecata lor se face de aceeasi instanta. Ca atare, pretentiile formulate in cele doua actiuni nu trebuie sa fie sprijinite cu necesitate pe aceleasi motive de fapt si de drept, fiind suficient un izvor comun juridic sau numai acelasi obiect ori numai aceeasi cauza. Situatiile care pot justifica conexarea pricinilor civile pot fi dintre cele mai diverse. Cu titlu exemplificativ, mentionam cateva asemenea situatii: cazul unei actiuni pentru executarea prestatiei stabilite de parti intr-un contract si al celeilalte parti pentru anularea sau rezilierea acelui contract; cazul a doua actiuni exercitate de victimele unui accident de circulatie impotriva aceluiasi parat; actiunea de partaj succesoral si actiunea promovata de unii dintre mostenitori pentru reductiunea donatiilor excesive etc.
Totusi, intre cele doua sau mai multe cauze trebuie sa existe o asemenea legatura incat conexarea cauzelor sa se impuna spre a se asigura o mai buna judecata, anume in sensul de a se evita posibilitatea pronuntarii unor hotarari judecatoresti contradictorii si pentru a se realiza economie de timp si de cheltuieli.
Conexarea pricinilor revine in exclusivitate instantei in fata careia s-a ridicat exceptia de conexitate. Pentru a se pronunta asupra exceptiei, instanta va trebui sa aprecieze daca reunirea cauzelor este de natura sa conduca la o mai buna administrare a justitiei. Acest drept de apreciere nu are un caracter nelimitat.
Sustinerea  recurentilor ca instanta de fond nu a luat in considerare faptul ca terenul gasit la masuratori este de 255 mp si nu de 265,5 mp este nejustificata avand in vedere ca actul de vanzare cumparare din anul 1951 nu are atasata si o schita de plan si pe de alta parte aceasta este suprafata de teren care reiese din acest act.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza de catre expert Irimescu Nicolae rezulta ca suprafata totala a terenului delimitata este de 265 mp, iar suprafata din actul de instrainare din 1951 este de 263 mp.
Totodata in ce priveste sustinerile recurentilor reclamanti in sensul ca imobilul edificat de F.C. nu este pe hotar nu poate fi avuta in vedere pentru ca la instanta de fond a fost efectuata si o cercetare la fata locului din care a rezultat ca distanta dintre constructiile partilor este suficient de mare incat sa permita buna folosinta  a imobilului, aspect retinut in considerentele sentintei recurate.
Referitor la varianta de lotizare retinuta de instanta de fond, Tribunalul a constatat ca in mod corect a omologat varianta a I a din raportul de expertiza intocmit in cauza pentru ca  in aceasta varianta se asigura o mai judicioasa impartire a bunurilor succesorale, sunt respectate dispozitiile art. 741 Cod civil si art. 6739 C.p.civ. In varianta a doua solicitata de recurenti ar fi necesar construirea unui gard despartitor.
Cat priveste suprafata de teren de 5,25   mp fata si 5,25 mp spate, se constata ca aceasta suprafata nu a fost regasita si actul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 171/17.11.1951nu este insotit de o schita de plan , iar latimea terenurilor folosite de fratii C. Ghe. si F. C. la strada V. L. este inegala  de 6.02 mp si respectiv de 4,47 mp.
La data de 10.05.2011,  s-a inregistrat pe rolul Tribunalului Prahova sub nr. 3972/105/2011 cererea de revizuire formulata de revizuentul F. M., in nume propriu si in calitate de procurator al paratului F. C. a deciziei pronuntata in dosar nr.  1093/259/2009 al Tribunalului Prahova si a sentintei civile pronuntata in dosar nr. 1222/259/2008 al Judecatoriei Mizil .
La termenul de judecata din data de 02.11.2011 revizuentii,  fara a indica temeiul de drept, au aratat ca nu au investit instanta de judecata cu revizuire, ci cu  o contestatie in anulare ce vizeaza atat sentinta civila pronuntata in dosar nr. 1222/259/2008 al Judecatoriei Mizil, conexat cu dosarul nr.  1093/259/2009 al aceleiasi instante, cat si decizia Tribunalului Prahova pronuntata in dosar nr. 1093/259/2009.
In cauza Tribunalul Prahova prin decizia nr.1386 din 02.11.2011 in dosarul nr.10199/105/2011 a admis exceptia necompetentei material si a declinat competenta de solutionare a cauzei, avand ca obiect contestatia in anulare formulata de contestatorii F. M., si F. C., prin procurator F. M., impotriva sentintei civ. nr. 725/2010 pronuntata de Judecatoria Mizil in dosarul nr. 1093/259/2009, in contradictoriu cu intimatii B. D., B. E. si C. F., in favoarea Judecatoriei Mizil.
Luand act de sustinerea contestatorilor, in raport cu principiul disponibilitatii ce guverneaza procesul civil, avand in vedere ca nu a fost indicat si temeiul de drept al contestatiei, instanta urmeaza sa solutioneze prezenta cauza in raport cu disp. art. 317 C.p.civ.
In ceea ce priveste contestatia in anulare formulata impotriva sentintei nr. 725/03.06.2010 a Judecatoriei Mizil in dosar nr. 1093/259/2009, instanta a  retinut urmatoarele:
Contestatia in anulare, cale extraordinara de retractare, este deschisa exclusiv pentru situatiile de lart. 317 C.p.civ. (necompetenta sau vicii vizand procedura citarii ) iar nu pentru gresita apreciere a probelor sau aplicare a legii, care sunt motive de reformare a hotararii, posibila doar in recurs si nu in contestatia in anulare.
De asemenea potrivit art. 317 C.p.civ. hotararile irevocabile pot fi atacate cu cointestatie in anulare, numai daca aceste motive nu au putu fi invocate pe calea apelului sau recursului.
Cu toate acestea, contestatia poate fi primita daca aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs dar instanta le-a respins pentru ca aveau nevoie de verificari de fapt, sau recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.
Pe cale contestatiei in anulare contestatorii  au solicitat, reaprecierea probelor, analizarea mai multor inscrisuri, respectiv certificatul de mostenitor nr.24/30.0l.l996, contractul de vanzarea-cumparare nr. 476/14.07.1997, petitia cu nr.629048/09.05.2011,  aparari formulate si in fata instantei de recurs, or, asa cum rezulta din considerentele deciziei 609/19.04.2011 pronuntata de Tribunalul Prahova, instanta de recurs a raspuns si acestor criticilor formulate in recurs,
Fiind o cale de retractare  si nu de cenzura judiciara, contestatia in anulare nu poate fi exercitata pentru alte motive decat ele prevazute de lege, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond ce au fost solutionate de instanta si care s-a pronuntat asupra motivelor de casare invocate de parte.
 De altfel instanta a  retinut ca instanta de recurs a cercetat si a raspuns la toate motivele de modificare sau casare invocate in recursul declarat impotriva Sentintei civile nr. 725/2010 a  Judecatoriei Mizil.
In raport de aceste considerente, instanta  a constatat ca in cauza nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 317 C.proc.civ., motiv pentru care a respins contestatia in anulare, ca inadmisibila.
In baza disp.art.274 alin.1 C.p.civ., a dispus obligarea contestatorilor la plata catre intimatul B. D. a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat .