Uzucapiune. Conditii pentru dobandirea dreptului de proprietate. Posesie echivoca.

JUDECATORIA MANGALIA
SENTINTA CIVILA NR.2375/C DIN DATA DE 18.11.2008

Uzucapiune. Conditii pentru dobandirea dreptului de proprietate. Posesie echivoca.

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Mangalia la data de 29.08.2007 reclamanta M.E.  a chemat in judecata pe paratii Comuna Limanu si Consiliul Local Limanu solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate dobandirea de catre reclamanta, in temeiul prescriptiei achizitive, a dreptului de proprietate asupra terenului in suprafata de 800  mp situat in comuna Limanu, jud. Constanta.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca este proprietara unui teren in suprafata de 2000 mp situat in comuna Limanu, jud. Constanta,  astfel cum rezulta din titlul de proprietate eliberat de Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta.
Reclamanta a mai aratat faptul ca in anul 1970 a cumparat cu chitanta de mana un teren in suprafata de aproximativ 800 mp, teren pe care l-a posedat in mod continuu, pasnic si sub nume de proprietar, fara a avea neintelegeri cu vecinii si pentru care nu are acte de proprietate.
S-a mai aratat de catre reclamanta faptul ca a achitat taxele si impozitele la stat, aferente acestui teren si ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru dobandirea prin prescriptie achizitiva a dreptului de proprietate asupra acestui imobil.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 111 Cod procedura civila, art. 1837, art. 1846 si art. 1895 Cod civil.
Cererii i-au fost anexate inscrisuri.
Paratii  au formulat intampinare prin care au invocat exceptia lipsei capacitatii de folosinta a paratului Consiliul Local Limanu.
Paratii au solicitat respingerea ca nefondata a cererii formulate de reclamanta in contradictoriu cu parata Comuna Limanu motivat de imprejurarea ca terenul apartine domeniului privat al comunei iar reclamanta  nu a exercitat timp de 30 de ani o posesie utila asupra imobilului litigios, astfel cum rezulta din declaratiile pe proprie raspundere consemnate in registrul agricol.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 115 Cod procedura civila.
Reclamanta a formulat raspuns la intampinare si a aratat ca nu exista nici un impediment la dobandirea prin uzucapiune a terenului aflat in domeniul privat al Comunei Limanu.
Mai mult, a aratat reclamanta, a dobandit imobilul litigios de la numitii V. C. si V. C. prin contract de vanzare-cumparare autentificat de Notariatul de Stat al Judetului Constanta, cunoscand lipsa titlului de proprietate al vanzatorilor asupra acestui teren.
S-a aratat de catre reclamanta faptul ca vanzatorii terenului l-au stapanit incepand din anul 1946 si pana la momentul instrainarii de catre reclamanta iar aceasta din urma l-a posedat ca un adevarat proprietar, in mod continuu, neintrerupt si netulburat, astfel cum impun dispozitiile art. 1837, art. 1846 si art. 1895 Cod civil.
Raspunsului la intampinare i-a fost anexata copie de pe  contractul de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta.
Prin "memoriul" depus la dosarul cauzei la data de 03.03.2008, reclamanta a facut, cu privire la situatia de fapt, urmatoarele precizari: la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta, terenul era imprejmuit, in jurul locuintei vanzatorilor erau aproximativ 1600 mp dar nu a incheiat actul decat pentru suprafata de 800 mp permisa de lege.
In martie 2006, a aratat reclamanta, a solicitat efectuarea masuratorilor cadastrale si cu acest prilej a aflat ca terenul aferent locuintei are o suprafata de 2738 mp.
Ulterior, a aratat reclamanta, a formulat cerere pentru eliberarea titlului de proprietate, titlu pe care l-a obtinut in luna august 2006 si la emiterea caruia au stat actul de proprietate autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta si adeverinta eliberata de Primaria Limanu pentru suprafata de 1200 mp, inscrisa in evidentele institutiei pe baza declaratiilor facute de reclamanta la momentul in care nu stia care este suprafata de teren exacta pe care o detine.
Reclamanta a mai aratat si faptul ca detine terenul litigios din anul 1974,  l-a cultivat cu porumb, necesar pentru cresterea animalelor pe care le dadea la contract, iar suprafata de 2000 mp detinuta in baza titlului de proprietate a fost instrainata unor nepoti.
Deliberand cu prioritate asupra exceptiei lipsei capacitatii de folosinta a paratului Consiliul Local Limanu, in conformitate cu dispozitiile art. 137 Cod procedura civila, instanta a apreciat ca este intemeiata si a admis-o motivat prin incheierea pronuntata in sedinta publica.
Pentru pronuntarea acestei solutii instanta a avut in vedere dispozitiile art. 19, art.38 si art. 67 din Legea nr. 215/2001,potrivit cu care consiliile locale reprezinta doar organe deliberative, fara personalitate juridica, prin care se exercita autonomia locala si care confera personalitate juridica doar unitatilor administrativ teritoriale.
Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatii administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.
Potrivit art. 19 din Legea nr. 215/2001, comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept public, avand patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina.
Rezulta astfel ca personalitatea juridica si implicit calitatea de subiect de drept apartine doar unitatilor administrativ teritoriale in timp ce consiliile locale sau judetene precum si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune, orase si judete(art. 21 si art.22 din Legea nr. 215/2001).
Aceste autoritati sunt organe ale persoanei juridice, structuri deliberative sau executive prin care unitatile administrativ teritoriale participa in nume propriu la raporturile juridice de drept public sau privat, ca titulare de drepturi si obligatii proprii.
In lipsa personalitatii juridice si a unei prevederi exprese a legii, consiliile locale nu au legitimare procesuala proprie, nu pot fi titulare de drepturi si obligatii proprii nici in planul dreptului material si nici in planul dreptului procesual si nu pot participa in procesul civil ca subiecte de drept distincte de unitatile administrativ teritoriale la nivelul carora indeplinesc atributii de organe deliberative.
In dovedirea cererii, reclamanta a solicitat administrarea probei cu inscrisuri si a probei testimoniale, probe pe care instanta, apreciind ca sunt pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei, le-a incuviintat.
Apreciind ca sunt utile solutionarii cauzei, in exercitarea rolului activ reglementat de dispozitiile  art. 129 alin.5 Cod procedura civila si dupa punerea in discutia contradictorie a partilor, instanta a dispus din oficiu obtinerea de relatii cu privire la regimul juridic al terenului cu privire la care reclamantii au solicitat constatarea dobandirii dreptului de proprietate,  administrarea probei cu expertiza tehnica imobiliara avand ca obiective identificarea imobilului litigios si stabilirea valorii de circulatie a acestuia si administrarea probei testimoniale cu posesorii imobilelor invecinate cu terenul litigios.
A fost depus la dosar raportul de expertiza tehnica imobiliara intocmit in cauza.
In vederea solutionarii cererii formulate de reclamanta in contradictoriu cu parata Comuna Limanu, din analiza materialului probator administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta reclamanta a cumparat de la numitii V. C.  si V. C. imobilul situat in comuna Limanu, compus din teren in suprafata de 800 mp si constructie, identificat in procesul-verbal  intocmit de fostul Consiliu Popular al Comunei Limanu si avand vecinatati: la nord-lot ajutator proprietatea CAP.
Terenul instrainat reclamantei fusese dobandit de vanzatori de la comuna, prin licitatie, in anul 1946.
Potrivit procesului-verbal intocmit de fostul Consiliu Popular al Comunei Limanu, la data inscrierii in CAP, terenul aferent locuintei vanzatorilor avea o suprafata de aproximativ 1600 mp.
In luna martie  2006, ca urmare a efectuarii masuratorilor cadastrale  s-a stabilit ca terenul aferent locuintei reclamantei avea o suprafata de 2000mp .
Potrivit mentiunilor inscrise in planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate inregistrat la OCPI Constanta, terenul aferent locuintei reclamantei nu era imprejmuit pe latura de nord, latura pe care se invecineaza cu Consiliul Local Limanu.
Prin cererea inregistrata la Primaria Limanu reclamanta a solicitat Comisiei Locale de fond funciar eliberarea titlului de proprietate pentru terenul intravilan in suprafata de 2000 mp aferent locuintei, suprafata de teren rezultata din masuratorile cadastrale efectuate in luna martie 2006, teren situat in comuna Limanu.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca a dobandit terenul de la numitul V. C. prin actul de vanzare-cumparare autentificat in anul 1974.
Cererii de eliberare a titlului de proprietate i-au fost anexate adeverinta eliberata de Primaria Comunei Limanu si copie de pe documentatia cadastrala inregistrata la OCPI Constanta la 24.03.2006.
Potrivit adeverintei eliberate de Primaria Comunei Limanu, reclamanta figureaza in registrul agricol al localitatii Limanu cu teren intravilan in suprafata de 2000mp.
Prin hotararea din 02.06.2006 a Comisiei Judetene de Fond Funciar Constanta a fost validata propunerea Comisiei locale privind suplimentarea anexei 2b si inscrierea reclamantei cu suprafata de 2000 mp.
La data de 28.07.2006 reclamantei i-a fost eliberat titlul de proprietate nr. emis de Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta pentru suprafata de 2000 mp teren intravilan avand ca vecinatati  la nord-Consiliul Local Limanu.
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat la 03.10.2006 reclamanta a instrainat numitului D. N. imobilul compus din teren in suprafata de 748 mp si constructie iar prin contractul de vanzare-cumparare cu drept de uzufruct si clauza de intretinere  autentificat la 03.10.2006, reclamanta a instrainat numitei D. M. imobilul compus din teren in suprafata de 1252 mp si constructiile edificate pe acesta.
In luna august 2006 s-a intocmit o noua documentatie cadastrala cu privire la terenul in suprafata de 2000 mp detinut de reclamanta in baza titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta, documentatie inregistrata fara numar la OCPI Constanta la data de 29.08.2006.
Tot in luna august a fost intocmit un plan topografic cu  amplasamentul si delimitarea corpului de proprietate situat in comuna Limanu, apartinand Consiliului Local Limanu, amplasat in partea de nord a terenului detinut de reclamanta in baza titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta,  aflat in folosinta reclamantei si a numitilor D. N. si D.  M. si care face obiectul prezentei cereri de chemare in judecata.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza instanta retine imprejurarea ca terenul aferent locuintei aflata in proprietatea reclamantei este imprejmuit,  in prezent are aceeasi configuratie  ca si la momentul preluarii in posesie de catre reclamanta, iar aceasta din urma l-a folosit in mod continuu si pasnic din anul 1974.
Avand in vedere situatia de fapt retinuta instanta a apreciat ca nu sunt intrunite cerintele legale pentru admiterea cererii formulate de reclamanta.
Potrivit dispozitiilor art. 644 Cod civil, "Proprietatea bunurilor se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate, prin conventie si prin traditiune"  iar potrivit art. 655 Cod civil, "Proprietatea se mai dobandeste prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune".
Potrivit dispozitiilor art. 1890 din Codul civil "toate actiunile atat reale, cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin treizeci de ani fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu si fara sa i se poata opune reaua-credinta" iar art. 1837 din acelasi act normativ prevede ca "prescriptia este un mijloc de a dobandi proprietatea (_) sub conditiile determinate prin aceasta lege".
Dispozitiile legale susmentionate reglementeaza uzucapiunea ca mod de dobandire a dreptului de proprietate prin exercitarea unei posesii utile asupra unui imobil in timpul fixat de lege.
Posesia, ca si conditie esentiala a uzucapiunii, este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui bun in astfel de conditii incat, din punct de vedere al conduitei posesorului, apare ca o exteriorizare a atributelor unui drept real, iar pentru a-si produce efectele prevazute de lege este necesara nu numai existenta elementelor sale constitutive, ci si intrunirea anumitor calitati de natura sa o caracterizeze ca fiind o posesie utila.
In conceptia Codului civil roman posesia presupune existenta a doua elemente: un element material si un element intentional.
Elementul material al posesiei presupune stapanirea materiala a bunului,  concretizata in diverse acte ale omului si, de regula, prepune un contact direct cu bunul.
Elementul intentional presupune vointa posesorului de a stapani bunul pentru sine, de a se comporta ca adevarat proprietar sau titular al unui drept real cu privire la bunul pe care i-l are in posesie.
Pe cale de consecinta, a  dovedi posesia inseamna a  face dovada existentei celor doua elemente care o caracterizeaza.
Elementul intentional al posesiei este greu de dovedit datorita caracterului sau psihologic,  motiv pentru care prin lege, acesta  se  prezuma relativ ori de cate ori o persoana are detinerea materiala a bunului.
Regula este inscrisa in articolul 1854 Cod civil, potrivit caruia, "posesorul este presupus ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru altul".
Tot o prezumtie relativa este instituita si de art. 1855 Cod civil, potrivit cu care, "cand posesorul a inceput a poseda pentru altul se presupune ca a conservat aceeasi calitate, daca nu este proba contrarie".
In conformitate cu dispozitiile art. 1847 din Codul civil "ca sa se poata prescrie, se cere o posesiune continua, netulburata, publica si sub nume de proprietar (_)".
Din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 1847 din Codul civil se pot desprinde viciile posesiei, a caror incidenta ar impiedica intervenirea uzucapiunii, si anume: discontinuitatea, violenta, clandestinitatea si echivocul.
Posesia este echivoca ori de cate ori exista indoiala asupra titlului sub care sunt savarsite actele de folosinta ale posesorului.
Potrivit art. 8 din Decretul-Lege nr. 42/1990, "Terenul aferent casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, in zonele cooperativizate, constituie proprietatea particulara a detinatorilor; acestea pot fi instrainate si lasate mostenire.
   Terenul prevazut la alin. 1, impreuna cu lotul care poate fi atribuit in folosinta membrului cooperator, potrivit prevederilor art. 4, nu poate depasi suprafata de 6.000 metri patrati pentru detinatorul casei de locuit".
Potrivit art. 23 din Legea nr. 18/1991,  "Sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii".
Potrivit art. 13 alin. 1  din HG nr. 890/2005,  "Stabilirea dreptului de proprietate pentru fostii cooperatori, in viata la momentul intrarii in vigoare a legii, se face pe numele persoanelor indreptatite, iar pentru cooperatorii decedati, pe numele mostenitorilor. Cand sunt mai multi mostenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor mostenitorilor" iar potrivit alin. 5,  "Fostii membri cooperatori, in viata, fie ca au adus sau nu au adus terenuri in cooperativa, sunt inscrisi cu suprafata stabilita de comisie in tabelele cuprinse in anexele nr. 2a) si 2b), iar mostenitorii cooperatorilor decedati sunt inscrisi cu suprafata stabilita in tabelul prevazut in anexa nr. 3".
Fata de  dispozitiile legale anterior mentionate si avand in vedere situatia de fapt retinuta pe baza probelor administrate in cauza, instanta a constatat ca exista indoiala asupra titlului sub care reclamanta a savarsit actele de folosinta asupra terenului litigios.
Astfel, potrivit  dispozitiilor art. 655 Cod civil, prescriptia achizitiva, conventia  si legea sunt reglementate drept trei moduri distincte de dobandire a proprietatii: uzucapiunea presupune dobandirea dreptului de proprietate prin exercitarea unei posesii utile asupra unui imobil, conventia presupune transmiterea dreptului prin acordul de vointa al partilor, iar  dobandirea proprietatii prin lege presupune interventia organului legislativ si reglementarea regimului juridic al imobilelor in functie de contextul socio-politic existent la un moment dat in stat.
Or, din probele administrate in cauza a rezultat ca terenul aferent locuintei reclamantei are o suprafata de 2738 mp, suprafata din care  800 mp au intrat in proprietatea reclamantei prin contractul de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta iar pentru suprafata de 2000 mp i-a fost eliberat titlul de proprietate de catre Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta.
Tot din probele administrate in cauza a rezultat ca pe latura de nord, terenul dobandit de reclamanta prin contract se invecina la data incheierii conventiei cu un lot ajutator proprietatea CAP iar documentatia cadastrala intocmita in luna martie 2006 cu privire la terenul aferent locuintei reclamantei a identificat o suprafata de 2000 mp, suprafata pentru care  reclamanta a solicitat si a obtinut eliberarea titlului de proprietate emis in baza Legii 18/1991.
Eliberarea titlului de proprietate anterior mentionat s-a realizat in baza hotararii Comisiei Judetene de Fond Funciar Constanta prin care a fost validata propunerea Comisiei locale privind suplimentarea anexei 2b si inscrierea reclamantei cu suprafata de 2000 mp.
Reclamanta nu a contestat titlul de proprietate desi acesta mentioneaza ca terenul atribuit se invecineaza pe latura de nord cu Consiliul Local Limanu iar nu cu drum comunal, asa cum sustine reclamanta ca l-a preluat in posesie de la numitii V. C., si vizeaza o suprafata de teren care se suprapune in parte peste terenul dobandit de reclamanta in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta.
Mai mult decat atat, potrivit mentiunilor inscrise in planul de amplasament si delimitare a corpului de proprietate inregistrat la OCPI Constanta, intocmit in luna martie 2006, terenul aferent locuintei reclamantei nu era imprejmuit pe latura de nord, , latura pe care se invecineaza cu Consiliul Local Limanu.
De asemenea, in adeverinta eliberata de Primaria Comunei Limanu se arata ca reclamanta figureaza in registrul agricol al localitatii Limanu cu teren intravilan in suprafata de 2000mp iar potrivit masuratorilor cadastrale efectuate in luna august 2006, terenul litigios este  amplasat in partea de nord a terenului detinut de reclamanta in baza titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta.
Cata vreme terenul litigios nu a fost delimitat de restul suprafetei de teren aferenta locuintei, suprafata detinuta de reclamanta in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat de fostul Notariat de Stat al Judetului Constanta si in baza titlului de proprietate eliberat de Comisia Judeteana de Fond Funciar Constanta, instanta a apreciat ca exista indoiala asupra titlului sub care reclamanta a savarsit actele de folosinta asupra acestui teren.
Mai mult, terenul dobandit de reclamanta prin contract se invecina la data incheierii conventiei cu un lot ajutator proprietatea CAP si chiar reclamanta, in cuprinsul precizarilor depuse in scris la dosarul cauzei,  a aratat ca a folosit terenul litigios pentru cultivarea porumbului necesar pentru cresterea animalelor pe care le dadea la contract.
Fata de aceste considerente, instanta apreciaza ca posesia exercitata de reclamanta asupra terenului litigios nu a fost una utila ci una viciata, echivoca, ce nu poate constitui temei pentru dobandirea dreptului de proprietate, astfel ca  cererea formulata de reclamanta in contradictoriu cu Comuna Limanu a fost respinsa ca nefondata.