Verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive - art. 300 ind.1 C.p.p

Pe rol solutionarea verificarii, din oficiu, a legalitatii si temeiniciei arestarii preventive cf.art.3001 C.p.p a inculpatilor S. M., S. C., S. I. trimisi in judecata in stare de arest prin rechizitoriul nr. 533/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Lehliu - Gara, pentru savarsirea infractiunilor prev. de prev. de art. 180 al.1 C.p., art.193 al.1 C.p., art.189 al.1,2 C.p., art. 20 C.p. rap la art.189 al.1,2 C.p.
La apelul nominal facut in camera de consiliu la ora 12,00 s-au prezentat inculpatii, in stare de arest, asistati de avocat ales, C. G.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, dupa care:
Instanta aduce la cunostinta inculpatilor motivul prezentarii in fata instantei si anume  verificarea  legalitatii si temeiniciei arestarii preventive conform art.300 1 C. p.p., avand in vedere ca au fost trimisi in judecata in stare de arest prin Rechizitoriul nr. 533/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Lehliu - Gara, pentru savarsirea infractiunilor susmentionate.
Instanta, aduce la cunostinta inculpatilor ca au dreptul de a fi asistati de un avocat ales, de a nu face nici o declaratie, iar in cazul in care consimt sa dea declaratie, acestea pot fi folosite atat in favoarea lor cat si impotriva lor.
Inculpatii S. M., S. C. mentioneaza ca nu doresc sa dea declaratie in fata instantei, iar S. I. mentioneaza ca doreste sa dea declaratie, declaratiile fiind consemnate si atasate la dosar, dupa citirea acestora si declarand ca nu stiu sa scrie si sa citeasca inculpatii au semnat prin punerea amprentei de la degetul mare al mainii drepte.
Nemaifiind alte cereri, instanta pune in discutie  legalitatea  si temeinicia  arestarii preventive.
Reprezentantul Parchetului arata ca inculpatii au fost retinuti 24 de ore, iar prin incheierea din 24.03.2010 s-a dispus arestarea preventiva a acestora, pe termen de 29 de zile, pana la data de 21.04.2010, ora 2,00 pentru infractiunile pentru care au si fost trimisi in judecata in stare de arest. La formularea propunerii de arestare preventiva a inculpatilor, parchetul a avut in vedere dispozitiile art. 148 lit. f C.p.p., respectiv ca acestia au savarsit infractiuni pentru care pedeapsa prevazuta de lege este pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si ca acestia prezinta pericol concret, avand in vedere situasia de fapt, circumstantele personale ale acestora si urmarile produse prin savarsirea faptelor. Ulterior, prin rechizitoriul din 16.04.2010, cei trei inculpati au fost trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor descrise acestora pentru care s-a dispus arestarea, impreuna cu D. A. M. Apreciaza ca temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive se mentin si in prezent, in sensul ca acestia au savarsit infractiuni pentru care pedeapsa prevazuta de lege este pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si ca acestia prezinta pericol concret, care este mai mult decat dovedit, avand in vedere consecintele produse, impactul asupra societatii care a fost pusa in pericol prin actiunile inculpatilor, locuitorii din comuna intelegand sa sunt in periol daca prin actiunile lor inculpatii au luat o persoana ziua in amiaza mare de pe strada, in prezenta altor persoane. In concluzie, apreciaza ca temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii se mentin, aceasta fiind legala, astfel ca solicita mentinerea acestei masuri.
Aparatorul ales al inculpatilor, av. C. G., solicita revocarea masurii arestarii preventive si cercetarea in libertate a inculpatilor, impunandu-li-se obligatia de a nu parasii tara. Arata ca arestarea inculpatilor s-a dispus in conditiile in care dosarul era in cercetare penala si atunci, probabil aceasta masura era motivata, intrucat erau acte de cercetare de efectuat si exista temerea ca lasarea in libertate a acestor prezenta pericol concret pentru ordinea publica. Arestarea a fost dispusa in temeiul art. 148 lit f C.p.p., care prevede indeplinirea a doua conditii cumulative, respectiv aceea de a se savarsi o fapta penala pentru care pedeapsa prevazuta de lege este mai mare de 4 ani si sa existe probe ca lasarea in libertate a acestora prezinta pericol concret pentru ordinea publica. In ceea ce priveste prima conditie, arata ca aceasta este indeplinita, inculpatii recunoscand faptele si bucurandu-se totodata de prezumtia de nevinovatie. In privinta celei de a doua conditii, arata ca pericolul concret nu se confunda cu pericolul social al faptei, iar la dosar nu exista probe din care sa rezulte acest lucru, chiar incuilpatii declarand ca daca ar scapa nu ar mai face asa ceva, iar daca ar exista probe certe nu s-ar impune liberarea acestora. Arata ca cercetarea este terminata, iar la modul de evaluare a pericolului concret sa se aiba in vedere pozitia acestora sincera de recunoastere a faptelor, faptul ca au copii minori care au nevoie de ajutorul lor, ca lasarea in libertate nu prejudiciaza cercetarea judecatoreasca, ca sunt din Onesti si nu au cum sa ia legatura cu cei din Sarulesti. Arata ca la mijloc este o neintelegere care a stat la baza savarsirea faptelor ce reprezinta o chestiune de obicei la nivelul etniei lor, inculpatii nefiind stiutori de carte, actionand ca niste copii, intrucat a rezultat din convorbirea telefonica purtata cu cuscrul lui Stanescu Ciprian ca acesta este un om influent si inculpatii nu sunt niste gangsteri, dovada ca faptele au fost savarsite in timpul zilei, altfel ar fi pus la cale un plan organizat, ideea de luare a acelei persoane, venindu-le la instrarea in comuna. Solicita sa se aiba in vedere dispozitiile art. 23 din Constitutie si art. 5 lit. c din CEDO, in sensul ca cercetarea in stare de arest reprezinta exceptia, iar in libertate starea normala. In plus inculpatii trebuie sa beneficieze de aceeasi egalitate de tratament cu celalalt inculpat cercetat in stare de libertate.
Avand ultimul cuvant inculpatul S. C. solicita cercetarea in stare de libertate, aratand ca are copii.
Avand ultimul cuvant inculpatul S. M. solicita cercetarea in stare de libertate, aratand ca are copii.
Avand ultimul cuvant inculpatul S. I. solicita cercetarea in stare de libertate, aratand ca a facut si nu ar mai face asa ceva.

                             I N S T A N T A

Asupra verificarii legalitatii si temeiniciei masurii arestarii preventive:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Lehliu - Gara nr. 533/P/2010 au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv
- inculpatul S. C.
-inculpatul S. I.
- inculpatul S. M, pentru savarsirea infractiunilor prev. art. 180 al.1 C.p. (2 fapte), art.193 al.1 C.p.(2 fapte), art. 189 al.1,2 C.p., art. 20 C.p. rap la art.189 al.1,2 C.p.
si in stare de libertate, inculpatul D. A.-M pentru savarsirea infractiunilor prev. art. 180 al.1 C.p., art.193 al.1 C.p. art.26 C.p. rap la 189 al.1,2 C.p., art.26 C.p. rap la art.189 al.1,2 C.p.
Prin rezolutiile din data de 12.03.2010, ora 23,20, organele de cercetare penala ale politiei judiciare Fundulea au inceput urmarirea penala fata de invinuitii S. C., S. I., S. M. si D. A. M. pentru faptul ca:
1.In data de 22.03.2010 manifestandu-se violent a amenintat-o pe partea vatamata S. M., lovind-o, cu intentia de a o indeparta si de a o lua impotriva vointei sale pe numita S. M. (in autoturismul cu care circulau), in ajutorul careia aceasta intervenise.
2.in data de 22.03.2010 prin exercitare de violente si amenintare (folosind cutitul) asupra partii vatamate S. M., a luat-o impotriva vointei sale in autoturismul marca Dacia Logan Taxi condus de catre inculpatul D. A. M. ce a cunoscut intentia acestuia de a o aduce in orasul Onesti, jud. Bacau cu scopul de a se razbuna si a santaja familia acesteia.
3.in data de 22.03.2010 in timp ce inculpatul S. C. a incercat sa o urce cu forta pe partea vatamata S. R. in varsta de 24 de ani, din localitatea Sarulesti in autoturismul marca Dacia Logan Taxi, cu intentia de a o duce impotriva vointei sale in orasul Onesti, jud. Bacau, in scopul de razbunare si santaj;
4. in data de 22.03.2010, manifestandu-se violent, au amenintat-o pe partea vatamata M. I., lovind-o cu intentia de a-l indeparta si de a o lua pe sotia acesteia S. R., impotriva vointei sale in autoturismul cu care se deplasau; ce constituie infractiunile de: lovire sau alte violente (2 fapte) prev. de art.180 al. 1 C.p., amenintare (2 fapte) prev. de art. 193 C.p., lipsire de libertate prev. de art. 189 al. 1 si 2 C.p.,  tentativa la infractiunea de lipsire de libertate prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 189 al. 1 si 2 C.p., complicitate la infractiunea de tentativa de lipsire de libertate prev. de art. 26 C.p. rap. la art. 189 al. 1 si 2 C.p., si pedepsite cu inchisoarea de la 7 la 15 de ani.
Prin ordonanta nr. 533/P/2010 din data de 23.03.2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria Lehliu - Gara a fost pusa in miscare actiunea penala fata de cei patru invinuiti, iar prin Ordonantele de retinere nr. 77/P/20109 din 23.03.2010 emise de Politia or. Fundulea s-a luat fata de cei patru inculpati masura retinerii pe cate 24 de ore pentru fiecare, incepand cu data de 23.03.2010 ora 2,00 pana la 24.03.2010, ora 2,00.
Prin incheierea de sedinta din data de 23.03.2010 a Judecatoriei Lehliu Gara s-a dispus arestarea preventiva a inculpatilor S. M., S. C., S. I. pe o perioada de cate 29 de zile pentru fiecare, de la data de 24.03.2010 ora 02,00 pana la data de 21.04.2010 ora 02,00.
La luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor s-au retinut disp. art. 148 lit. f din Codul de procedura penala, in sensul ca inculpatii arestati au savarsit infractiunile pentru care sunt cercetati, imprejurare ce rezulta din declaratiile inculpatilor si partilor vatamate, pentru infractiunile savarsite legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, si in raport de circumstantele personale si reale ale savarsirii faptelor, exista probe certe ca lasarea lor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Fiind audiati in fata instantei, inculpatii au recunoscut faptele retinute in sarcina lor,  mentinand declaratiile date in fata organelor de urmarire penala, precizand ca nu inteleg sa mai dea detalii in legatura cu modalitatea si imprejurarile comiterii faptelor in afara de cele mentionate in declaratiile date in fata organelor de urmarire penala.
Din fisele de cazier judiciar ale inculpatilor rezulta ca acestia nu sunt cunoscuti cu antecedente penale.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatilor arestati, apreciind ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate a acestora.
Astfel la momentul arestarii preventive a inculpatilor s-au retinut ca temeiuri ale luarii acestei masuri disp. art. 143 si art. 148 lit.f C.p.p.
In privinta disp. art. 143 C.p.p. se constata ca acestea sunt indeplinite si in prezent, existand in continuare suficiente indicii temeinice care indreptatesc presupunerea rezonabila ca inculpatii au savarsit faptele retinute in sarcina lor, astfel cum rezulta din declaratiile inculpatilor, acestia au recunpscut savarsirea faptelor retinute prin actul de sesizare si din declaratiile lor a rezultat ca intentionand sa-si ia fiica de la locuinta sotului acesteia din com. Sarulesti, inculpatul S. C. le-a solicitat ajutorul cumnatilor sai - inculpatii S. I. si S. M., deplasandu-se din loc. Radeana, jud. Bacau in com. Sarulesti, apeland la serviciile unui taximetrist in persoana inculpatului D. A. M.
Teama de a intra in cartierul de rromi din com. Sarulesti l-a determinat pe inculpatul S. C. sa faca alte planuri, aduse la cunostinta celor doi cumnati ai sai (vorbind pe tiganeste in masina), plan incoltit in momentul in care a vazut deplasandu-se pe drum o caruta in care se aflau doua femei si un copil, respectiv de a o lua pe una din femei in masina, de a o duce in localitatea sa de domiciliu - Radeana, urmand sa-i dea drumul in momentul in care cei din com Sarulesti ii vor da fiica.
In realizarea acestui plan, inculpatii S. C., S. M. si S. I. au coborat din masina, s-au apropiat de caruta si prin exercitarea de violente au tras-o jos din caruta pe partea vatamata S. M. (poreclita Soparla), lovind-o si pe cealalta femeie din caruta pe S. M. (mama) care a incercat sa vina in ajutorul celei dintai. 
Partea vatamata S. M. a fost urcata cu forta in masina, asezata pe bancheta din spate, fiind apoi inacadrata de catre inculaatii S. C. si S. M. Cum femeia se agita si tipa, inculpatul S. C. a scos un cutit pe care-l avea asupra sa (corp delict aflat in plicul atasat la dosar), cutit cu care a amenintat-o pe partea vatamata.  
In declaratia sa partea vatamata S. M. a descris amanuntit modul de operare al celor trei inculpati, precizand: “_trei dintre indivizii barbati au coborat din autoturismul taxi, doi dintre ei aveau unul un cutit cu lama mare, iar celalalt o surubelnita, au venit la mine la caruta, avand ridicate deasupra capului lor cutitul si surubelnita, ne-au amenintat atat pe mine, cat si pe mama mea “Sa stati asa ca va omor. Coborati jos din caruta".
Aceasta a mai declarat “_individul cu cutitul a venit la mine_.mi-a dat doi pumni peste fata si in picioare si cu forta m-a coborat (tras) din caruta jos si doi dintre indivizi m-au carat in masina taxi, unde aici au inceput sa ma loveasca cu pumnii si picioarele, mi-au pus cutitul la gat_"
Desi partea vatamata le-a spus ca este insarcinata, inculpatii au continuat sa o ameninte si sa exercite violente asupra ei.
La insistentele acestei parti vatamate, inculpatul S. C. si-a schimbat planul, in momentul in care a vazut pe drum o caruta in care se aflau doua persoane, un barbat si o femeie, plan adus la cunostinta celorlalti doi cumnati pe tiganeste, coborand din masina impreuna cu inculpatul S. M., in timp ce inculpatul D. A. si S. I. au ramas in masina, inculpatul S. I. pazind-o pe partea vatamata.
Cei doi inculpati care au coborat din masina au exercitat violente asupra partii vatamate M. I. si S. R., intentionand sa o ia pe aceasta din urma in masina in locul celeilalte parti vatamate, dar cu toate violentele exercitate nu au reusit, continuandu-si drumul.
   Astfel, partea vatamata S. R. a declarat "_.cei doi barbati m-au prins de haina pentru a ma trage jos din caruta_" si ca ".. in masina, pe bancheta din spate a masinii, am vazut-o pe S. M. care imi facea din maini si striga sa o ajutam ca nu poate sa scape din masina". 
Cat priveste disp art. 148 lit. f C.p.p., instanta constata ca, pedeapsa prevazuta de legea penala pentru infractiunile de lipsire de libertate prev. de art. 189 al. 1 si 2 C.p.,  tentativa la infractiunea de lipsire de libertate prev. de art. 20 C.p. rap. la art. 189 al. 1 si 2 C.p., este inchisoarea mai mare de 4 ani si se pot identifica in actualul stadiu al procesului penal, probe certe care sa justifice existenta unui pericol concret pe care lasarea in liberate a inculpatilor l-ar prezenta pentru ordinea publica.
Este evident ca notiunea de "grad de pericol social al faptei", care in concret este unul ridicat, nu se suprapune notiunii de "pericol concret pentru ordinea publica", intrucat cea dintai defineste un criteriu legal de individualizare a pedepsei, conform art. 72 al.1 C.p., in cazul in care se va ajunge la pronuntarea unei hotarari de condamnare a inculpatului, in timp ce ultima concureaza o stare de fapt ce trebuie intemeiata pe probe certe, potrivit art. 148 lit. f C.p.p. si care se manifesta printr-un sentiment de insecuritate in randul comunitatii.
Din perspectiva celor mentionate la alineatul precedent, conceptul de ordine publica in intelesul legii penale, trebuie inteles ca o reactie colectiva fata de anumite stari de lucruri negative cu impact imediat asupra opiniei publice. Un astfel de impact imediat si mediatic a existat categoric in randul opiniei publice din loc. Sarulesti la data savarsirii infractiunilor savarsite iar de atunci si pana in prezent, acest impact se mentine si se apreciaza ca si in prezent se poate vorbi de existenta unei temeri colective, in sensul ca fata de faptele pentru care sunt cercetati inculpatii, lasarea in libertate a acestora ar produce oprobiul public.
In cauza de fata analizand actele dosarului si probatoriul administrat pana in prezent in faza de urmarire penala, instanta constata ca se poate retine existenta unui pericol concret pe care lasarea in libertate a inculpatilor l-ar prezenta pentru ordinea publica, imprejurare ce rezulta din declaratiile partilor vatamate si ale martorilor audiati in cauza, care au aratat ca acestia au avut un comportament agresiv, violent fizic si verbal. Faptul ca inculpatii sunt nestiutori de carte nu i-a impiedicat sa hotarasca ad hoc modalitatea de recuperarea a fiicei unuia intre ei, metode la care ceilalti doi inculpati - S. M. si S. I. au achiesat, lipsind de libertate o femeie pe care intentionau sa o dea apoi in schimbul fiicei si incercand sa o inlocuiasca pe cea dintai cu o alta, in conditiile in care partea vatamata S. M. le-a spus pe drum ca este insarcinata, astfel ca exista pericolul ca de spaima sarcina acesteia sa aiba probleme.
 Metoda folosita denota o periculozitate sporita a celor trei inculpati, iar savarsirea faptei pe timpul zilei nu duce la concluzia nicidecum ,,ca au actionat ca niste copii" contrar sustinerilor avocatului acestora, ci dimpotriva daca in timpul zilei au actionat de o astfel de maniera, in timpul noptii la adapost de intuneric cine stie ce ,,plan ingenios" le-ar fi venit, iar lasarea lor in libertate nu garanteaza ca nu vor actiona intr-o maniera identica pentru a-si atinge scopul. Chiar nestiutori de carte avand in vedere conceperea planului pe moment duce la concluzia ca puteau cere ajutorul politiei, desi, potrivit declaratiei date de fiica inculpatului S. C., aceasta in fata organelor de cercetare penala, a declarat ca nu intentioneaza sa-si paraseasca sotul, fapt ce pune sub semnul intrebarii imprejurarile pretind aflate de tatal acesteia de la martorul M. I. zis Ferdica.
In plus inarjirea inculpatilor in a-si vedea atins scopul rezulta din faptul ca au folosit impotriva partilor vatamate amenintari si violente fizice, fara a le fi teama ca ar putea fi auziti, ori vazuti de cineva, iar superioritatea numerica in care s-au aflat descuraja din start orice interventie straina mai ales ca au folosit si un cutit, respectiv o surubelnita, atfel ca pericolul concret pe care il prezinta inculpatii este si mai ridicat.
In concluzie, se apreciaza ca savarsirea infractiunilor de catre cei trei inculpati este de natura sa impiedice normala functionare a unui sistem.
Desi inculpatii nu sunt cunoscuti cu antecedente penale circumstantele reale ale savarsirii faptelor ridica semne de intrebare asupra disponibilitatii acestora de a constientiza pe deplin urmarile unui comportament antisocial, raportat atat la valorile comunitatii din care fac parte, cat si la propria persoana, prin adoptarea unei conduite corespunzatoare, de conformare si respect al normelor legale.
Prin urmare impotriva inculpatilor continua sa-si gaseasca incidenta dispozitiile art. 148 lit. f) din Codul de procedura penala (acuzele ce planeaza asupra acestora vizeaza infractiuni ce sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, iar lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol concret pentru ordinea publica, date fiind circumstantele reale retinute drept cadru al comiterii faptelor in actul de sesizare a instantei, natura infractiunilor, circumstantele personale ale inculpatilor). In acest sens, se retine ca infractiunea de lipsire de libertate, cu atat mai mult cu cat se comite intr-un cadru organizat (sub forma participatiei penale), aduce atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penala, respectiv libertatea si siguranta persoanei, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o riposta ferma a societatii, ar intretine climatul infractional si ar crea faptuitorilor impresia ca pot persista in sfidarea legii, ceea ce ar echivala cu incurajarea tacita a acestora si a altora la savarsirea unor fapte similare si cu scaderea increderii populatiei in capacitatea de riposta a justitiei si protectie a statului.
In ce priveste respectarea dreptului la libertate al inculpatilor, este adevarat ca detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala - si ea nefiind admis sa se prelungeasca dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul ca ea se va computa sau nu din pedeapsa, insa in jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarui caz, pentru a vedea in ce masura "exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate". Prin urmare, instanta este obligata sa vegheze la un just echilibru intre masura privarii de libertate pe de o parte si interesul public de protectie a cetatenilor impotriva comiterii de infractiuni grave, dedus din modul de savarsire al faptelor cu privire la care exista indicii ca a avut loc in forma participatiei penale a coautoratului in forma pluralitatii de infractiuni sub forma concursului real. In conditiile spetei, la acest moment interesul general prevaleaza in raport cu interesul inculpatilor de a fi pusi in stare de libertate.
Pericolul concret pentru ordinea publica rezulta si din circumstantele reale ale cauzei, din insasi pericolul social al faptelor de care sunt invinuiti inculpatii, de reactia publica la comiterea unor astfel de fapte, de posibilitatea comiterii unor fapte asemanatoare de catre inculpati in lipsa unei reactii corespunzatoare in cauza, care sa inlature aceasta posibilitate.
Pericolul social pentru ordinea publica a fost de altfel definit in doctrina, drept temerea ca, odata pus in libertate, inculpatul ar comite noi fapte penale ori ar declansa reactii puternice in randul opiniei publice, determinate de fapta pentru care este cercetat. Pericolul pentru ordinea publica, reprezinta deci o apreciere asupra comportamentului viitor al inculpatului.
In cauza, comunitatea rroma din Sarulesti a aflat de faptele savarsite, astfel ca exista temerea acestora fata de faptele savarsite.
Chiar daca a trecut o perioada de 30 de zile de la savarsirea infractiunilor, arestarea preventiva se impune prin prisma rezonantei sociale a acesteia, care in mod evident nu s-a estompat, precum si prin prisma periculozitatii concrete dovedite de faptuitori, nestiutori de carte, a caror aptitudini intelectuale, nu sunt de natura a determina luarea unei alte masuri preventive, mai putin restrictive, cata vreme tocmai acestea i-au determinat pe inculpatii sa opereze in modul in care au facut-o.
Prin urmare, in cauza de fata, conditiile prevazute de art. 143 si art. 148 lit.f C.p.p. sunt in continuare indeplinite, iar instanta constata ca nu au incetat temeiurile care au determinat initial luarea masurii arestarii preventive fata de inculpati, masura fiind legala si temeinica.
Totodata se apreciaza ca masura este in acord cu dispozitiile art. 5 pct. 3 din Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, consacrat ca drept fundamental si de art. 23 din Constitutia Romaniei, care garanteaza dreptul celui arestat de a fi eliberat in cursul procedurii. In acest sens se retine ca potrivit jurisprudentei CEDO ( hot. Escoubet) criteriile utilizate pentru a determina caracterul rezonabil al duratei arestarii sunt durata efectiva a detentiei si durata arestarii preventive in raport cu natura infractiunii, cuantumul pedepsei in caz de condamnare si sistemul legal de imputare a arestarii preventive, efectele de ordin material, moral pe care lipsirea de libertate le produce asupra persoanei arestate, conduita inculpatului. La aceste criterii Curtea Europeana a adaugat si analizat in jurisprudenta sa si altele criterii precum: gravitatea faptelor si sanctiunea pe care o risca persoana detinuta, pericolul de sustragere de la ancheta sau judecata, savarsirea unei noi infractiuni, riscul de presiuni asupra martorilor, necesitatile anchetei si riscul unei intelegeri intre coacuzati, protectia ordinii publice.
Din perspectiva criteriilor enuntate se apreciaza ca interpretarea dispozitiilor art. 148 lit. f C.p.p. este facuta in stransa corelatie cu aceste prevederi, astfel ca in raport de gravitatea faptelor si natura acestora (infractiune contra libertatii persoanei) o prezumtie legala, relativa de periculozitate nu este contrara scopurilor art. 5 pct.3 din CEDO.
In acelasi timp se apreciaza ca nu sunt ignorate nici dispozitiile art. 136 C.p.p. cu privire la alegerea masurii preventive luate avand in vedere criteriile complementare prev. de al. 8 al art.136 C.p.p. privind scopul masurii, gradul de pericol social al infractiunii, sanatatea, varsta, antecedentele penale si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.Cat priveste situatia familiala privind copiii aflati in intretinerea inculpatilor, conform spuselor aparatorului, se apreciaza ca aceasta imprejurare a preexistat luarii masurii arestarii impotriva inculpatilor, care nu pot justifica punerea lor in libertate fata de considerentele susaratate, putand constitui criterii de individualizare a pedepsei in cazul unei eventuale condamnari.
In consecinta, in baza art.3001 alin 1 C.p.p., instanta va constata legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatilor S. M., S. C., S. I., urmand ca in baza art.3001 alin 3 C.p.p. sa mentina aceasta masura de preventie.
In baza art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.

                                    PENTRU ACESTE MOTIVE
   D I S P U N E

In baza art.3001 alin 1 C.p.p  constata legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatilor S. C., S. I. si S. M.
In baza art 3001 alin 3 C.p.p mentine arestarea preventiva a acestor inculpati.
In baza art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Cu recurs in 24 de ore de la pronuntare pentru cei prezenti si de la comunicare pentru cei lipsa. (La data de 19.04.2010 au declarat recurs inculpatii S. C.,; S. I. si  S. M., ramanand irevocabila prin Decizia penala nr. 53/R/20.04.2010 fiind respins recursul de catre Tribunalul Calarasi)