PRETENTII - PREJUDICIU MORAL

Pe rol solutionarea cauzei civile, avand ca obiect pretentii, actiune formulata de reclamantul D.P. impotriva paratilor G.M. si G.G.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 08.01.2009, fiind consemnate in incheierea de la acea data, cand instanta la cererea reclamantului a amanat pronuntarea pentru ca acesta sa depuna concluzii scrise, la data de 15.01.2009 si in urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarare.
 
INSTANTA

Deliberand asupra actiunii civile de fata.
            Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 29.02.2008 si inregistrata sub nr.323/249/2008, reclamantul D.P.  a chemat in judecata pe paratii G.M. si pe G.G., solicitand obligarea in solidar a paratilor, la plata sumei de 90.000 lei RON reprezentand contravaloarea prejudiciului moral adus acestuia.
              In motivarea cererii reclamantul arata ca, paratii G.M. si G.G. (frati), ii sunt adversari politici, G.G. si alt frate al sau, respectiv G.G., incercand sa ocupe functia de Primar al comunei B, primul in anul 2000 iar celalalt in anul 1992 si 2004, fiind contracandidatii sai la alegerile locale.
              Ca urmare a voturilor populatiei din comuna B, in urma alegerilor din anii 1992, 1996, 2000 si 2004 reclamantul arata ca a fost ales in functia de Primar al comunei B  functie pe care o detine si in prezent.
               Paratul G.G., perdant al alegerilor din 2000, nu a acceptat cum se cuvine infrangerea politica si in loc sa puna umarul la administrarea comunei, in functia de Consilier Local,  a inceput din anul 2005 sa formuleze plangeri, memorii si petitii catre I.P.J C, Politia F, Corpul de Control al Ministerului Administratiei si Internelor, Corpul de control al Prefectului jud. C prin care i se faceau acuze si invinuiri neadevarate (fraudarea alegerilor, licitatii ilegale, etc.) , menite sa-i afecteze imaginea publica, demnitatea si onoarea.
                Drept dovada a lipsei de adevar a acuzelor si invinuirilor aduse de catre paratul G. G., stau raspunsurile, rapoartele, notele de constatare facute de aceste autoritati : Nota de Constatare a Corpului de Control al Prefectului nr.4140/23.06.2005, Raport al Ministerului administratiei si Internelor nr.32701/26.09.2005 si Raspunsul Politiei or.F nr.52/5/175647/20.10.2005.
              Cu toate acestea in luna ianuarie 2008, an electoral, declaratiile mincinoase ale paratului GG au fost iarasi facute cu mare usurinta, netinandu-se cont de faptul ca se facusera  deja verificari de catre autoritatile sesizate in care nu se semnala vreo ilegalitate.
               Paratului G.G., i s-a alaturat fratele acestuia M.G., unul dintre contracandidati sai la alegerile din 2008 pentru Primaria comunei B. Si de aceasta data jocul politic a fost inteles gresit de catre parati, fratii G, acestia intrecandu-se in a-i imputa fapte neadevarate si a aduce cuvinte defaimatoare la adresa sa.   
               Toate aceste declaratii  au fost facute in cadrul unor conferinte de presa la care au fost invitati reprezentantii presei judetene, in scopul vadit de a asigura o raspandire cat mai larga a declaratiilor calomnioase facute de parati, cu consecinta directa a prejudicierii de natura grava a onoarei si prestigiului profesional de care se bucura atat in comuna B cat si pe plan judetean.
               In ziarul Observatorul de C, nr.1126 de joi, 24 ianuarie 2008 sunt redate cateva fragmente din declaratia paratului G.G.: ,,tine multa lume sub teroare acolo", "D este un prostituat politic", " bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D", si in acelasi ton cu fratele sau, paratul G.M. il acuza de licitatii  publice ilegale ( Observatorul de C nr.1132, joi, 31.01.2008).
              Mai mult decat atat, arata reclamantul conform declaratiei paratului G.M. " D este un mitoman si un mitocan" , " nenorocit", "D si ai lui ceata au sarit pe G toata", " D a delapidat", amanunte despre declaratiile paratilor fiind redate si in saptamanalul Expres de C nr.43/25-31 ianuarie 2008, iar declaratiile acestea au fost inregistrare audio la conferintele de presa din 22 si 29 ianuarie 2008.
              Se arata ca nici una din acuzele paratilor la adresa reclamantului, nu este adevarata, fapt ce rezulta si din Nota de Constatare a Corpului de Control al Prefectului nr.4140/23.06.2005, Raport al Ministerului administratiei si internelor nr.32701 din 26.09.2005, raspunsul  Politiei or. , nr.52/5/175647 din 20.10.2005, sentinta nr.350/11.06.2004 si 761/14.06. 2000 prin care au fost validate alegerile locale.
              Toate aceste fapte, apreciaza reclamantul, au natura ilicita, fiind facute cu scopul de a-i  aduce prejudicii de imagine atat in comunitatea  din care face parte, cat si in judetul C, prin atingerea onoarei si demnitatii sale precum si prin afectarea prestigiului profesional si politic de care se bucura pe plan local si judetean.
               Faptele ilicite s-au desfasurat in mod continuu, concentrat in ultimii 3 ani, si de aceea solicita sa se aiba in vedere ansamblul actiunilor ilicite ale paratilor, reclamantul fiind o personalitate pe plan local si judetean, detinand functia de primar al comunei B incepand cu anul 1992 si pana in prezent, activitatea sa fiind pe deplin apreciata de comunitatea locala, si ca atare este un cetatean de vaza al comunei B, cu merite recunoscute atat in B, cat si in judetul C.
               Se mai arata faptele ilicite cauzatoare de prejudicii constau  atat in declaratiile succesive facute cu intentie de catre parati, declaratii ce nu au nici o acoperire si conformitate cu situatia de fapt si de drept, facute cu scopul de a-i afecta imaginea publica, cat si in petitiile si plangerile adresate diverselor institutii ale statului, in scopul defaimator si sicanator.
                Acest lucru este dovedit si prin faptul ca in ultima perioada declaratiile defaimatoare sunt facute cu o frecventa mai mare datorita apropierii alegerilor locale din iunie 2008.
                Prejudiciul moral, arata reclamantul este reprezentat de atingerile aduse demnitatii si persoanei sale, de lezarea prestigiului profesional si politic, si de afectarea imaginii publice de care se bucura.
                Totodata prejudiciul trebuie raportat la functia publica de Primar al comunei B, detinuta in prezent. Fiind om politic cu activitate recunoscuta pe plan local si judetean, iar imaginea publica este un aspect primordial, ce poate duce la succesul sau la esecul sau in cariera.
                Legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciul adus reclamantului, invedereaza acesta este una evidenta si rezulta cu claritate din faptul ca in lipsa acestor declaratii calomnioase si a plangerilor si petitiilor formulate de parati, imaginea sa publica, prestigiul politic si profesional si onoarea si demnitatea sa nu ar fi lezate, iar vinovatia paratilor reiese din recunoasterea falsitatii declaratiilor si a plangerilor si petitiilor, din frecventa acestora, acestea fiind formulate in scopul prejudicierii imaginii si reputatiei astfel incat reclamantul sa nu mai castige alegerile locale la functia de primar in anul 2008, intrucat paraul G.M. va candida la functia de Primar  al comunei B anul acesta, fiind viitorul contracandidat, iar paratul G.G. fost contracandidat la alegerile din 2000, si fratele acestora G. G. la alegerile din anii 1992 si 2004 , acestia vrand sa se razbune si creeze capital politic pentru G.M.
In drept se invoca  disp. art.112, art.998-999 C.civ.
In dovedirea actiunii se solicita proba cu inscrisuri, interogatoriu si martori.
Reclamantul a atasat cererii urmatoarele acte in xerocopie: articolele in care au aparut declaratiile despre care face vorbire in cerere, adresa nr.864/23.06.2005 emisa de Corpul de Control al Prefectului, adresa Politiei or. F nr.52-20.10.2005, adresa nr.4140/23.06.2005 reprezentand Nota de Constatare emisa de Corpul de Control al Prefectului, Raportul Ministerului Administratiei si Internelor nr. 32701-09.09.2005,sentinta civila din data de 14.02.1992 pronuntata de Judecatoria O, sentinta civila nr.761/14.06.2000 pronuntata de Judecatoria LG, sentinta civila nr.350 din 11.06.2004 pronuntata de Judecatoria LG si sentinta civila nr.506 pronuntata la data de 11.06.1996 de Judecatoria L G.
                In sedinta publica din 17.04.2008 paratii G.G si G M  au depus intampinare, prin care solicita respingerea actiunii reclamantului ca neantemeiata pentru urmatoarele motive:
            Se arata ca actiunea reclamantului este pur sicanatorie, in fapt reclamantul fiind acela care prin insultele si amenintarile pe care le-a adresat le-a pricinuit suferinte de ordin moral.
Art. 998 C. civ. conditioneaza dreptul la reparatiune de existenta unui prejudiciu, ori, reclamantul nu face dovada existentei unui prejudiciu si nici a indeplinirii conditiilor pe care trebuia sa le indeplineasca prejudiciul moral pentru a angaja raspunderea civila a acestora.
Mai arata parati - reclamanti ca nu au facut decat declaratii politice si si-au exprimat anumite opinii si pareri in legatura cu exercitarea functiei de primar de catre reclamant.
Paratul GM, arata ca, este adevarat ca a afirmat despre reclamant intr-o conferinta de presa ca acesta este mitocan si mitoman. Insa aceste pareri personale pot fi probate si sunt urmarea fireasca a declaratiilor injurioase si defaimatoare facute de reclamant.
Afirmatia ca reclamantul este mitocan este data de comportamentul acestuia care, in mod repetat i-a insultat si le-a adus injurii.
Ura organica, patologica si obsesiva, pe care reclamantul o manifesta fata de familia sa arata paratul reclamant GM, s-a concretizat, in diferite ocazii, in public, dar si in presa prin apelative de genul " limbrici", " jumatati de oameni", " oameni de nimic", etc, dar si prin injurii grosiere pe care bunul simt ii opresc sa  le reproduca. Mai mult decat atat, reclamantul i-a amenintat, in mod repetat,  in public, ca, "ii baga in puscarie".
De asemenea mai arata, ca, comportamentul abuziv al reclamantului fata de multi cetateni este de notorietate atat la nivel de comuna, dar si la nivel judetean. Dovada in acest sens stau nenumaratele procese pe care acesta le-a avut, sau le are, cu cetatenii comunei B petitiile cetatenilor adresate diferitelor organe ale statului, cat si reportajele TV realizate urmare a comportamentului  abuziv al  acestuia.
Urmare a proceselor purtate, reclamantului D.P. i s-au aplicat mai multe amenzi administrative in actiunile penale intentate de cetateni, iar in procesele civile a fost obligat in repetate randuri la plata cheltuielilor de judecata.
Mai arata ca,  afirmatia ca reclamantul este un mitoman (mincinos) este de asemenea intemeiata avand in vedere ca in toate declaratiile publice pe care le-a facut a afirmat ca detine functia de primar de peste 28 de ani. Un calcul simplu, artimetic, releva faptul ca acesta este primar de numai 16 ani (perioada 1992 - 2008). Chiar daca ar adauga si 3 - 4 ani in care a detinut functia de primar mai inainte de 1989, cumulul acestor ani tot nu poate depasi 20 de ani. Un alt exemplu de afirmatie mincinoasa a reclamantului este declaratia acestuia in saptamanalul " Impact " din 28.02.2008: " Va fi un an pe care nu l-am intalnit de cand sunt eu aici primar, de 7 mandate". In opinia acestora, repetarea obsesiva a unor situatii neadevarate, releva faptul ca reclamantul este un mitoman.
Afirmatia "D. este un prostituat politic" folosita de paratul reclamant GG nu poate fi catalogata decat ca o declaratie politica, sintagma des intalnita in declaratiile     oamenilor politici si care reliefeaza si sanctioneaza traseismul unor politicieni. De altfel, sintagma este preluata dintr-o declaratie politica a unei personalitati marcante a clasei politice si anume a politicianului PNL CA. Insusi inscrisurile atasate de reclamant cererii introductive de instanta confirma traseismul politic al acestuia: in anul 1992 acesta figurand pe listele Conventiei Democrate, in anul 1996 - pe listele PDSR, in anul 2000 - pe listele PSD, in anul 2004 tot listele PSD, iar in prezent acesta fiind inscris in PD-L.
In saptamanalul " Express" - nr. 35, din 16 - 22 noiembrie 2007, reclamantul DP ii insulta cu apelative de genul ,,limbrici" si " jumatati de oameni"  tragandu-si in acelasi timp aspiratiile despotice, se citeaza; " Dupa 1989, DP a castigat toate bataliile electorale in fata contracandidatilor sai pe care ii numeste limbrici, niste jumatati de oameni care nu-si vad de treaba lor"__,, va sta la primarie pana cand va iesi cu picioarele inainte si asta pentru a face in ciuda fratilor G_" ,,, Si-ar fi pregatit fiul sau nepotii pentru aceasta functie, hotarat fiind sa puna bazele Dinastiei D la B, o dinastie de primari".
In numarul 44 al saptamanalului " Expres"(saptamana 1- 7 februarie 2008) se arata ca reclamantul DP continua insultele la adresa familie G prin afirmatiile de genul ,,La D la farmacie, la G creste balaraul in curte" si " M-am saturat sa candidez cu niste limbrici".
In numarul 49 al aceluiasi saptamanal " Expres"(saptamana 7 - 13 martie 2008), in acelasi stil caracteristic "personalitatii" reclamantului, acesta continua campania denigratoare la adresa acestora:" Nu ii este teama de o confruntare cu electoratul si nici cu contracandidati sai pe care ii  numeste limbrici  pentru faptul ca in toata viata lor nu au facut nimic".
Campania denigratoare este continuata si in alte publicatii precum " Observator" , " Impact".
Astfel in saptamanalul "Observator de C" din 12.10.2007, reclamantul ii catalogheaza, "In ciuda unor nemernici, voi mai candida vreo sase - sapte mandate ", ne-a marturisit primarul comunei B".
Mai departe, desi in cadrul audierilor avute urmare a proceselor intentate de catre GG(avand obiect plangere penala pentru savarsirea infractiunii de lovire si alte violente), DP nu a recunoscut faptele comise, recunoaste in aceeasi declaratie din saptamanalul " Observator de C" ca a avut un comportament abuziv: ,,D se pare ca si-a pierdut controlul, dupa ce a fost" balacarit" in campanie si l-a bruscat pe unul dintre contracandidati ."Pai, ma enervase la cat m-au balacarit. Si l-am dat afara din primarie intr-o zi. Ne-am si judecat, insa am castigat tocmai la un tribunal din B".
Privitor la cuantumul daunelor morale, acesta se stabileste prin apreciere, in raport cu consecintele negative suferite de victima pe plan fizic si psihic, importanta valorilor lezate, masura in care au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala. In cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului real si efectiv produs victimei. Ori, in cazul de fata, reclamantului nu i s-a provocat un  prejudiciu moral, suspiciunile cetatenilor si exprimarea libera a opiniilor, nefiind de natura a provoca un prejudiciu.
Cu titlu de cerere reconventionala paratii au solicitat obligarea reclamantului la plata unei despagubiri in suma de 90.000 RON cu titlu de daune morale, aratand ca acesta in mod repetat i-a insultat, prin proferarea de injurii si amenintari de natura a le provoca traume psihice si de a le leza onoarea si demnitatea .
In drept se invoca art.998 - 999 C.civ.
In aparare cat pe cererea reconventionala se solicita proba cu inscrisuri, interogatoriul   reclamantului si proba testimoniala cu martori.
Reclamantul D.P formuleaza intampinare la cererea reconventionala prin care solicita respingerea acesteia ca neantemeiata motivat de faptul ca paratii afirma fara sustinere  ca le-ar fi proferat  insulte cu privire la acestia, dar nu sunt specificate care sunt aceste fapte delictuale, nu se arata care este prejudiciul, nu se arata daca exista sau nu vinovatie, nu se arata care este legatura de cauzalitate.
Mai arata ca, cererea reconventionala nu cuprinde nici o motivare in sustinerea pretentiei reclamantilor, o singura afirmatie, cu titlul general, nu poate constitui motivare si temei a unei actiuni in pretentii delictuale civile, deoarece aceasta actiune priveste fapte concrete.
In aparare, reclamantul solicita proba cu martori, interogatoriu paratilor si inscrisuri.      
Totodata, reclamantul a formulat raspuns la intampinarea paratilor prin care a aratat ca G.M. a recunoscut prin intampinare ca a proferat injurii si insulte in mod public cu privire la acesta, in cadrul unei conferinte de presa, precum si ca a formulat in scop sicanator  mai multe petitii, plangeri si memorii impotriva acestuia.
De asemenea mai arata reclamantul ca, acest parat insista si continua, alaturi de GG, sa profereze injurii  cu privire la acesta, chiar prin intampinarea depusa in cauza.
Se arata ca este neantemeiata sustinerea paratilor cum ca i-ar fi insultat adresandu-se acestora cu apelativele " limbrici" , " jumatati de oameni", si " oameni de nimic".
  De asemenea mai arata ca, este adevarat ca a afirmat cum ca nu mai doreste sa candideze cu limbrici, sau cum ca o sa mai candideze in ciuda unor nemernici, etc., insa toate aceste afirmatii au fost facute cu titlul general, fara nici o referire explicita la parati.
Aceste simple afirmatii cu caracter general, arata reclamantul,  le-a facut fara  referire la o persoana anume si nu sunt de natura sa inlature raspunderea delictuala a paratilor pentru faptele lor ilicite, si ca atare solicita  inlaturarea acestor aparari ale paratilor ca neantemeiate si fara legatura cu fondul cauzei.
La termenul din data de 19.06.2008 paratii si-au micsorat obiectul pretentiilor de la 90.000 lei la 45.000 lei, precizand totodata ca solicita suma defalcat, fiecare parat cate 22.500 lei.
La termenul din data de 03.07.2008 reclamantul a invocat exceptia netimbrarii cererii reconventionale, intrucat paratii initial au solicitat suma de 90.000 lei, ulterior si-au micsorat pretentiile la suma de 45.000 lei si trebuiau sa timbreze la suma initiala cf. art. 20 al.2,3 teza II din Lg.146/1997, exceptie ce a fost respinsa cu motivarea cuprinsa in incheierea de la acea data.
In cauza au fost administrate probele cu inscrisuri, interogatorii reciproce si proba testimoniala, fiind audiati doi martori din partea fiecarei parti.
Analizand probatoriul administrat in cauza instanta retine urmatoarele:
Prin cererea dedusa judecatii reclamantul afirma ca fapta ilicita cauzatoare de prejudicii consta in afirmatiile calomnioase la adresa sa facute de GG urmare a petitiilor adresate catre institutii ale statului si afirmatiile facute de acesta impreuna cu celalalt parat aparute in presa.
Reclamantul si paratii se cunosc, de mai multi ani, paratul GG fiind consilier local in cadrul Primariei com. B in perioada 2004-2008, potrivit raspunsului la intrebarea nr. 2 din interogatoriul luat acestuia, reclamantul a fost primar in aceasta comuna in perioada anilor 1992-2008, potrivit sentintelor de validare a alegererilor aflate la filele 15-19 dosar, iar GM, consilier local in cadrul aceleiasi primarii din 2008 potrivit raspunsului la intrebarea nr. 2 din interogatoriul luat acestuia.
Se retine ca paratul GG, a formulat in mai 2005 in calitate de consilier local in numele unui grup de cetateni (164) ai comunei B un memoriu catre MAI trimis spre solutionare catre Institutia Prefectului C prin care a sesizat neregularitati savarsite de reclamant, privind vanzarea unor locuri de casa, atribuirea baltilor din comuna, averea dobandita de reclamant si gestionarea terenurilor neretrocedate si a pasunilor, memoriu solutionat prin Nota de constatare nr. 4140/23.06.2005 care a concluzionat ca aspectele sesizate nu se confirma, respectiv:
- primaria Belciugatele nu a vandut locuri de casa
- baltile de pe teritoriul comunei B sunt in proprietatea Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara B cf. HG 517/1999, 776/1999, iar baltile din satul C formeaza obiectul contractului de asociere in participatiune cu SC R I SRL, aprobat prin HCL
- averea primarului este publica, acesta si nici familia nu detin actiuni la magazinele din comuna
- islazul comunei B nu este inchiriat si nici concesionat, neexistand teren in rezerva in vederea retrocedarii.
Fata de raspunsul formulat de Institutia Prefectului, GG nemultumit de acesta s-a adresat MAI Corpul de Control, care prin Raportul nr.32701/09.09.2005 a concluzionat ca sesizarile facute nu se confirma.
O petitie asemanatoare cu cea susinvocata a formulat-o si numitul GM, solutionata de MAI-IPJ C - Politia F, care insa nu este parte in proces, astfel ca sustinerea reclamantului privind aceasta dovada a afirmatiilor lui GG la adresa sa este nefondata.
Se retine ca faptul formularii petitiei privind neregularitatile savarsite de reclamant, a fost recunoscuta si de catre paratul GG prin raspunsul la intrebarea nr. 4 din interogatoriul luat acestuia.
Privitor la afirmatiile calomnioase facute de parati la adresa reclamantului si aparute in presa, se retine ca paratii au recunoscut ca au afirmat despre reclamant ca este ,,mitocan si mitoman" (cf. raspunsului la intrebarea 1 din interogatoriu), afirmatia fiind citata in saptamanalul Expres de C nr.44/1-7 februarie 2008 ca apartinand lui GM.
Privitor la afirmatiile sustinute de reclamant ca i-ar fi fost adresate de parati de ,, nenorocit", ,, D si a lui ceata au sarit pe G toata" si, aparute in saptamanalul Expres de C nr.44/1-7 februarie 2008, se constata din examinarea continutului articolului din ziar ca apelativul nenorocit si versul D si a lui ceata au sarit pe G toata, sunt afirmatii facute de  numitul FR si nu de catre vreunul dintre parati.
                 In ceea ce priveste afimatiile aparute in saptamanalul Observatorul de C  nr.1126/24.01.2008 se constata din cuprinsul articolului ziarului ca au fost citate de catre reporter unele dintre afirmatiile facute la adresa reclamantului, in cadrul sedintei organizate la sediul PNL din care fac parte paratii, respectiv: ,,tine multa lume sub teroare acolo", "D este un prostituat politic", " bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D", si ,,D a delapidat", afirmatii facute de GG.
Cat priveste sustinerea reclamantului ca afirmatia ,,D a delapidat" a fost facuta si de GM, aceasta nu se probeaza prin continutul articolului din ziar si nici nu este dovedita de alta proba.
Totodata fata de cererea reconventionala formulata de parati instanta retine ca acestia au aratat ca faptul ilicit cauzator de prejudicii consta in afirmatiile pe care reclamantul le-a facut la adresa lor. Contrar sustinerii reclamantului din intampinarea formulata la cererea reconventionala, instanta apreciaza ca din continutul cererii formulate de parati intitulata intampinare si cerere reconventionala, se deduc afirmatiile pe care sustin paratii ca le-a facut reclamantul la adresa lor, chiar daca din modul de redactare in pagina, cererea reconventionala a fost formulata la sfarsitul cererii, aceasta fiind solicitarea cu acest titlu de concluzie fata de motivele expuse prin intampinare.
Din probatoriul administrat, respectiv articolul aparut in saptamanalul " Express" nr. 35, din 16 - 22 noiembrie 2007 si Express de C nr.44/1-7 februarie 2008, rezulta ca reporterul a citat afirmatiile facute de reclamant la adresa paratilor numindu-i cu apelative de genul ,,limbrici" si " jumatati de oameni", ultima expresie fiind mentionata in ziar fara ghilimele, dar recunoscuta de reclamant la interogatoriu a fi atribuita paratilor. Cat priveste afirmatia reclamantului care i-a numit pe parati ,,nemernici", aparuta in saptamanalul Observator de Calarasi din 12.10.2007, se constata ca paratii nu au depus la dosar acest ziar.
In ceea ce priveste sustinerile paratilor privind expresiile folosite de reclamant si aparute in ziarele Express de C din 7-13 martie si cotidianul Atac din 15 mai 2008 instanta constata ca acestea au fost facute in perioada ulteriora introducerii actiunii, astfel ca nu vor forma obiectul analizei, constituind o imprejurare ce prezinta relevanta din punct de vedere al perioadei in care au existat tensiuni intre parti, pentru lupta politica.
In consecinta instanta va analiza cererile partilor fata de imprejurarile susretinute ca fiind calificate de parti ca fapte ilicite si dovedite astfel cum s-a retinut mai sus, respectiv petitia formulata de GG la MAI si afirmatiile acestuia constand in ,,mitocan si mitoman", ,,tine multa lume sub teroare acolo", "D este un prostituat politic", " bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D", si ,,D a delapidat", iar in ceea ce-l priveste pe GM vor fi analizate afirmatiile acestuia respectiv ,,mitocan si mitoman".
In ceea ce-l priveste pe reclamant vor fi analizate afirmatiile facute de acesta la adresa paratilor constand in ,,limbrici", " jumatati de oameni", si ,,nemernici".
In dreptul intern fapta ilicita cauzatoare de prejudicii (art. 998, 999 C.civ.) constituie temeiul raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie, prin fapta ilicita intelegandu-se orice fapta care incalca normele dreptului obiectiv fiind cauzate prejudicii materiale sau morale dreptului subiectiv apartinand unei persoane.
Fapta ilicita poate consta intr-o actiune, care este manifestarea exterioara a unei atitudini de constiinta si vointa, putand fi concretizata prin afirmatii facute la adresa unei persoane, sau inactiune. Cand prin afimatiile facute la adresa unei persoane se aduce atingere onoarei si demnitatii acesteia, prejudiciul suferit de aceasta poate fi unul moral (caz in care prejudiciul nu este susceptibil de evaluare baneasca) sau material, rezultat din imprejurarea, ca in urma afirmatiilor calomnioase, cel in cauza a suferit si alte consecinte de natura patrimoniala.
De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, Conventia Europeana a Drepturilor Omului ratificata prin Lg.30/18.05.1994 de tara noastra, a devenit parte integranta a sistemului roman de drept si a dobandit aplicabilitate directa, iar potrivit art. 20 din Constitutia revizuita, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte, iar al.2 indica modul de solutionare al unui eventual conflict intre aceste dispozitii privitoare la drepturile omului si reglementarile interne, acordand prioritate reglementarilor internationale.
In consecinta jurisprudenta CEDO apre aplicabilitate directa in dreptul intern, mecanismul plangerilor catre Curte fiind subsidiar, iar acest principiu al subsidiaritatii (exprimat prin art. 13 si 35 din Conventie) reclama ca instantele nationale sa fie primele chemate sa asigure respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale pe care Conventia le reglementeaza.
Drept urmare instanta va analiza cererile partilor raportate la dispozitiile dreptului intern si la disp. art. 10 din CEDO privind libertatea de exprimare, potrivit caruia orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau comunica informatii/idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere, drept de altfel prev. si in dreptul intern prin Constitutie (art.30)
Desi drept fundamental, libertatea de exprimare nu are caracter absolut, ea putand fi supusa unor restrictii in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara sau chiar impotriva democratiei insasi, (definite de al 2 al art. 10 din CEDO), restrictii care sunt supuse principiului asigurarii justului echilibru intre exercitiul dreptului la libera exprimare si protectia intereselor sociale si ale drepturilor individuale.
Una dintre restrictiile aduse libertartii de exprimare este permisa atunci cand exprimarea aduce atingere reputatiei unei persoane, care ca element al vietii private este protejat de art. 8 din CEDO.
Din afirmatiile facute de reclamant si parati supuse analizei, cat si din continutul articolelor in care au fost cuprinse, rezulta ca acestea au fost facute inainte de inceperea campaniei electorale privind alegerile locale din iunie 2008, la care au canditat pentru functia de primar reclamantul DP si GM, acesta din urma si celalalt parat candidand si pentru functia de consilier local. Din continutul acelorasi articole aparute in ziarele locale, cat si din declaratiile martorilor DN si MN, rezulta ca reclamantul a mai candidat la aceeasi functie cu un alt frate al paratilor, GG, candidat la alegerile locale pentru functia de primar in anul 2004, iar intre reclamant si familia G din care fac parte paratii au existat divergente de opinie politica.
Prin urmare se retine ca petitia formulata de GG prinvind neregulile savarsite de reclamant, respectiv vanzarea unor locuri de casa, atribuirea baltilor din comuna, averea dobandita de reclamant si gestionarea terenurilor neretrocedate si a pasunilor, a fost formulata in calitate de consilier local al primariei, astfel ca desi Nota de constatare nr. 4140/23.06.2005 a Institutiei Prefectului si ulterior Raportul nr.32701/09.09.2005 a MAI Corpul de Control, au aratat ca sustinerile acestuia nu se confirma, instanta apreciaza ca petitia nu constituie un fapt ilicit, constand intr-un denunt calomnios intrucat activitatea reclamantului in calitatea sa de primar este supusa principiului transparentei, reclamantul nefacand dovada relei credinte a acestui parat in formularea petitiei. Pe de alta parte privitor la aceste aspecte care daca ar fi adevarate ar atrage raspunderea penala a reclamantului nu s-a pronuntat nici o solutie legala care sa il poata absolvi de vina cum ar fi o rezolutie de neancepere a urmaririi penale data de procuror sau o hotarare de achitare data de o instanta judecatoreasca, nota de constatare si raportul mentionate neavand decat caracter de informare a reclamantului.
In sensul celor susafirmate la aliniatul precedent instanta retine ca potrivit jurisprudentei CEDO prevaleaza principiul conform caruia adevarul obiectiv al afirmatiilor nu trebuie sa fie singurul criteriu luat in considerare, elementul determinant trebuind sa fie buna credinta a autorului afirmatiilor care afecteaza reputatia persoanei. In consecinta atunci cand persoana acuzata de savarsirea unui delict nu poate dovedi intru totul exactitatea afirmatiilor sale, este necesara analizarea atitudinii subiective a acestuia in raport cu adevarul afirmatiilor sale, cat si cu scopul demersului, constituit in speta de informarea publicului asupra unor chestiuni de interes public (cauza Cumpana si Mazare contra Romaniei).
Cat priveste celelalte afirmatii facute de GG constand in aceea ca ,,tine multa lume sub teroare acolo", " bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D", si ,,D a delapidat", se apreciaza ca reprezinta o judecata de valoare vizand persoana reclamantului. Cu toate acestea jurisprudenta CEDO a statuat ca o afirmatie poate sa fie dublata de remarci suplimentare, judecati de valoare, supozitii sau chiar insinuari susceptibile de a crea o imagine eronata in ochii publicului (cauza V K contra L) . In consecinta instanta apreciaza ca, calificarea de ilicita a activitatii primarului nu poate fi o imputatie factuala, ci o judecata de valoare exprimand o parere personala de natura juridica, iar intr-o societate democratica puterile publice (cum este si cea a primarului, reprezentanat al administratiei publice locale) se expun in principiu controlului permanent din partea cetatenilor si fiecare sub rezerva bunei credinte, trebuie sa poata atrage atentia opiniei publice asupra situatiilor pe care le considera ilegale. Prin urmare chiar si o inexactitate a faptelor prezentate nu exclude protectia art. 10 din CEDO, cat timp nu s-a dovedit ca cele afirmate sunt total false, urmarind doar sa alimenteze o campanie de defaimare impotriva partii lezate. (in acelasi sens s-a pronuntat Curtea in cauza Dalban contra Romaniei).
Totodata afirmatiile facute de parati si aparute in ziarele locale din judet, respectiv ,,mitocan si mitoman", ,,tine multa lume sub teroare acolo", "D este un prostituat politic", " bugetul local a pierdut cel putin 20 de miliarde prin licitatiile pe care le-a facut D", si ,,D a delapidat", precum si afirmatiile facute de reclamant la adresa paratilor ,,limbrici", " jumatati de oameni", data fiind perioada in care au fost facute, inainte de campania electorala, se apreciaza ca partile fiind oameni politici, facand parte din partide politice diferite sunt supusi in mod inevitabil si constient unei analize mai amanuntite din partea presei si publicului si in consecinta vor manifesta un grad ridicat de toleranta.
Cu toate acestea si politicienii sunt indreptatiti la protectia reputatiei, chiar si atunci cand actioneaza in calitate oficiala, dar cerinta acestei protectii trebuie cantarita in raport de interesul dezbaterii libere a chestiunilor politice. Rezulta deci ca limitele criticii admisibile sunt mai largi in privinta unui om politic, vizat in aceasta calitate, decat a unui om obisnuit.
Afirmatiile de ,,mitoman" si ,,mitocan" atribuite reclamantului nu trebuie scoase din contextul articolului din ziar (reclamantul nedovedind nici prin martorii audiati ca afirmatiile au fost facute si cu alta ocazie) din continutul caruia rezulta ca acestea au fost facute la finalul cuvantului pe care l-a luat GM in cadrul conferintei de presa, unde si-a exprimat pareri privind licitatiile si voturile obtinute in cadrul alegerilor anterioare.
Prin urmare sustinerea acestui parat a fost facuta si in legatura cu durata mandatului in functia de primar a reclamantului, cu informatiile pe care le-a furnizat presei vis a vis de drumurile si reteau de canalizare din comuna, reclamantul recunoscand la interogatoriu ca nu detine functia de primar de 28 de ani, iar comuna nu detine canalizare de apa decat in Belciugatele (a se vedea continutul conferintelor, fila 30, 33 dosar si raspunsurile la interogatoriu), paratii facand astfel proba veritatii.
Totodata paratii au dovedit afirmatiile din conferinta de presa privitoare la caracterul impulsiv si vocabularul folosit de reclamant, martorii DN, consilier in cadrul primariei si M N, afirmand ca reclamantul se adreseaza paratilor cu apelativul limbrici, (dupa cum si acesta a recunoscut la interogatoriu) astfel ca afirmatia de mitocan reprezinta o judecata de valoare facuta de parati fata de vocabularul acestuia, determinata de atitudinea subiectiva a paratilor care este pe masura emotiei si indignarii cauzate de apelativul folosit la adresa lor.
Tot o judecata de valoare este si cea prin care reclamantul a fost calificat ca un ,,prostituat politic" de catre GG, avand in vedere partidele din care acesta a facut parte dupa cum el insusi recunoaste la interogatoriu (intrebarea nr.5) si dupa cum rezulta din contextul articolului din ziar.
Privitor la afirmatiile facute de reclamant paratilor (pe cererea reconventionala) de,,limbrici", " jumatati de oameni", si ,,nemernici" din probatoriul administrat rezulta ca reclamantul a recunoscut ca a folosit apelativul de ,,limbrici" si" jumatati de oameni",  la adresa paratilor, termenul fiind citat si in ziarele locale.
In ceea ce priveste expresia folosita de reclamant, aceea de ,,nemernici" se constata din examinarea ziarului Express nr. 35, din 16 - 22 noiembrie 2007 ca reporterul a atribuit prima afirmatie reclamantului fara a folosi ghilimelele de rigoare, iar expresia de nemernici sustinuta de parati nu se probeaza, acestia nedepunand saptamanalul Observator de C din 12.10.2007 despre care fac vorbire in cerere, astfel ca aceste afirmatii nu sunt dovedite, sarcina care le incumba (art. 1169 C.civ.). Desi martora DN a sustinut ca reclamantul i-a numit pe parati nemernici, aceasta nu a precizat amanunte despre data la care au fost facute afirmatiile, instanta apreciind declaratia ca subiectiva.
Cat priveste apelativul ,,limbrici" se retine din continutul ziarelor invocate ca aceasta este porecla cu care paratii sunt cunoscuti in comuna, aspect precizat si indicat de reclamant si reporterului care a preluat aceasta mentiune relatand-o ca atare in ziar. Aceasta imprejurare este confirmata si de martorul Toma Ionel care a aratat ca a auzit lumea din B si din C vorbind despre parati spunandu-le ,,limbrici".
Cat priveste apelativul de ,,jumatati de oameni" folosit de reclamant la adresa paratilor, potrivit contextului astfel cum rezulta din reportajul aparut in ziar constituie o apreciere facuta de acesta fata de persoana paratilor, de natura generala, fara a fi explicitat sensul pe care a inteles reclamantul sa il atribuie expresiei folosite, fiind o judecata de valoare.
In consecinta se apreciaza ca apelativele folosite de reclamat catre parati nu sunt de natura sa lezeze onoarea si reputatia acestora, fiind de notorietate in comuna acest apelativ (,,limbrici"), neconstituind astfel o fapta ilicita.
In concluzie afirmatiile facute de parti, supuse analizei, se apreciaza ca nu au caracter ilicit, fiind facute in limitele dreptului obiectiv si nu sunt de natura a aduce prejudicii onoarei si demnitatii partilor, fiind facute vis a vis de calitatea pe care o detin partile, aceea de oameni politici si contracandidati, intr-o perioada anterioara inceperii campaniei electorale din iunie 2008, iar instantei ii revine obligatia pozitiva de a analiza justul echilibru intre ingerinta in libertatea de exprimare si scopul urmarit. Prin urmare in urma probatoriul administrat nici reclamantul si nici paratii nu au dovedit ca afirmatiile facute constituie o fapta ilicita, lipsind astfel una din conditiile raspunderii civile delictuale (art. 998,999 C.civ.)
Din acest punct de vedere instanta apreciaza ca afirmatiile facute de parti se incadreaza in limitele libertatii de exprimare prev.de art. 10 din CEDO, iar sanctionarea acestora prin plata unor daune morale, ar constitui o ingerinta in exercitarea acestui drept, nefiind o masura proportionla cu scopul legitim urmarit.
In acest sens se retine ca pentru determinarea proportionalitatii intre ingerinta si scopul legitim urmarit trebuie cantarite exigentele protectiei interesului din cauza (reputatia si onoarea partilor) si interesul publicarii informatiilor urmare a afirmatiilor partilor, operatiune ce trebuie raportata la toate circumstantele concrete ale cauzei, luand in calcul criterii precum natura discursului si valoarea protejata, calitatea autorului, domeniul vizat de discurs, persoana lezata, posibilitatea de a folosi alte exprimari, mijlocul prin care a fost difuzat mesajul, locul unde a fost tinut si publicul caruia ii era adresat.
Din aceasta perspectiva se retine caracterul mesajului (in sensul afirmatiilor facute de parti si citate in ziare) transmis prin intermediul presei de catre reclamant si parati, ca fiind unul general politic, data fiind opozitia in care se afla partile de candidati la alegerile locale.Nici una din parti nu a dovedit ca afirmatiile au fost facute in alte imprejurari decat cele referitoare la conferintele de presa in cadrul carora atat reclamantul, cat si paratii au facut aprecieri si raspuns la afirmatiile celuilalt. Prin urmare intr-o societate democratica jocul liber al dezbaterii politice nu poate duce la restrangerea discursului politic (astfel cum au inteles partile sa-l expuna prin folosirea afirmatiilor analizate) fara motive imperioase, intrucat ar afecta libertatea de exprimare in general in statul respectiv.Libertatea de exprimare cuprinde in continutul sau nu numai afirmatiile facute in cadrul dezbaterilor politice propriu zise, dar si afirmatiile privind activitatea unei institutii sau persoane aflate in functie de decizie publica, cum este reclamantul in calitatea sa de primar. (cauza Thorgeirson contra Islandei). Mai mult decat atat afirmatiile redate in ziare sunt dublate de interpretari personale ale ziaristilor.
Totodata se apreciaza modalitatea repetata in care partile reciproc au raspuns afirmatiilor celuilalt, respectiv publicarea acestora in cotidiane locale, cu tiraj si arie de raspandire redusa, art. 10 din CEDO neprotejand doar substanta ideilor si a informatiilor exprimate, ci si forma in care acestea sunt exteriorizate. In consecinta ideile exprimate de parati si aparute in presa se incadreaza in mod evident intr-o dezbatere politica privind chestiuni de interes general, iar afirmatiile polemice privind activitatea reclamantului nu reprezinta un atac personal gratuit. In acelasi sens Curtea Europeana a statuat ca invectiva politica are adesea tendinta sa capete accente personale, aceasta fiind una din consecintele inerente ale jocului politic si ale liberei dezbateri de idei, garante ale unei societati democratice si aduse la cunostinta publicului prin mass media, care are obligatia de raspandi informatii si idei indeplinindu-si astfel rolul de ,,caine de paza al democratiei".(cauza Oberschlick contra Austriei).
Drept urmare fata de toate considerentele aratate instanta apreciaza ca in cauza nu sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, afirmatiile partilor incadrandu-se in libertatea de exprimare, motive fata de care apreciaza neantemeiata actiunea principala si cererea reconventionala urmand in baza art. 998,999 C.civ. si art. 10 din CEDO a le respinge pe cale de consecinta.
In ceea ce priveste apararile formulate de parati in cadrul concluziilor pe fond privind starea conflictuala in care se afla cu diferite persoane din comuna (NE, AA) se constata ca nu sunt dovedite de nici o proba din dosar, nefacand astfel obiectul analizei.
Cat priveste apararea constand in lipsa indeplinirii conditiilor raspunderii solidare, formulata de parati, fata de motivele respingerii cererilor ambelor parti, se apreciaza ca nu mai prezinta relevanta, neputand schimba solutia de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge actiunea formulata de reclamantul D.P., in contradictoriu cu paratii G.M. si G.G., ca neantemeiata.
Respinge cererea reconventionala formulata de paratii G.M. si G.G., ca neantemeiata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.