InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Lehliu Gara

PLANGERE IMPOTRIVA REZOLUTIILOR SAU ORDONANTELOR PROCURORULUI DE NETRIMITERE IN JUDECATA -ART. 278 ind.1 C.p.p.

(Sentinta penala nr. 48 din data de 14.04.2010 pronuntata de Judecatoria Lehliu Gara)

Domeniu Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.) | Dosare Judecatoria Lehliu Gara | Jurisprudenta Judecatoria Lehliu Gara

Pe rol solutionarea cauzei penale, privind pe petentul E.C. si intimatul C.S., avand ca obiect plangere impotriva rezolutiei nr.307/II/2/2008 data de Prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul C prin care s-a respins plangerea petentului impotriva rezolutiei de neancepere a urmaririi penale nr. 703/P/2008 data de Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria LG prin care s-a dispus neanceperea urmaririi penale fata de CS sub aspectul savarsirii infractiunilor prev. de art. 220 al.1C.p., distrugere  prev. de art. 217 al.1 C.p. si violare de domiciliu prev. de art. 192 al.1 C.p. cu  aplicarea art. 41 al.2 C.p.,
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 07.04.2009 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 14.04.2009.

I N S T A N T A

Deliberand asupra cauzei penale de fata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei LG sub nr.602/249/2009, petentul E.C., a formulat in contradictoriu cu intimatul C.S., plangere impotriva rezolutiei nr.307/II/2/2008 data de Prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul C prin care s-a respins plangerea petentului impotriva rezolutiei de neancepere a urmaririi penale nr. 703/P/2008 data de Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria LG prin care s-a dispus neanceperea urmaririi penale fata de C.S. sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere, tulburare de posesie si violare de domiciliu.
In motivarea plangerii petentul a aratat ca in ceea ce priveste constatarile facute de catre organele de cercetare penala, in speta Prim-Procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul C, cu privire la cele contestate in plangerea la rezolutia initiala, sunt total gresite si nu coincid cu sustinerile si motivarile sale din plangerea la rezolutia initiala.
Mai arata ca a criticat intr-adevar solutia sub aspectul temeiniciei si legalitatii, motivul fiind acela ca organul de cercetare penala nu a facut o cercetare complexa a situatiei de fapt si de drept, iar probele administrate nu au fost intepretate in concordanta cu prevederile legii penale si cu principiile Codului Penal si de Procedura Penala, si nicidecum nu a invocat nerespectarea exigentei legii civile in materia incheierii si dovedirii actelor juridice.
Cu toate ca in plangerea la rezolutia din data de 03.11.2008, a precizat ca este   proprietar conform certificatului de mostenitor nr.222 din 07.02.1967 al ½ din imobilul in discutie format din casa de locuit si 1850 m.p., iar in ceea ce priveste restul de 1/2, acesta i-a fost atribuit petentului si lui E.M. prin sentinta nr.798 din 02.12.2003, ulterior neefectuandu-se iesirea din indiviziune se retine total eronat ca petentul si M.M. sunt singurii mostenitori ai imobilului in cauza, fara a exista un act autentic doveditor, in acest sens.
Dezbaterea succesiunii dupa moartea lui E.M. nu a fost facuta, insa atat Parchetul de pe langa Judecatoria LG cat si Parchetul de pe langa Tribunalul C, in mod eronat retin ca dupa moartea lui E.M., ar fi ramas ca unici mostenitori petentul si M.M.. Petentul mentioneaza ca a prezentat arborele mostenitorilor acelei ½ a imobilului in cauza, iar conform acesteia, la mostenire are vocatie succesorala petentul, M.M. si M.I., fii lui M.F., sora petentului si a defuntului, si B.I. sot supravietuitor, plus C.I. si F.G., fiicele lui B.M., sora petentului, a lui M.F. si a defunctului E.M. Dintre toti acestia, acte de proprietate are doar petentul, ceilalti neavand nici macar un certificat de calitate de mostenitor, si chiar daca ar avea, nu puteau face nici unul dintre ei acte de administrare, fara acordul celorlalti, deci nu puteau incheia valabil conventia invocata de intimat.
In ceea ce priveste intelegerea verbala ce ar fi existat intre petent si M.M., aceasta nu a existat, insa chiar daca ar admite ca ar fi existat, pentru a fi valabil incheiata conventia ulterioara cu intimatul C.S., aceasta conventie trebuia semnata de toti presupusii mostenitori, respectiv: petentul E.C., M.M. si M.i. fii lui M.F., sora petentului si a defunctului si B.I., sot supravietuitor, plus C.I. si F.G., fiicele lui B.M., sora petentului, a lui M. F. si a defunctului E.M., respectiv conventia facand parte dintre actele ce presupun acordul tuturor comostenitorilor, pentru a fi valabil incheiata si a produce efecte juridice.
Faptul ca in perioada 01.06.2006 -26.05.2008 C.S. nu a incercat sa ia legatura cu petentul, intimatul stiind ca terenul nu este al numitului M.M., nu il indreptateste pe acesta a sustine ca este nevinovat, atitudinea infractionala a acestuia este demonstrata de faptul ca abia in momentul in care petentul a aflat de faptele sale, acesta a catadicsit sa-si ridice materialele de pe proprietatea petentului.
Incercarea celor doua parchete de a motiva solutiile date in cele doua rezolutii, prin faptul ca intimatul avea incheiata o conventie cu un mostenitor aparent, nu este de natura a disculpa pe intimat. Acest lucru datorita faptului ca in atare situatie, oricine ar motiva savarsirea unei infractiuni privitoare la patrimoniul unei persoane, motivand atitudinea si fapta sa, ca urmare a intelegerii scrise cu un proprietar aparent, care nu a facut dovada cu nici un act de proprietate a calitatii sale, in momentul incheierii  respectivei intelegeri, nu ar exista infractiuni in legatura cu proprietatea, iar principiul stabilitatii si sigurantei proprietatii, ar fi calcat in picioare, fiecare putand profita de proprietatea oricui, pe principiul daca eu spun ca este al meu, asa este. Nimeni nu poate dispune nici macar de un bun mobil asa cum doreste, fara respectraea prevederilor legale, dar de un imobil, cum este situatia de fata unde orice acte sau fapte de dispozitie si administrare legate de acesta, se fac cu respectarea solemnitatii impuse de lege.
Aparenta calitatii de proprietar este data doar de certificatul de calitate de mostenitor, care dovedeste doar faptul de a veni la o mostenire si nu face dovada dreptului de proprietate, in cazul de fata nici macar acest inscris neexistand, iar sustinerile organului de cercetare penala nefiind intemeiate pe probe. Proba proprietatii unui imobil, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte legale, fiind vorba de un drept inalienabil, imprescriptibil si insesizabil, iar infractiunile in legatura cu proprietatea, sunt analizate de legislatia penala in concordanta cu aceste exigente, care trebuie sa fie coroborate cu prevederile stabilite de catre legiuitor, pentru apararea libertatii si securitatii persoanei in raport de  proprietatea sa.
In ceea ce priveste tulburarea de posesie art. 220 C.pen retine clar, ocuparea in intregime sau in parte, fara drept a unui imobil aflat in posesia altuia, fara consimtamamantul acestuia sau fara aprobare prealabila, primita in conditiile  legii _ se  pedepseste cu  inchisoare de la 1 la 5  ani. , petentul intreband retoric, cu ce drept a ocupat timp de aproape trei ani invinuitul Culea Silviu imobilul, cine i-a dat acest consimtamant, sau  aprobare prealabila, si daca aceasta aprobare sau consimtamant au fost dat in conditiile legii, raspunzand simplu, Culea Silviu a ocupat fara drept imobilul in cauza, iar conventia invocata nu a fost incheiata in conditiile  legii.
Referitor la infractiunea de violare de domiciliu, invinuitul a savarsit-o inca din  momentul intrarii pentru prima data pe imobilul folosit, pentru a depozita primele materiale  acolo si a continuat pana la momentul in care si-a ridicat bunurile, ca urmare a situatiei create, patrunzand, fara drept, in orice mod, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc  imprejumuit tinand de  acesta fara consimtantul celui care le  folosea.
Infractiunea de distrugere  exista, chiar daca se invoca faptul ca  imobilul, in speta casa de  locuit, se deteriorase. Nu are importanta starea in care se afla casa la momentul in care invinuitul a patruns pe proprietate si a desfasurat activitatea de depozitare a materialelor de constructii. Chiar daca acesta se afla intr-o stare deteriorata, materialele ce rezultau in urma demolarii, putea fi folosite in continuare la reconstructia altei case. Prin urmare, casa de locuit, chiar daca ar fi  fost o ruina, asa cum sustine invinuitul, trebuia sa existe la fata  locului. Orice casa  are in componenta sa, materialul lemnos, daca organul de cercetare penala sustine ca nu exista elelementele constitutive ale infractiunii de distrugere, trebuia sa schimbe incadrarea in infractiunea de furt, deorece aceste materiale lemnoase (grinzi) si cele de acoperis (tabla) si cele de constructie (caramizi)  nu puteau sa dispara singure, cineva  se  face vinovat de furtul acestora, iar acel cineva este C.S. el fiind cel care a intrat frecvent si fara drept  pe proprietatea sa in perioada 2006-2008, lucru de netagaduit si chiar  recunoscut.
Intimatul, desi legal citat, nu s-au prezentat la judecarea cauzei.
In cauza s-au atasat dosarele in care s-au pronuntat rezolutiile impotriva carora s-a facut plangere, potrivit art.2781 alin.3 C.pr.pen.
Analizand plangerea raportata la dosarul de urmarire penala, instanta retine urmatoarele:
La data de 26.05.2008 petentul E.C. a formulat plangere inregistrata la Postul de Politie VA cu privire la distrugerea unei case compusa din patru camere plus anexe situata in VA, jud. C, a unei culturi de vita de vie, a mai multor pomi din curtea locuintei, a instalatiei de energie electrica, tulburarea posesiei sale asupra terenului aferent casei in suprafata de 1850 mp prin depozitarea de material lemnos sub forma de europaleti si a unei remorci dezafectate de catre C.S. si savarsirea contraventiei prev. de art. 26 al.1 lit.a din Lg.50/1991.
La data de 02.06.2008 petentul a formulat plangere inregistrata la Postul de Politie VA cu privire la savarsirea de catre C.S. a infractiunii de violare de domiciliu asupra imobilului susmentionat.
La data de 03.06.2008 petentul a formulat plangere inregistrata la Postul de Politie VA cu privire la savarsirea de catre C.S. a infractiunii de violare de domiciliu asupra imobilului susmentionat aratand ca a fost anuntat telefonic de catre vecini despre faptul ca Culea Silviu a patruns din nou pe proprietatea sa.
La data de 06.06.2008 petentul a formulat o noua plangere inregistrata la Postul de Politie VA cu privire la savarsirea de catre C.S. a infractiunii de violare de domiciliu si tulburare de posesie asupra aceluiasi imobil susmentionat.
Toate cele patru plangeri au fost conexate de organele de cercetare penala, avand in vedere legatura de conexitate dintre ele, formand obiectul dosarului nr. 703/P/2008.
La data de 24.07.2008 petentul a formulat o noua plangere inregistrata la Postul de Politie VA impotriva lui C.S., sesizand ca acesta fara drept a patruns pe terenul sau si si-a ridicat materialul lemnos ce fusese depozitat, cauza formand obiectul dosarului nr. 1045/P/2008, ulterior acesta fiind conexat la dosarul nr. 703/P/2008.
In urma cercetarilor, efectuandu-se acte premergatoare constand in cercetare la fata locului, audierea persoanei vatamate, a faptuitorului, a martorilor si depunerea de inscrisuri, organele de cercetare penala au propus parchetului neanceperea urmaririi penale fata de C.S., retinandu-se ca pentru infractiunea de distrugere exista situatia prev. de art. 10 lit.f C.p.p., iar pentru infractiunile de violare de domiciliu si tulburare de posesie exista situatia prev. de art. 10 lit.a C.p.p., in sensul ca pe terenul respectiv nu exista un imobil de locuit, iar patrunderea pe teren si folosirea lui s-a realizat in baza unei intelegeri.
Propunerea organelor de cercetare penala a fost confirmata de Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria LG prin rezolutia nr. 703/P/03.11.2008, pe alt temei, retinandu-se ca nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunilor:
- pentru infractiunea de violare de domiciliu nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii intrucat constructia s-a daramat din cauza vechimii si parasirii ramanand doar terenul ingradit in care nimeni nu desfasura activitati domestice, faptuitorul neancalcand dreptul la viata privata a nimanui.
 - pentru infractiunea de tulburare a posesiei nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii sub aspectul laturii subiective, intrucat depozitarea materialelor de constructii a avut la baza intelegerea cu un coproprietar al terenului, ori cu o persoana care are cel putin aparenta unei astfel de calitati, situatia fiindu-i imputabila persoanei vatamate care a avut o atitudine pasiva de indiferenta, neprocedand la dezbaterea succesiunii ori iesirea din indiviziune, neocupandu-se de soarta imobilului care s-a daramat.
- pentru infractiunea de distrugere nu sunt indeplinite elementele constitutive ale infractiunii intrucat constructia s-a daramat degradandu-se impreuna cu instalatia de energie electrica datorita vechimii si neantretinerii. Privitor la plantatiile de pomi si vita de vie s-a retinut ca acestea au fost taiate de fostul proprietar.
- privitor la contraventia prev. de art. 26 al.1 lit.a din Lg.50/1991, plangerea a fost trimisa Primariei VA.
Impotriva Rezolutiei nr. 703/03.11.2008, petentul a formulat plangere la Prim procurorul Parchetului de pe langa Tribunalul C, care prin Rezolutia 307/II/2/17.12.2008 a respins plangerea acestuia ca neantemeiata, retinandu-se ca, faptuitorul a avut o conventie cu M.M. care are vocatie succesorala la partea de imobil ce a apartinut lui E.M., actionand fara intentia de a tulbura posesia terenului, buna credinta fiind dovedita de faptul ca si-a ridicat materialele cand a aflat de neantelegerile existente.
Impotriva rezolutiei susaratate petentul a formulat in termen legal prezenta plangere.
Analizand plangerea petentului instanta o apreciaza ca fiind nefondata pentru considerentele ce vor urma.
In privinta infractiunii de violare de domiciliu, din perspectiva laturii obiective elementul material al infractiunii se poate realiza printr-o actiune de patrundere fara drept  in orice mod intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, fara consimtamantul persoanei care le foloseste sau printr-o inactiune constand in refuzul de a le parasi la cererea acesteia.
Prin urmare pentru existenta infractiunii in prima modalitate de savarsire trebuie indeplinite mai multe conditii, lipsa uneia dintre ele ducand la neandeplinirea elementului material al infractiunii.
Astfel cum rezulta din declaratia martorului T.S., acesta impreuna cu familia sa a locuit cu fratele petentului E.M. (necasatorit si fara copii) in casa din VA, pana la decesul sau, casa fiind construita din paianta, aflata intr-o stare avansata de degradare si intretinuta mai mult de martor, care insa se degrada mereu fiind veche. Dupa decesul lui E. M. casa a ramas nelocuita, martorul plecand in alta localitate.
Declaratia acestui martor se coroboreaza cu cea a martorului C.G., vecin cu E.M., care a confirmat faptul ca acesta din urma a locuit in casa impreuna cu o familie de spoitori, singurii care au ingrijit-o, casa fiind distrusa in proportie de 80%. A mai aratat ca dupa moartea lui E.M. (noiembrie 2004), casa nu a mai fost locuita si a cazut.In privinta pomilor fructiferi si gardului ce imprejmuia casa a aratat ca au fost folosite ca lemne pentru foc de catre defunctul E.M., care nu avea nici un venit.
Totodata se retine si declaratia martorului B.I., cumnatul petentului si al lui E.M. (fiind casatorit cu sora fratilor E) care a aratat ca fratele petentului a locuit in casa impreuna cu o familie de spoitori, casa fiind din paianta se degrada pe timp ce trecea, starea fiind jalnica, ulterior afland din sat ca petentul a vandut casa.
Si martorul M.M. (nepotul petentului E.C. si al lui E.M.) a confirmat ca unchii sai au avut casa mostenire de la parintii lor, dovada sustinuta si de certificatul de mostenitor nr. 222//07.02.1967 emis de NS L, in care a locuit doar E.M. Dupa moartea acestuia din urma a aratat ca a avut o intelegere cu petentul in sensul de a se ocupa de imobile pana la gasirea unui cumparator. A aratat ca gasindu-l pe C.S. i-a comunicat acest fapt unchiului sau care a fost de acord, cerandu-i sa vina sa perfecteze actele, spunandu-i totodata ca locuinta s-a daramat.
In consecinta din declaratiile martorilor rezulta ca la data incheierii conventiei dintre M.M. si C.S. materializata prin incheierea inscrisului sub semnatura privata incheiat la 01.06.2006, avand natura juridica a unui contract de comodat si ca obiect terenul in suprafata de 1850 mp situat in com. VA, jud. C, casa din paianta edificata pe acesta nu mai exista, fiind daramata din cauza vechimii si neantretinerii,(nefiind locuinta de 2 ani de la moartea lui E.M., iar gardul si pomii fusesera arsi de catre acesta).
Prin urmare nemaiexistand casa si gardul nu se poate retine ca fiind indeplinita conditia patrunderii intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit tinand de acestea, imobilul teren fiind nefolosit si deci parasit. Desi nu este necesar sa existe un gard care sa imprejmuiasca terenul se impune totusi ca sa existe anumite semne din care sa se deduca vointa titularului ca nimeni sa nu patrunda fara voia sa, pentru a opera protectia judiciara a relatiilor ocrotite de lege privind inviolabilitatea domiciliului, lipsa consimtamantului titularului dreptului putandu-se realiza expres dar si implicit dintr-o anumita imprejurare (semne exterioare). Astfel este necesar ca pentru existenta infractiunii sub latura obiectiva, titularul dreptului sa-si desfasoare viata personala intr-o locuinta in sens larg, relatiile sociale ocrotite de legea penala cu privire la violarea domiciliului privindu-le doar pe acelea ce tin de viata domestica. Ori petentul locuind permanent la Bucuresti este evident ca acesta nu a folosit casa dupa moartea fratelui sau si nici terenul, nedesfasurand activitati domestice pe acesta. In concluzie nu sunt indeplinite conditiile de existenta a infractiunii analizate din punct de vedere al laturii obiective, folosirea terenului de catre intimat putand constitui infractiunea prev. de art. 220 C.p.. daca sunt indeplinite conditiile de existenta ale acesteia ce vor fi analizate in continuare.
  In privinta infractiunii de tulburare de posesie se retine ca din perspectiva laturii obiective, elementul material al infractiunii se poate realiza printr-o actiune de ocupare totala sau partiala fara drept a imobilului aflat in posesia altuia, fara consimtamantul sau sau fara aprobare prealabila primita in conditiile legii, ori prin desfiintarea semnelor de hotar si reperelor de marcare, ori prin refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat. Sub raport subiectiv tulburarea de posesie se poate realiza numai cu intentie.
In speta se retine ca intimatul a incheiat la 01.06.2006 conventia cu M.M., nepotul petentului privind folosirea de catre primul a terenului in vederea depozitarii materialelor de constructii pana la data iesirii din indiviziune asupra terenului.
Privitor la regimul juridic al terenului astfel cum rezulta din sentinta civila nr. 798/02.12.2003 pronuntata de Judecatoria LG, petentul impreuna cu fratele sau decedat E.M., in urma dezbaterii succesorale a mamei lor E.M., au fost declarati mostenitori ai acesteia impreuna cu ceilalti frati, E.M., M.F si BM. Prin aceeasi sentinta a fost dezbatuta si succesiunea lui EM al carei mostenitor a fost sotia sa EF, precum si succesiunea acesteia al carui mostenitor testamentar este martorul MM, acesta avand o cota din mostenirea mamei petentului urmare succesiunilor succesive. In urma partajelor succesorale au primit in natura EC si M terenul de 1850 mp impreuna cu casa edificata pe acesta din VA, fiind coindivizari, neiesind din indiviziune la randul lor, fiind obligati la sulta catre ceilalti mostenitori.
In consecinta CS a incheiat conventia cu MM, nepotul petentului, fiind in eroare cu privire la calitatea acestuia asupra terenului, fiind un mostenitor aparent.Prin urmare sunt nerelevante sustinerile petentului privind calitatea lui MM care nu este mostenitor al lui EM, succesiunea acestuia nefiind dezbatuta, din punct de vedere al existentei infractiunii analizate. In acest sens se retine ca desi MM nu este titular al dreptului de proprietate al terenului sau al vreunui dezmembramant al acestuia, eroarea acestuia cu privire la inexistenta consimtamantului persoanei indeptatite a-l da, releva lipsa intentiei de a tulbura posesia petentului, dovada si faptul ca atunci cand a aflat de neantelegerile dintre petent si nepotul sau, acesta a parasit terenul luand cu el si materialele depozitate, neindeplinindu-se astfel latura subiectiva a infractiunii de tulburare de posesie.
Criticile invocate de petent sub aspectul neindeplinirii conditiilor pentru existenta conventiei verbale dintre petent si MM in sensul ca aceasta nu putea lua nastere in mod valabil decat cu consimtamantul tuturor mostenitorilor lui EM, nu au relevanta decat in materie civila (unde actele de administrare privind folosinta terenului pot fi exercitate de unul dintre mostenitori cu conditia sa nu impiedice folosirea bunului de catre ceilalti), putand constitui motiv pentru astfel de litigii, pe cand in materie penala astfel cum s-a retinut lipseste intentia de a tulbura folosinta terenului intimatul contractand cu un mostenitor aparent, aparenta existand datorita legaturii de rudenie intre petent si nepotul sau, fiind in acest caz o stare de fapt, care se poate retine chiar daca MM nu are un certificat de calitate de mostenitor, contrar sustinerii petentului. In consecinta desi a existat in fapt o ocupare a terenului de catre intimat in conditiile susaratate, acesta nu a actionat cu vinovatia ceruta de lege pentru existenta infractiunii. Ori, nefiind indeplinita latura subiectiva a infractiunii de tulburare de posesie nu se poate retine existenta acestei infractiuni .
In privinta infractiunii de distrugere se retine ca astfel cum rezulta din declaratiile martorilor audiati MM, TS, BI, CG, casa edificata pe teren se daramase din cauza vechimii si neantretinerii, inainte ca intimatul sa foloseasca terenul. Prin urmare distrugerea casei si implicit a instalatiei electrice nu a fost urmarea actiunii lui CS, ci a inactiunii titularilor dreptului de proprietate asupra acesteia, deci si a petentului, de a se preocupa de starea imobilului prin efectuarea reparatiilor necesare, acesta fiind in fapt o ruina si degradat excesiv. In consecinta nici in privinta acestei infractiuni nu sunt indeplinite elementele constitutive ale acesteia din punct de vedere al laturii obiective.
Cat priveste sustinerea petentului ca organele de cercetare aveau obligatia sa schimbe incadrarea juridica in infractiunea de furt, se retine ca dupa decesul lui EM in noiembrie 2004, o perioada de timp in casa a mai ramas martorul TS, iar dupa plecarea acestuia si daramarea casei, terenul fiind neamprejmuit si nesupravegheat, materialele din care a fost facuta casa puteau fi luate de oricine, pana la folosirea terenului de catre intimat in iunie 2006, astfel ca nu exista indicii cu privire la luarea materialelor ramase care sa fi fost insusite de catre intimat. 
Fata de considerentele ce preced instanta apreciaza ca rezolutia de neancepere a urmaririi penale dispuse fata de intimat pentru infractiunile pentru care a fost cercetat este legala, urmand pe cale de consecinta in baza art. 278¹ al.8 lit.a C.p.p. a respinge plangerea formulata de petent ca nefondata si a mentine rezolutia atacata.
Totodata in baza art. 192 al.2 C.p.p. instanta va obliga petentul la plata sumei de 50 lei, cheltuieli judiciare in favoarea statului.
                                        
      PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

In baza art. 278¹ al.8 lit. a C.p.pen. respinge plangerea formulata de petentul E.C. impotriva Rezolutiei nr. 703/P/03.11.2008 data de Prim procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria LG si mentinuta prin Rezolutia nr. 307/II/2/17.12.2008 data de Prim procurorul de pe langa Parchetul de pe langa Tribunalul C, ca nefondata.
Mentine Rezolutia nr. 703/P/03.11.2008 data de procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria LG.
In baza art. 192 al.2 C.p.pen. obliga petentul la plata a 50 lei,  cheltuieli judiciare in favoarea statului.
Cu recurs in 10 zile de la pronuntare pentru procuror si de la comunicare pentru parti.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)

Recurs inadmisibil - Decizie nr. DP148/R/2008 din data de 31.03.2009
Apel respins ca tardiv formulat - Sentinta civila nr. 1053 din data de 23.12.2015
Gresita conexare a 2 cauza si gresita dobandire a calitatii de inculpat ca urmare a admiterii plangerii , art 278 al 8 , lit a c p p . Casare cu trimitere pentru respectarea art 372 c p p - Decizie nr. 121 din data de 30.04.2010
Admiterea plingerii si trimiterea cauzei la prim-procuror pentru motivare. Inadmisibilitatea acestei solutii fata de dispozitiile art.278 ind 1 al.8 C.p.p. - Decizie nr. 4 din data de 12.01.2009
ART.220 CP. MODALITATEA DE SESIZARE A INSTANTEI ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A LEGII 247/2005. - Decizie nr. 113 din data de 28.01.2009
Competenta materiala de solutionare a unei exceptii de nelegalitate, invocata dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, intr-un proces inceput sub incidenta vechiului Cod de procedura civila – regulator de competenta. - Sentinta civila nr. 129/F din data de 25.09.2014
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, raportat la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. - Decizie nr. 2066/R din data de 11.09.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs. TVA tranzactii imobiliare. Efectele deciziei CJUE pronuntata la data de 07.11.2013 in cauzele conexe C-249/12 si C-250/12 (Tulica si Plavosin). Regim juridic nulitate acte administrativ fiscale. - Decizie nr. 1110/R din data de 28.03.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs CASJ. Nivelul contributiei la FNUASS aferent veniturilor din profesii libere si comerciale, in anul 2009, este de 6,5 %. Decizie Curtea constitutionala nr. 439/2013. Legalitate decizie de impunere emisa de CASJ sub ac - Decizie nr. 1759/R din data de 06.06.2014
Noul cod de procedura civila - Apel impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie – art. 64 alin. 4 c.pr.civ. Cerere interventie accesorie consilier local in litigiu avand ca obiect obligare Consiliu Local la adopta - Decizie nr. 2/Ap din data de 13.06.2014
Achizitii publice. Respingere ca tardiva a contestatiei la CNSC. Legalitate decizie CNSC - Art. 256 ind. 2 alin. 1 lit. b) raportat la art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006 (Decizia nr. 1967/R/8.08.2014,Dosar nr. 350/64/2014 – redactat jud. M.I.M.) - Decizie nr. 1967/R din data de 08.08.2014
Exigenta motivarii masurii luate printr-un act administrativ este necesara pentru verificarea legalitatii acestuia. - Decizie nr. 1718/R din data de 04.04.2013
Actiune formulata de instanta de contencios administrativ impotriva Deciziei de impunere emisa de CASJ B pentru plata obligatiei la CAS si majorarea dobanzilor. Admisibilitatea actiunii. Legalitatea deciziei de impunere emisa de CASJ – Sanctiunea nelega - Decizie nr. 2075/R din data de 17.04.2013
Admisibilitatea cererii de revizuire in conditiile dovedirii de revizuenta a indeplinirii conditiilor prevazute de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila. In sens contrar cererea de revizuire se va respinge ca neintemeiata si nelegala - Decizie nr. 436/R din data de 31.01.2013
1. In cazul veniturilor pentru care exista atat obligatia evidentierii, cat si obligatia declararii, daca veniturile au fost evidentiate in actele contabile sau in alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, nu se poate di - Decizie nr. 105/Ap din data de 03.10.2013
Audierea unui numar de martori in faza actelor premergatoare nu confera procesului verbal de consemnare a acestor audieri caracterul de proba ilegala. Incalcarea dreptului aparatorului de a asista la aceste audieri este sanctionata cu nulitatea relativa - Decizie nr. 365/R din data de 11.04.2013
Exceptia de nelegalitate prevazuta de art. 4 din Legea nr. 554/2004 – efecte In cazul admiterii exceptiei de nelegalitate instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost ... - Decizie nr. 560/R din data de 08.02.2012
Nu se poate dispune, printr-o incheiere de indreptare a erorii materiale data in camera de consiliu, fara citarea partilor, ulterior redactarii minutei si pronuntarii hotararii, schimbarea incadrarii juridice retinute prin actul de sesizare al insta... - Decizie nr. 232/R din data de 16.03.2012
Traficul de persoane. Individualizarea judiciara a pedepsei. Criterii de apreciere. - Decizie nr. 129/R din data de 20.12.2011
Continutul convorbirilor telefonice interceptate in baza autorizatiei date de judecator in conditii de legalitate pot fi valorificate sub aspect probator de instanta investita cu solutionarea cauzei in fond, in masura in care acestea se coroboreaza c... - Decizie nr. 36/R din data de 19.01.2012