UCIDERE DIN CULPA - ART. 178 C.P., VATAMARE CORPORALA GRAVA - ART. 182 C.P.
(Sentinta penala nr. 27 din data de 25.02.2009 pronuntata de Judecatoria Lehliu Gara)Pe rol amanarea pronuntarii cauzei penale privind pe inculpatul C. L. D. trimis in judecata prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul C. nr. 493/P/2004 pentru savarsirea unei infrcatiuni prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 11.02.2009, fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 25.02.2009 si in urma deliberarii, a pronuntat urmatoarea sentinta.
I N S T A N T A
Deliberand asupra actiunii penale de fata:
La data de 23.09.2005, s-a inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 1397 rechizitoriul nr. 493/P/2004 al Parchetului de pe langa T. C., prin care inculpatul C.L.D. a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de "ucidere din culpa" prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de "vatamare corporala din culpa" prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.
Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 02.08.2004, in jurul orelor 17,00 - 17,30, inculpatul C.L.D. conducea autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. de inmatriculare DJ-07-FST pe DN 3 A, dinspre C. spre B., avand trei pasageri, iar la iesirea din in zona km 23+950 m, s-a angajat in depasirea unui autoturism Opel Vectra, oprit pe partea dreapta a carosabilului si aflat pe sosea in proportie de 60 % (potrivit depozitiilor inculpatului), in conditiile in care anterior observase pe sensul opus circuland un autotractor si a apreciat ca poate reveni pe banda sa inainte de a se intersecta cu acest autovehicul.
In timp ce se afla paralel cu autoturismul depasit, cu o parte a propriei masini peste axul drumului, inculpatul si-a dat seama ca distanta ce il depasea de autotractor era foarte mica si a incercat sa ramana pe banda sa, insa autoturismul condus de el a intrat in coliziune cu autotractorul Roman cu nr. CT-05-XNI (ce tracta si o semiremorca cu nr. CT-80-GRA), condus de martorul Lupu Ilie Daniel, impactul producandu-se intre partea laterala stanga a Daciei si partea fronto-lateral-stanga a autotractorului.
In urma impactului, traiectoria autotrenului a fost deviata spre stanga, astfel ca acesta a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autoturismul Audi A4 cu nr. AG-68-YPA, condus de numitul P F., ce circula in spatele Daciei Solenza, autoturismul Audi fiind proiectat de pe carosabil in lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotractorul a intrat in impact frontal cu un copac de pe marginea soselei.
Accidentul s-a soldat cu decesul numitilor P. F.si B. M. (pasagera in autoturismul Audi), al minorei B.A. A.in varsta de 8 ani, precum si cu vatamarea corporala a partilor vatamate: P. C., P. R. G. (100 - 120 zile de ingrijiri medicale), R. E. (80 - 90 zile de ingrijiri medicale) - pasageri in Audi, Martorul L. I. D. ( 5- 6 zile de ingrijiri medicale), C. I. (90 - 100 zile de ingrijiri medicale), G. E. (2 - 3 zile de ingrijiri medicale), R. S. (16 - 18 zile de ingrijiri medicale), ultimele trei victime aflandu-se in cabina autotractorului.
Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatul a apreciat ca este vinovat de savarsirea infractiunilor retinute, considerand insa ca urmarirea penala nu este completa si ca vinovat de producerea accidentului este si numitul L. I. D..
Situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fata locului; schita locului accidentului; plansa fotografica cuprinzand principalele aspecte ale cercetarii la fata locului; procesul-verbal de recoltare a probelor biologice; buletinul de examinare clinica; buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 27853/25.08.2004 - emis de SML C; Raportul de expertiza criminalistica nr. 2/10.01.2005 intocmit de LIEC B. in care se concluzioneaza: cauza producerii accidentului a constituit-o manevra de depasire efectuata de inculpat, in conditiile in care din sens opus se apropia un alt autovehicul, spatiul disponibil fiind insuficient pentru efectuarea manevrei in conditii de siguranta; raportul de constatare medico - legala nr. 858/03.08.2004 emis de SML C. din care rezulta ca moartea victimei P.F. a fost violenta, leziunile de violenta putand fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil in cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico - legala nr. 986/08.09.2004 emis de S.M.L. C. din care rezulta ca partea vatamata P. F. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, in cadrul unui accident rutier, necesitand 100 - 120 zile de ingrijiri medicale, leziunile punandu-i in primejdie viata; raportul de constatare medico - legala nr. 859/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B. M. a fost violenta, leziunile de violenta putand fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil in cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico - legala nr. 860/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B.A.A. a fost violenta, leziunile de violenta putand fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil in cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico - legala nr. 1216/04.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata R. E. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, in cadrul unui accident rutier, necesitand 80 - 90 zile de ingrijiri medicale, leziunile nepunandu-i in primejdie viata; raportul de constatare medico - legala nr. 1240/10.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata C. I. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, in cadrul unui accident rutier, necesitand 90 - 100 zile de ingrijiri medicale, leziunile nepunandu-i in primejdie viata; copii de pe actele de stare civila; declaratiile martorilor: L. I. D., G. R. C., C. M., C. M., G. O. E., M. I. C..
In sedinta publica din 14.12.2005, instanta, a respins cererea formulata de aparatorul inculpatului prin care a solicitat introducerea in cauza in calitate de parte civila, a Spitalului Slobozia, unde a fost internat martorul L. I., motivat de faptul ca, din cuprinsul dosarului, in special din declaratiile aflate la filele 96 si 100 din dosar, date de martorul L. I., rezulta ca acesta a suferit vatamari, dar martorul spune clar ca nu are nici o pretentie civila sau materiala fata de numitul C.L. si nu se constituie parte civila in cauza si, intrucat numarul de zile de ingrijiri medicale nu se regaseau in disp. art. 184 C.p.civ., 2 si 4 C.p., nu s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat si pentru aceasta infractiune. Cum martorul si-a exprimat in mod concret pozitia in legatura cu fapta inculpatului, in mod normal nu avea cum sa fie trecuta in citativ ca parte vatamata, respectiv ca parte civila si chiar daca acesta a fost internat intr-o unitate spitaliceasca, cum persoana vatamata nu a fost introdusa ca parte civila, nici unitatea sanitara care efectua cheltuieli de spitalizare nu are cum sa stea in astfel de proces, in atare situatie spitalul isi poate recupera cheltuielile de spitalizare direct de la persoana vatamata.
In fata instantei, inculpatul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care, in baza art. 300 al. 1 si 2 C.p.p. a invocat nulitatea absoluta a intregii urmariri penale, solicitand restituirea cauzei la organul care a intocmit actul de sesizare, fiind incalcare dispozitiile art. 171 si urmatoarele C.p.p., art. 200, 202 si 197 al. 2 si 4 C.p.p., mentionand ca:
Solutionand cererea, prin sentinta penala nr. 39 din 25.01.2006, instanta a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatul C. L. la Parchetul de pe langa T. C. in vederea refacerii si completarii urmaririi penale sub aspect probator, respectiv:
- sa procedeze la reaudierea martorului L. I. in prezenta aparatorului ales al inculpatului; ,
- sa se stabileasca motivele pentru care nu i s-au recoltat probe biologice de sange martorului L. I., cine se face vinovat de acest aspect, avand in vedere obligativitatea recoltarii unor astfel de probe prev. de art. 222 al. 3 din H.G. 85/2003;
- sa se clarifice aspectul intreruperii aparatului tahograf de pe autotrenul condus de martorul L. I.
- sa se procedeze la solutionarea notei de prezentare (probatorii) formulata de inculpat la data de 09.09.2005, inainte de prezentarea materialului de urmarire penala, in conformitate cu prevederile art. 252 C.p.p.
- sa se procedeze la verificarea obiectiunilor la concluziile raportului de expertiza criminalistica formulate de inculpat (filele 93 si 115 din vol. I) si sa se dea o solutie motivata de admitere sau respingere, punctual, avandu-se in vedere fiecare aspect invocat de inculpat, facandu-se raportare la obiectiunile formulate si la concluziile din raportul de expertiza.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria L. G. si partile civile, iar prin decizia penala nr. 166/R/15.06.2006, Tribunalul Calarasi a admis recursurile, a casat sentinta si a trimis cauza instantei de fond pentru continuarea judecatii.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatorie L. G. sub nr. 1165/249/2006.
Urmare a solicitarii instantei, Casa de Asigurari de Sanatate A. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul de Pediatrie Pitesti (adresa nr. 5316/15.11.2005) este de 2629,52 lei, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
Cu adresa nr. 51045/08.12.2005, Casa de Asigurari de Sanatate B. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate R. E. la Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" (adresa nr. 13604/07.12.2005) este de 40.811.925 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului, precum si faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul "Grigore Alexandrescu" (adresa nr. 4525/06.12.2005) este de 28.630.133 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
De asemenea, cu adresa nr. 366/05.01.2006, Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar - Arseni" B." (adresa nr. 11023/19.12.2005) este de 8.485.000 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
In sedinta publica din 08.11.2006, avand in vedere modificarile aduse art. 313 din Legea nr. 95/2006 prin OG nr. 72/2006, a dispus scoaterea din cauza a celor trei Case de Asigurari de Sanatate Bucuresti, Pitesti si Calarasi si introducerea in cauza, in calitate de pareti civile, a Spitalului "Sf. Pantelimon" Bucuresti, a Spitalului Clinic de Urgenta "Grigore Alexandrescu" Bucuresti, a Spitalului de Pediatrie Pitesti, a Spitalului "Dr Bagdasar Arseni" Bucuresti si a Spitalului Judetean Calarasi.
Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 584/31.01.2007, Spitalul de Pediatrie Pitesti - Arges a comunicat faptul ca valoarea totala a cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. este de 3.750,22 lei RON, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
Partea civila R. E. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila in cauza cu suma totala de 50.000 RON (500.000.000 lei vechi), din care: 5000 RON - despagubiri materiale (cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii) si 45.000 RON - daune morale, reprezentand suferinta fizica ce i-a fost produsa pe o lunga perioada de timp datorita gravelor vatamari si leziuni.
Partea civila B. I. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila in cauza cu suma 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) - daune morale, reprezentand suferinta morala si fizica ocazionata de disparitia prematura a fiicei sale B.A. A. si a sotiei sale B.M..
Partea civila P. C. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila in cauza cu suma de 8.000 RON (80.000.000 lei vechi) - despagubiri materiale, reprezentand cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G., solicitand, totodata, obligarea inculpatului, in solidar cu asiguratorul, la plata catre aceasta, in favoarea minorului, incepand cu data producerii accidentului (luna august 2004) si pana la majoratul minorului, a unei prestatii periodice lunare in cuantum de 13.730.000 lei, reprezentand diferenta dintre salariul net al tatalui defunct P. F. in suma de 15.000.000 lei de care beneficia la data decesului, in calitate de salariat, si pensia de urmas in cuantum de 1.270.000 lei de care beneficiaza minorul in prezent, in sistemul asigurarilor sociale de stat. Prin aceeasi cerere a precizat ca, in nume propriu si in calitate de reprezentant al minorului P. R. G., se constituie parte civila si cu suma de 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) - daune morale, reprezentand suferinta morala cauzata de disparitia tatalui si a sotului P. F. in varsta de 34 de ani, cat si suferinta fizica si psihica produsa minorului P. R. de vatamarile cauzate ca urmare a accidentului.
Partea vatamata C. I. a precizat ca se constituie parte civila in cauza cu suma de 400.000.000 lei vechi, din care 100.000.000 lei vechi - daune materiale, reprezentand cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii, si 300.000.000 lei vechi - daune morale, ca urmare a scoaterii din circuitul social.
De asemenea, partile civile B. I. si P. C. au depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parti civile, prin care au precizat ca se constituie parti civile in cauza cu suma totala de 25.000 RON (250.000.000 lei vechi) - despagubiri materiale (cheltuieli ocazionate de inmormantarea victimelor B. M., B. A. A. si P. F., precum si de respectarea tuturor obiceiurilor crestinesti ulterioare.
In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a incercat s-si formuleze o aparare, declarand: "..am observat stationand pe sensul meu de mers o masina de culoare gri, marca straina, autoturism, aflata intr-o pozitie de 1/3 pe partea carosabila, iar intre mine si masina stationata nu se aflau alte masini, neexistand masini nici in imediata apropiere a spatelui meu. Cu cat ma apropiam de masina stationata, am redus viteza, iar in momentul in care am ajuns in spatele acesteia, am sesizat ca pe sens opus, dintr-o curba la dreapta pe sensul respectiv, se deplasa un autotren. M-am uitat in oglinda retrovizoare si am observat ca in spatele meu, dar nu in imediata apropiere, venea un autoturism de culoare inchisa, de marca straina, intentionand sa depasesc masina stationata, am inceput sa semnalizez depasirea si sa incep manevra de depasire. Ajungand paralel cu masina stationata, am observat ca autotrenul se apropia cu viteza mare de mine si, totodata, ca acesta calcase axul drumului intrucat venea dintr-o curba la dreapta. In acest moment, am fost avertizat de pasagera S. D., sa am grija sa nu ating oglinda retrovizoare a masinii stationate. Constatand repeziciunea cu care se apropia autotrenul, am depasit total masina stationata, ajungand in fata acesteia, intr-o pozitie oblica cu axul drumului, incercand sa ma duc cat mai mult spre dreapta. In acest moment, am fost acrosat pe partea fata - lateral-stanga, de autotren, fiind lovit mai puternic in zona din spate a autoturismului meu - lateral-stanga, iar in urma impactului am capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stanga. Nu pot preciza de cate ori m-am rotit, dar stiu ca am revenit cu fata autoturismului spre Bucuresti si intrucat masina nu a mai putut fi controlata datorita acestei rotiri, am intrat cu masina pe contrasens, tamponand cu partea lateral stanga o a doua masina care se deplasa in spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost impins de pe partea carosabila, rasturnandu-se. Autoturismul meu s-a oprit pe axul drumului cu fata spre Bucuresti. Precizez ca impactul dintre autoturismul meu si autotren, nu s-a produs in momentul in care eu eram paralele cu autoturismul stationat ci in momentul in care eu ma aflam cu autoturismul meu in fata masini stationate".
Partile civile P. C., R. E. (care se aflau in autoturismul condus de victima P. F.) si C. I.(care se afla in autotrenul condus de martorul L. I.) si-au mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala.
Fiind audiati, martorii din acte: L.I. D., G. R. C., G. O. E., M. I. C., C. M., S. G. D. si-au mentinut declaratiile date in faza de ur4marire penala.
Partile civile au depus la dosarul cauzei acte doveditoare in sustinerea pretentiilor civile. Astfel, partea civila R. E. a depus la dosar urmatoarele inscrisuri: copii de pe certificatele de concediu medical cu valabilitate pentru perioada 13.08.2004 - 30.11.2004; bilete de iesire din spital emise de Spitalul Sf. Pantelimon la data de 13.08.2004 si de 10.09.2004; adresa nr. 901/01.11.2004 emisa de Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca A; facturi fiscale si chitante insumand 295 lei.
Partile civile B. I. si P. C. au depus la dosar urmatoarele inscrisuri in xerocopie: certificatele de deces ale defunctilor B. A. A., B. M. si P. F.; filele 16 - 19 din carnetul de munca seria Bi nr. 0520110 al defunctului P. F.; adeverinta nr. 564/09.11.2005 emisa de SC AUTOMATIC SRL Lunca Corbului - A; certificatul de nastere al minorului P. R. G.; Decizia nr. 273041/04.01.2005 emisa de Casa Judeteana de Pensii A; bilete de iesire din spital emise de Spitalul de Pediatrie P. din 09.09.2004 si 07.10.2004; un plic continand facturi fiscale, chitante si bonuri insumand 10.104,2 lei noi.
Partea civila C. I. a depus la dosar copie xerox de pe scrisoarea medicala din 29.11.2006 emisa de Cabinetul de Specialitate Ortopedie - dr. A. V..
Au fost audiati martorii pe latura civila: R. G. R. - propusa de partea civila R. E., martora M. E. - propusa de partea civila C. I., martorul S. G. - propus de partea civila P. C., martorul P.M. - propus de partile civile B. I., P. C. si R. E., martorul C. G. - propus de partile civile B. I. si P. C..
In cauza, la solicitarea inculpatului, s-a efectuat o expertiza criminalistica de catre INEC, fiind desemnat si un expert parte in persoana d-lui C. M..
Astfel, s-a intocmit raportul de expertiza criminalistica nr. 20/31.01.2008 de catre INEC.
Expertul parte C. M. a intocmit o anexa la raportul de expertiza criminalistica nr. 20/2008, cuprinzand opinia separata, atasand CD - ul de prezentare cu fisierele de constructie a simularilor si filmele in format avi (anexa cuprinsa in vol. II).
Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 231/27.03.2008 INEC a inaintat CD - ul continand inregistrari ale simularii evenimentului rutier efectuate in cadrul Raportului de Expertiza nr. 20/2008, iar cu adresa cu acelasi nr. din 22.05.2008, a inaintat si CD - ul continand fisierul de constructie al simularii evenimentului rutier.
In urma vizionarii CD -urilor, inculpatul a solicitat audierea celor trei experti criminalisti din cadrul INEC care au intocmit raportul de expertiza nr. 20/2008.
Instanta a apreciat necesara audierea celor trei experti INEC care au intocmit expertiza, fiind necesare lamuriri suplimentare legate de aspecte tehnice ale simularii pe calculator a accidentului, adica in timpul derularii simularii se vor primi explicatii verbale atat de la dvs., cat si de la expertul parte, se vor putea opri cadre pentru lamuriri sau se poate roti plansa de simulare pentru a se putea privi impacturile din toate unghiurile sau alte operatiuni legate de acest gen, cerere admisa avand in vedere urmatoarele motive: Dupa cum se stie, art. 6 din CEDO instituie dreptul la un proces echitabil, continand doua feluri de garantii, unele de natura materiala si altele de natura procedurala. Paragrafele 2 si 3 ale art. 6 enumera in mod nelimitativ drepturile care constituie elemente esentiale ale notiunii mai generale de proces echitabil, iar aceasta notiune presupune si egalitatea armelor, principiul contradictorialitatii, modul de administrare a probelor etc.. Astfel, potrivit jurisprudentei organelor de la Strasbourg, principiul egalitatii armelor, atat in civil cat si in penal, cere ca fiecare parte sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza in fata instantei in conditii care sa nu o dezavantajeze in mod semnificativ fata de partea adversa, in speta cu Ministerul Publica care sustine acuzarea dar si cu partile civile. De asemenea, acest principiu presupune si acordarea unei posibilitati de a combate argumentele invocate de partea adversa, in speta Min Public.
In sedinta publica din 08.12.2008, s-a procedat la audierea expertilor criminalisti: G. B, G. C. si F. R., experti din cadrul INEC.
Instanta, analizand intregul material probator administrat in cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 02.08.2004, inculpatul C. L. D. conducea autoturismul Dacia Solenza cu nr. DJ.07.FST pe DN3, pe directia Constanta - Bucuresti, avandu-i ca pasageri pe scaunul din dreapta fata pe martorul G.O., pe scaunul din stanga spate pe martorul M. I. si pe scaunul din dreapta spate pe martora S. D. G..
In jurul orei 17,00, inculpatul circula pe raza com. Dragos - Voda, jud. Calarasi, ziua fiind insorita, carosabilul uscat, traficul destul de aglomerat, circulandu-se pe o singura banda pe sens, iar la iesirea din comuna inculpatul a observat stationand pe sensul sau de mers o masina de culoare gri.
Autoturismul stationat era marca Opel Vectra condus de martorul C. M. care, inainte ca inculpatul sa intre pe raza loc. Dragos Voda, stationase pe partea dreapta a drumului.
In momentul in care inculpatul se apropia de masina stationata, din sens opus circula autotrenul cu nr. CT-05-XNI condus de martorul L. I. D., care luase la ocazie trei persoane, printre care si pe partea civila C. I., in spatele tirului circula autoturismul marca Ford Focus, iar in spatele acestuia circula autoturismul Renault Megane cu nr. IS-18-UNR condus de martorul G. R. C.,
Mult in urma inculpatului se deplasa autoturismul marca Audi A4 cu nr. AG-68-YPA condus de P. F., avandu-i ca pasageri pe B. M., B. A. A., P. R. G., si R. E.
Cand autotrenul se apropia de masina stationata, inculpatul, apreciind eronat ca isi poate continua deplasare pe sensul sau trecand pe langa masina stationata, a trecut pe langa aceasta, depasind-o, intrand in coliziune cu autotrenul rutier condus de martorul L. I., fiind acrosat pe partea fata - lateral-stanga de autotren, iar in urma impactului Dacia a capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stanga, rotindu-se, revenind cu fata autoturismului spre Bucuresti.
Datorita procesului de rotire, inculpatul a intrat cu masina pe contrasens, tamponand cu partea lateral stanga cea de-a doua masina care se deplasa in spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost impins de pe partea carosabila, rasturnandu-se.
In urma impactului dintre autoturismul inculpatului si autotractor, traiectoria acestuia din urma a fost deviata spre stanga si a patruns pe contrasens, situatie fata de care a intrat in coliziune cu autoturismul marca Audi A4 mentionat mai sus, autoturism care a fost proiectat de pe carosabil in lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotrenul s-a impactat frontal cu un copac de pe marginea soselei.
Accidentul s-a soldat cu decesul pe loc al victimelor P. F. B. M. si B. A. A., cu vatamarea corporala a partilor civile P. R. G. - necesitand 100 - 120 zile de ingrijiri medicale, si R. E. - necesitand 80 - 90 zile de ingrijiri medicale (toti pasageri in autoturismul Audi).
Din accident a rezultat si vatamarea corporala a partii civile C. I. (pasagera in autotractor) necesitand 90 - 10 zile de ingrijiri medicale.
Ca situatia de fapt este aceasta rezulta nu numai din raportul de expertiza intocmit in faza de urmarire penala, dar si din raportul de expertiza intocmit in fata instantei.
Astfel, din raportul de expertiza nr. 20/2008 efectuat in cauza de INEC rezulta ca impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autotren s-a produs pe sensul de mers Bucuresti - Constanta, pe care se deplasa autotrenul rutier, la o distanta de circa 0,4 m de axul drumului, ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi asigurat anterior efectuarii manevrei de depasire a autoturismului stationat, ca martorul L. I., soferul autotrenului, nu putea preveni acrosarea autoturismului Dacia, intrucat impactul s-a produs pe sensul sau de mers,
In acelasi referat s-a concluzionat: cauza producerii acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren a constituit-o angajarea in depasire a autoturismului Dacia Solenza condus de inculpat, fara o asigurare prealabila, in timp ce din sens opus rula autotrenul rutier. Impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autoturismul Renault Megane a fost cauzat de deplasarea necontrolata a autoturismului Dacia pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoturismului Renault, deplasare determinata de acrosarea anterioara a acestuia cu autotrenul rutier. Coliziunea dintre autotrenul rutier si autoturismul Audi A4 a fost cauzata de deplasarea necontrolata a autotrenului dupa primul impact, consecinta a acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren.
Inculpatul a incercat sa-si formuleze o aparare, sa combata concluziile expertizei criminalistice efectuata de INEC.
Astfel, se invoca faptul ca martorul L. I. trebuia sa respecte prevederile art. 153 al. 1 din HG 85/2003, respectiv sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.
Ca tirul circula pe banda sa mult spre partea dreapta este confirmat chiar de martorul G. R. aflat in autoturismul Renault Megane, ce-a de-a doua masina din spatele tirului, care a declarat: "Stiu ca tirul mergea pe banda lui, chiar mult spre dreapta, intrucat eu aveam posibilitatea sa vad ce se intampla in fata acestuia."
De asemenea, inculpatul a invocat stationarea neregulamentara a autoturismului Opel pe sensul sau, numai ca, vazandu-l, acesta constituia un obstacol in fata sa, care ar fi trebuit sa actioneze pentru inculpat drept "cedeaza trecerea" mai ales ca din sens opus inculpatul a vazut ca se apropia autotrenul. Inculpatul trebuia sa incetineasca foarte mult viteza sau sa opreasca in spatele autoturismului Opel stationat pentru a da posibilitatea autotrenului sa se deplaseze pe banda sa, iar dupa trecerea tirului, inculpatul sa efectueze manevra de depasire si sa-si continue deplasarea, numai ca acesta a apreciat, eronat, ca are suficient spatiu pentru a trece pe langa masina stationata si a nu incurca circulatia autovehiculelor care se deplasau din sens opus.
Starea de pericol a fost cauzata de inculpat, care prin manevra de depasire efectuata a dus la declansarea unui accident in lant.
De asemenea, inculpatul a apreciat ca expertiza nr. 20/2008 efectuata de expertii INEC nu a respectat intocmai dispozitiile care reglementeaza efectuarea unei expertize, caci acestia trebuia sa tina cont de interpretarea tuturor probelor administrate in cauza, probe care determinau stabilirea exacta a cauzelor producerii accidentului, fiind incalcate prevederile art. 63 si 64 C.p.
Astfel, cat priveste pozitia masinii stationate Opel, este adevarat ca in procesul - verbal de cercetare la fata locului nu a fost precizata pozitia acesteia si nu exista nicio data tehnica in acest sens, dar nici nu avea cum sa existe , avand in vedere ca imediat dupa impactul dintre Dacia Solenza si tir aceasta a plecat de la locul accidentului.
Declaratiile martorilor in ce priveste stationarea Opelului au fost in sensul unei stationari regulamentare. Astfel, soferul acestuia, C. M., a declarat "Precizez ca am efectuat o stationare regulamentara, cu un metru din masina iesita in afara partii carosabile, intr-o zona in care linia era discontinua"
Martora Costache Irina (pasagera in autotren) a declarat "am vazut o masina stationata pe sensul opus si nu mi s-a parut a fi stationata mult pe partea carosabila, ci, dimpotriva, era bine stationata, cat mai aproape de sant." Martorul L. I. D. a precizat "Am observat ca acest autoturism era stationat cu partea dreapta a masini iesita mult in afara carosabilului."
In legatura cu acest aspect expertii au precizat "Precizam ca, din caracteristicile drumului retinute din procesul verbal de cercetare la fata locului, coroborate cu declaratiile martorilor care sunt contradictorii (o parte dintre martori apreciind ca autoturismul OPEL era stationat cu o parte mai mult pe partea carosabila si invers), am apreciat ca stationarea autoturismului OPEL s-a facut la limita acostamentului si de aici au rezultat aceste masuratori_. Precizam ca latimea acostamentului avuta in vedere de noi la stabilirea amplasamentului autoturismului OPEL a fost cea mentionata in procesul verbal de cercetare la fata locului, respectiv 0,7 m._Precizam ca imediat dupa terminarea acostamentului drumul coboara si acesta a fost motivul pentru care am luat ca punct de masuratoare terminarea acostamentului. Precizam ca, aspectele mentionate anterior in ce priveste "coborarea" drumului, de la terminarea acostamentului, am avut in vedere plansele fotografice efectuate la fata locului imediat dupa producerea accidentului."
De aici rezulta ca expertii au avut in vedere limita dinspre partea dreapta pana la care putea opri autoturismul Opel cu rotile din dreapta in afara partii carosabile, respectiv caracteristicile drumului.
Intr-adevar, prin aceste aspecte inculpatul incearca sa lamureasca faptul ca, fata de pozitia autoturismului stationat nu se impunea efectuarea unei depasiri, asa cum era definita de art. 45 din OUG 195/2002 in vigoare la momentul producerii accidentului si ca avea suficient loc sa treaca pe langa acesta fara a depasi axul drumului.
In legatura cu acest aspect demn de mentionat este insa declaratia martorului G. R. soferul auto Renault Megan (a doua masina din spatele tirului): "Am vazut ca masinile care veneau din sens opus se angajau in depasire, dar nu stiu ce anume depaseau, si ultima masina care se afla la o distanta mai mare de sirul de masini care depasise deja, a facut imprudenta sa se angajeze in depasire, apucand sa intre pe contrasens, intrand si cu botul masinii inapoi pe banda sa, dar jumatate de masina, spatele masini, ramasese pe contrasens. Precizez ca nu stiu ce depasea masina inculpatului, ulterior am aflat ca era o masina stationata, dar eu nu am vazut-o".
Si martorul L. I. - soferul tirului a declarat ca "Am observat cum din sens opus au intrat in depasire, pe banda mea de mers, un numar de 3 autoturisme" (fila 96 vol. II).
Deci, toate masinile care circulau in fata masinii inculpatului au efectuat manevre de depasire a autoturismului stationat.
Nu in ultimul rand, trebuie mentionata si prima declaratie data de inculpat la ora 19,30, in ziua producerii accidentului, e adevarat, sub influenta starii de soc in care se afla, dar e o declaratie "la cald" in ce priveste pozitionarea masinii stationate, acesta declarand: " _am vazut in fata pe sensul meu de deplasare un autoturism marca straina oprit, acesta aflandu-se in proportie de 60 % pe partea carosabila" (fila 45 vol I) (apropo de declaratiile contradictorii legate de acest aspect).
Tot in cuprinsul aceleiasi declaratii inculpatul a precizat "_din fata am vazut la circa 50 - 70 m ca din sens opus rula un autotren. Am considerat ca viteza autotrenului imi va permite sa depasesc fara probleme si fara sa calc axul drumului autoturismul stationat, astfel ca am semnalizat si am intrat in depasire."
In legatura cu efectuarea expertizei, intr-adevar, expertii INEC au mentionat: "Efectuarea unei expertize criminalistice are la baza procedura feed-bek, adica se pleaca mai intai de la urme, in cazul de fata urmele facute de pneurile autotrenului si identificate ca apartinand acestuia in procesul verbal si urmele de impact dintre cele doua autovehicule, respectiv DACIA si autotren. Pornind de aici se reconstituie pozitia de impact in planul transversal al drumului, acesta fiind motivul pentru care pozitiile DACIEI si autotrenului, anterioare impactului sunt cele retinute in raportul de expertiza. S-a pornit de la urma de franare a autotrenului retinuta ca fiind de 13,8 m. in simulare, urma care a pozitionat autotrenul in planul transversal al drumului in momentul respectiv. In legatura cu urmele de franare ale DACIEI SOLENZA, acestea rezulta din procesul verbal, iar pozitia DACIEI SOLENZA asa cum a fost stabilita la secunda 2,40 a fost stabilita ca urma a verificarii urmelor de impact".
De asemenea, au precizat ca "in efectuarea unei expertize criminalistice, declaratiile martorilor nu au pentru noi valoare probanta, determinante fiind urmele materiale. La secunda 2,55, la momentul impactului distanta dintre partea frontala a DACIEI SOLENZA si partea frontala a autoturismului OPEL stationat este de 2,531 m., Precizam inca odata ca, aceste masuratori au avut la baza acel proces de feed - beck, pornindu-se de la urmele de franare, urmele de impact si pozitia de oprire a autovehiculelor. Apreciem ca, avand in vedere complexitatea dinamici producerii accidentului din cauza de fata este posibil ca martorii sa se fi inselat cu privire la distantele la care se aflau autovehiculele, distanta la care a avut loc momentul impactului."
Intr-adevar, martorii pot face aprecieri proprii cu privire la pozitia unui obiect, la distanta dintre obiecte, or, daca s-ar avea in vedere astfel de declaratii cu ocazia efectuarii unei expertize, ar trebui ca expertul sa propuna mai multe variante cu privire la dinamica producerii accidentului in functie de aprecierile martorilor.
De asemenea, expertii au precizat: "Apreciem ca, relevant este impactul dintre DACIA SOLENZA si autotren, iar toate celelalte sunt consecintele acestui impact, intrucat intr-un astfel de program relevanta are momentul 0, adica momentul generarii starii de pericol.", ca "pozitia autoturismului OPEL a fost stabilita ultima, nefiind cunoscuta, stabilita in functie de urme de franare, urme de impact, avariile suferite de SOLENZA si autotren si fara a se tine cont de declaratiile martorilor. Precizam ca, avand in vedere pozitia urmelor de franare a autotrenului, acesta nu avea cum sa fie intrat pe sensul de mers al inculpatului. Chiar daca, am pozitiona autotrenul la limita urmei de franare, tot nu se putea ca acesta sa intre cu rotile pe contrasens, nu depasea axul drumului. Precizam ca, formele geometrice de culoare galbena aparute in programul de simulare reprezinta pozitiile certe in care au fost gasite autovehiculele imediat dupa impact. Autovehiculele in cauza de fata nu au putut prin program sa fie aduse pe punctele galbene, avand in vedere ca realizarea acestui aspect in cauzele multiple este foarte dificila si nerelevanta, deoarece, in cazul parasirii partii carosabile apar elemente factori de rezistenta care modifica traiectoria si nu pot fi reconstituiti, nefiind cunoscuti. Alta ar fi fost situatia in cazul impactarii a doua autovehicule cu ramanerea lor pe partea carosabila. Acest aspect,m aducerea autovehiculelor in pozitiile de oprire (formele geometrice galbene) ar fi un fenomen de durata care ar implica un volum foarte mare de timp. Foarte important este reconstituirea procesului care se produce pe partea carosabila. Procesul de conexiune inversa care sta la baza unui program de simulare, la baza unei simulari porneste de la elementele esentiale produse pe partea carosabila".
Au fost mentionate aici explicatiile celor trei experti INEC pentru a combate aprecierile inculpatului in legatura cu incalcarea disp. art. 63 si 64 C.p.p.
Dispozitiile art. 150 din HG nr. 85/2003 (in vigoare la data producerii accidentului) prevad obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea, printre care cea de la lit. "a" respectiv "sa se asigure _.ca poate depasi fara a pune in pericol sau stanjeni circulatia din sens opus"
De asemenea, in cap, 4 care reglementeaza "Trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus", dispozitiile art. 153 al. 2 din HG 85/2003 prevad ca "Daca mersul inainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus."
Astfel, chiar daca autoturismul stationat pe sensul sau de mers era cu 60 % oprit pe carosabil sau cu 40 % , acesta reprezenta un obstacol pentru inculpat, care, vazand ca din sens opus se apropia autotrenul (vehicul de dimensiuni mari), trebuia sa reduca mult viteza si chiar sa opreasca in spatele autoturismului stationat pentru a permite ca tirul sa circule din sens opus
Cert este ca inculpatul a apreciat gresit faptul ca poate trece pe langa autoturismul stationat.
Ca inculpatul a efectuat o manevra de depasire, asa cum era acesta definita de art. 45 din OUG 195/2002 (text in vigoare la moment respectiv), trecand peste marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Ca inculpatul a intrat pe contrasens este confirmat de faptul ca, coliziunea dintre autoturismul acestuia si autotren a avut loc pe sensul de mers al tirului.
S-a incercat combaterea de catre inculpat a tuturor datelor tehnice retinute in expertiza efectuata de INEC, desi el a fost cel care a creat starea de pericol, apreciind eronat posibilitatea efectuarii unei manevre de depasire.
Instanta, analizand actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, prezinta pericol social, sunt prevazute de legea penala, au fost savarsite din culpa de catre inculpat.
In concluziile pe fond, s-a solicitat achitarea inculpatului, dar, fata de modalitatea si imprejurarile comiterii faptelor, de situatia de fapt retinuta, achitarea nu se impune. In ultima perioada numarul accidentelor de circulatie a crescut ingrijorator, consecintele fiind unele dintre cele mai dramatice. Un moment de neatentie poate costa vieti omenesti, ceea ce s-a si intamplat.
Dispozitiile art. 35 din OUG 195/2002 prevad obligatia pentru toti participantii la trafic sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor.
Nu se impune pronuntarea in legatura cu acest aspect prin minuta, intrucat ar duce la concluzia total nelegala ca "s-ar admite sau s-ar respinge rechizitoriul". Daca s-ar pronunta expres pe cererea de achitare, per a contrario, instanta ar trebui ca atunci cand se solicita condamnarea sa se admita cererea de condamnare sau invers, atunci cand se solicita achitarea sa se respinga cererea de condamnare. Cererea de achitare, ca o concluzie pe fond, nu echivaleaza cu celelalte cereri reglementate de procedura penala, cum ar fi liberarea conditionata, reabilitarea etc.
Important este sa fie retinute in considerente motivele pentru care se impune sau nu se impune achitarea inculpatului.
In drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. L. D. care, in ziua de 02.08.2004, in timp ce conducea pe DN 3A, pe directia Constanta - Bucuresti, autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. DJ-07-FST, pe raza loc. Dragos Voda, jud. Calarasi, in conditiile incalcarii dispozitiilor prev. de art. 150 lit. "a" din HG 85/2003 ce il obligau sa se asigure ca poate efectua manevra de depasire fara a pune in pericol circulatia din sens opus, a intrat in coliziune cu autotractorul cu nr. CT-05-XNI, care circula din directie inversa, cauzand vatamarea corporala a partilor vatamate P. R. G., care a necesitat 100 - 120 zile de ingrijiri medicale, R. E., care a necesitat 80 - 90 zile de ingrijiri medicale si C. I., care a necesitat 90 - 10 zile de ingrijiri medicale, precum si decesul conducatorului auto P.F. si a pasagerilor B. M. si B. A. A., intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de “ucidere din culpa" prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de "vatamare corporala din culpa" prev. si ped. de art. 184 al. 2 si 4 C.p., in situatia concursului de infractiuni prev. de art. 33 lit. b Cp.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului C.L.D. rezulta ca acesta nu poseda antecedente penale.
Urmare a solicitarii instantei, Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul D. a intocmit un referat de evaluare cu privire la inculpatul C. L. D. din car rezulta existenta multitudinii de factori pozitivi de natura sa inhibe comportamentul infractional: inculpatul beneficiaza de o sustinere afectiva constanta din partea parintilor sai, beneficiaza de o retea sociala de suport (colegi serviciu, prieteni), are o imagine buna in comunitate, beneficiaza de securitate locativa si obtine venituri din munca proprie, isi asuma responsabilitatea participarii la intretinerea familiei sale, nu este cunoscut cu antecedente penale, principiile dupa care inculpatul isi conduce viata, principii care promoveaza valorile sociale.
S-a retinut ca nu au fost identificati factori negativi apti sa dezvolte comportamentul infractional, apreciindu-se ca perspectivele de reintegrare sociala ale inculpatului sunt mari.
La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tanar in varsta de 28 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, provenind dintr-o familie care i-a acordat toata atentia (desi parintii sunt divortasi), parintii fiindu-i insa alaturi in toate momentele importante ale vietii, ocupandu-se de evolutia acestuia ca om, fiind perceputi ca persoane cu respect fata de lege si fata de valorile sociale, natura infractiunilor - fapte savarsite din culpa, modalitatea si imprejurarile comiterii faptelor - efectuare unei manevre de depasire fara a se asigura in prealabil, rezultatul produs - decesul numitilor P. F., B. M. si B. A. A. si vatamarea corporala a partilor civile R. E., P. R. G. si C. I., pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte, soldandu-se cu consecinte deosebit de grave, atitudinea inculpatului imediat dupa producerea accidentului, dar si pozitia inculpatului, care a incercat insa sa-si formuleze si o aparare, infirmata insa de probele administrate, atitudinea cooperanta a acestuia, atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei.
Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza prin aplicarea unei pedepse orientate catre minimul prevazut de lege, dar fara privare de libertate, fiind indeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 C.p.
Urmeaza, in baza art. 178 al. 2 si 5 C.p., a-l condamna pe inculpatul C. L. D. la pedeapsa inchisorii de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni.
Urmeaza, in baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni (p.v. R. E.).
Urmeaza, in baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni (p.v. C. I.).
Urmeaza, in baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni (p.v. minora P. R. G.).
Urmeaza, in baza art. 33 lit."b" C.p. rap. la art. 34 lit."b" C.p., a dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani si 4 (patru) luni inchisoare.
Urmeaza, in baza art. 81 - 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 (patru) ani si 4 (patru) luni - ce constituie termen de incercare, ce se va calcula de la data ramanerii definitive a sentintei.
Urmeaza, in baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Urmeaza a face aplicarea dispozitiilor art. 71 al. 5 C.p.
Cum prin fapta inculpatului s-au cauzat prejudicii, se naste in sarcina acestuia obligatia de a le repara integral.
Astfel, accidentul de circulatie s-a soldat cu decesul numitilor P. F., B. M. si B. A., dar si cu vatamarea partilor civile P. R. G., R. E. si C. I., acestea din urma constituindu-se parti civile in cauza cu sumele mentionate mai sus.
De asemenea, imediat dupa accident, partile civile P. R. G., R. E. si C. I. - au fost transportate la diferite unitati spitalicesti, unde au fost internate, efectuandu-se cheltuieli cu spitalizarea acestora, potrivit adreselor si devizelor inaintate de acestea. Potrivit prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii - modificata prin O.U.G. nr. 72/2006 "Persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata".
Legea nr. 136/1995 stabileste calitatea procesuala a societatii de asigurare intr-un proces - aceea de asigurator, iar autoturismul Dacia Solenza condus de inculpat avea, la momentul producerii accidentului, asigurare de raspundere civila obligatorie la SC ASTRA SA, potrivit politei seria DA nr. 0429838/19.12.2003, cu valabilitate pe perioada 01.01.2004 - 31.12.2004.
Prezenta asiguratorului in procesul penal si posibilitatea obligarii acestuia la plata despagubirilor acordate partilor civile, nu exclude raspunderea civila delictuala a inculpatului ca autor al faptei cauzatoare de prejudicii, iar asiguratorul raspunde alaturi de inculpat in baza contractului de asigurare. Dispozitiile art. 49 si 55 din Legea nr. 136/1995 prevad acordarea de despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, in baza contractului de asigurare, despagubirile platindu-se de asigurator persoanelor fizice sau juridice.
Nu in ultimul rand, trebuie avute in vedere si prevederile art. 48 al. 1 din Ordinul nr. 3113/2003, potrivit carora: "In cazurile in care nu s-a realizat conventia si despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, asiguratorul RCA va acorda despagubiri fara a mai fi necesara incuviintarea asiguratului, in baza hotararii judecatoresti ramase definitiva, irevocabila si investita cu formula executorie_"
Instanta apreciaza ca se impune obligarea in solidar a inculpatului si a societatii de asigurare, deoarece partile civile trebuie sa-si recupereze integral prejudiciul avand in vedere prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p.
Cat priveste cuantumul despagubirilor acordate de asigurator, avand in vedere ca accidentul s-a produs in cursul anului 2004, urmeaza a se aplica in cauza prevederile Ordinului nr. 3113/2003. Astfel, art. 10 al. 1 lit. "b" din ordinul mentionat prevede ca: "In unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubelor, asiguratorul acorda despagubiri, inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in urmatoarele limite: pana la 700.000.000 lei pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 3.500.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate, in caz de vatamari corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial".
Fata de aceste considerente, in conformitate cu prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p., urmeaza a admite cererile de despagubiri civile formulate de partile civile unitati spitalicesti, cheltuielile de spitalizare insumand 12.076,97 lei RON (120.769.700 lei ROL).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul de Pediatrie P. si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA la plata sumei de 3750,22 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata minora P. R. G., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 190 vol. I).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar - Arseni" si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 848,50 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 248 din vol. II).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 2863,01 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 244 din vol. II).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" si a obliga inculpatul, in solidar asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 4081,19 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata R. E., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 243 vol. II).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta C. si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 534,05 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata C. I., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 186 - vol. II).
In urma accidentului suferit, partea civila Ratea Elena a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata in Spitalul "Sf. Pantelimon" in perioada 02 - 13.08.2004 si 27.08.2004 - 10.09.2004, iar din probele administrate (martori, acte) a rezultat ca aceasta a cheltuit 5000 lei RON, incluzand hrana speciala, transportul pentru controale si recuperare, achizitionarea de medicamente, ochelari, achitarea sedintelor de kinetoterapie, apeland la rude pentru a o transporta cu masina, suportand c/val. benzinei.
De mentionat ca inscrisurile depuse la dosar de partea civila R. E. (facturi, chitante, bonuri) insumeaza 584,17 lei (filele 115 - 117 si in plicul aflat la fila 103).
Evidenta acestor cheltuieli a fost tinuta de martora R. S. G. (fiica partii civile), care a avut grija de mama sa, stand in spital cu aceasta, care a declarat: "Precizez ca pentru prima internare, partea civila a platit 10.000.000 lei la cei doi medici, 1.500.000 la medicul asistent, 2.000.000 lei la medicul anestezist si 4.000.000 lei cu medicamente si hrana speciala. Dupa prima externare, partii civile nu I s-a inchis bine una dintre operatii, situatie in care s-a deplasat de trei ori de la Albota la Bucuresti, cheltuind aproape 6.000.000 lei pe transport. Am apelat la ajutorul varului mamei caruia i-am platit benzina".
A mai declarat ca "La cea de-a doua operatie a cheltuit 10.000.000 lei cu toti medicii", apoi la controale "pentru care s-au cheltuit 6.000.000 lei cu transportul" si ca "Intrucat spitalul nu avea medicamente, partea civila a cumparat antibioticul prescris, achitand suma de 5.000.000 lei. Apoi partea civila a mers in Pitesti la sedinta de recuperare pentru mandibula si clavicula, deplasandu-se cu maxi-taxi, cheltuind pe transport 2.000.000 lei, iar pentru sedintele de la clinica particulara a cheltuit 3.000.000 lei."
In privinta cheltuielilor efectuate de partea civila R. E. cu transportul la spital si la controalele ulterioare, aceste au fost dovedite si de martorul P. M. care a declarat ca pe partea civila R. E. a dus-o la spital la Bucuresti si la controalele ulterioare, platindu-i transportul cate 1.000.000 lei vechi de drum, dus - intors, primind in total 8.000.000 lei.
Pe de alta parte, in urma accidentului, partii civile R. E. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care au trecut, perioadele de zile de ingrijiri medicale 80 - 90, perioadele repetate de internare, diagnosticul stabilit, respectiv "Politraumatism. Traumatism cranio-cerebral minor gr. I. Fractura dubla de mandibula. Fractura clavicula stanga. Fracturi coaste 1,2", fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa-ti intrerupa serviciul, beneficiind de concedii medicale repetate pe perioada august - noiembrie 2004, situatie fata de care aceasta este indreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 45.000 lei RON.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale si morale solicitate de partea civila R. E., motiv pentru care urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 50.000 lei RON (500.000.000 lei ROL), din care 5000 lei RON (50.000.000 lei ROL) - reprezentand daune materiale si 45.000 lei RON (450.000.000 lei ROL) - reprezentand daune morale, catre aceasta parte civila.
De asemenea, in urma accidentului suferit, partea civila C. I. a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata in Spitalul Judetean C. in perioada 02.08.2004 - 04.10.2004, iar din probele administrate (martori) a rezultat ca aceasta au fost dovedite pana la limita sumei de 2000 lei RON, bani imprumutati de la martora M. E..
Astfel, martora a declarat ca dupa accident partea civila a efectuat cheltuieli cu medicatia, a necesitat un regim alimentar special, pe perioada internarii a fost nevoie de prezenta unui insotitor platit de partea civila, ca dupa externare, periodic, partea civila s-a prezentat la controale, apeland la cunostinte pentru a fi transportata cu masina, platind transportul si ca a imprumutat-o pe partea civila cu 20.000.000 lei nu toti odata ci treptat si stiu ca in prezent nu-si mai poate gasi un loc de munca, nu mai poate lucra.
Pe de alta parte, in urma accidentului, partii civile C. I. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care a trecut, perioadele de zile de ingrijiri medicale 90 - 100, diagnosticul stabilit, respectiv "Politraumatism. Traumatism cranio - cerebral. Fractura deschisa cominutiva tibie si peroneu stang 1/3 medie cu deplasare. Traumatism toracic simplu. Contuzie bazin, fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa nu mai poata lucra, sa nu mai poata desfasura activitati in gospodarie, situatie fata de care aceasta este indreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 15.000 lei RON.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite partial daunele materiale solicitate de partea civila C. I., motiv pentru care urmeaza a admite in parte cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 17.000 lei RON (170.000.000 lei ROL), din care 2.000 lei RON (20.000.000 lei ROL) - daune materiale si 15.000 lei RON (150.000.000 lei ROL) - daune morale catre aceasta parte civila.
Asa cum s-a mentionat, accidentul s-a soldat si cu moartea numitului P. F. - de 34 de ani (soferul autoturismul Audi A4), a sorei sale - numita B. M. - de 28 de ani, a fiicei acesteia - numita B. A. A. - de 9 ani, dar si cu vatamarea fiului soferului - minorul P. R. G. - in varsta de 7 ani.
Astfel, din probele administrate, rezulta ca toate cheltuielile legate de imbalsamarea cadavrelor, ridicarea de la morga, transportul cadavrelor din Calarasi in com. Albota, achizitionarea tuturor celor necesare inmormantarii si pomenirilor ulterioare au fost efectuate impreuna de partile civile B. I. si P. C., in cote de participare diferite, avand in vedere ca acestia sunt cumnati, iar cele trei victime erau rude (frate, sora, fiica/nepoata).
Astfel, pentru repetate deplasari din com. Albota in mun. Calarasi partea civila B. I. a apelat la martorul P. M., caruia i-a platit transportul - 3 mil. lei vechi, imprumutand de la acesta si suma de 5 mil. lei vechi, martorul participand si la inmormantare si pomenirile ulterioare, partile civile cumparand trei sicrie din Calarasi, achitand transportul sicrielor si cadavrelor, achitand c/val. celor trei cripte - in cuantum de 60 mil. lei vechi, achitand cei trei preoti care au tinut slujba de inmormantare, la pomana de inmormantare participand peste 200 de persoane, potrivit declaratiei martorului P. M.
In acelasi sens au fost si declaratiile martorului C. G. (care a si pregatit mancarea pentru pomana de inmormantare), care l-a insotit pe B. I. in Calarasi, acesta platind pentru ridicarea cadavrelor 6 mil. lei vechi, medicul legist, achitand c/val. sicrielor pentru cei doi adulti (6,8 mil. lei vechi pentru sicriul sotiei si 7,6 mil. lei vechi pentru sicriul cumnatului), platind autospeciala care a venit din Pitesti la Calarasi dus - intors - doua drumuri - cu 8 mil. lei vechi, achitand 20 mil. lei vechi pentru imbracamintea celor trei victime, cumparand bunuri pentru a fi date de pomana (paturi, imbracaminte), cele trei cripte fiind facute din fier beton si ciment, placate cu marmura pe afara, fiind ridicate trei cruci din marmura.
De asemenea, in urma accidentului, partii civile minore P.R.G., in varsta de 7 ani, i s-au produs grave suferinte fizice, necesitand o perioada mare de zile de ingrijiri medicale - 100 - 120 zile, perioadele foarte mari si repetate de internare, fiind internat la trei unitati spitalicesti, suferind multiplele interventii chirurgicale.
Cat priveste diagnosticul stabilit, din actele medicale existente la dosarul cauzei rezulta ca minorul a fost diagnosticat cu: "Politraumatism. Traumatism cranio cerebral grav. Hemipareza stanga in remisie. Traumatism toraco - abdominal. Ruptura de splina gr. II cu minim hemoperitoneu -opeart la 17.08.2004 (splenectomie, toaleta, drenaj multiplu). Toate aceste leziuni traumatice i-au pus in primejdie viata partii civile, transformand-o dintr-o persoana sanatoasa intr-o persoana cu probleme de sanatate pe viata.
Partea civila minora a fost nevoita sa amane cursurile scolare, sa urmeze o dieta severa, fiindu-i interzise anumite alimente.
De mentionat ca acesta parte civila a suferit un dublu soc, pe langa suferintele fizice si psihice cauzate de politraumatismul cauzat s-a adaugat si decesul tatalui in acelasi accident, fiind lipsit la o varsta tanara de afectiunea si sprijinul tatalui.
Toate acestea au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, controale la medic, presupunand efectuarea unor cheltuieli, cheltuieli suportate exclusiv de mama sa - partea civila P. C..
Aceste aspecte au fost confirmate de martorul S. G., care a precizat ca i-a transportat pe partea civila si pe minor de circa 5-6 ori la Spitalul Bagdasar, partea civila facand plinul masinii, ca, partea civila a stat in permanenta cu minorul in spital, ca acesta a necesitat o hrana speciala, fructe, sucuri, folosind in permanenta pampers, neputandu-se misca si deplasa singur, avand in permanenta nevoie de prezenta mamei.
A mai precizat ca l-a mai transportat pe minor si la controalele ulterioare si la sedintele de recuperare, fiind platit de partea civila, aceasta apeland si la alte cunostinte, ca in anul respectiv minorul nu s-a mai dus la scoala, locuind o perioada in com. Albota la bunici si a fost dus la recuperare la Pitesti, ca pentru a face fata cheltuielilor, dupa inmormantare, partea civila a vandut un tractor ce a apartinut defunctului sau sot, partea defunctului din tractor fiind de 108.000.000 lei, iar banii au fost cheltuiti pentru pomenirile ulterioare si pentru minor.
De mentionat ca inscrisurile depuse la dosar de partile civile B. I. si P. C. (facturi, chitante, bonuri) insumeaza 10.104,2 lei (in plicul aflat la fila 103, inscrisuri datate dupa 03.08.2004).
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale solicitate de partile civile B I si P C in cuantumul solicitat.
Asa cum s-a mentionat, cheltuielile efectuate cu inmormantarea celor trei defuncti si pomenirile ulterioare au fost suportate de partile civile B. I. - intr-o cota de 2/3 si P. C. - intr-o cota de 1/3, iar cheltuielile efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G. au fost suportate exclusiv de partea civila P. C..
In urma accidentului, si partii civile P. C. i s-au produs suferinte psihice, trecand printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotului, a cumnatei, a nepoatei, si vatamarea grava a fiului, suferinta psihica imposibil de suportat, neavand timp sa-si planga sotul pentru a se ocupa de sanatatea fiului internat in spital.
Intr-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o varsta tanara partea civila a ramas vaduva, fiind lipsita de prezenta sotului, de afectiunea si sprijinul acestuia, starea de soc prin care a trecut, partea civila a suferit un prejudiciu afectiv, constand in suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune. Iar la toate acestea s-a adaugat suferinta de mama care-si vede copilul distrus pe viata, transportandu-l de la un spital la altul, supus multiplelor interventii chirugicale, legandu-se de orice speranta in ce priveste evolutia sanatatii lui.
Fata de aceasta situatie partea civila P. C. este indreptatita la plata unor daune morale, in cuantumul solicitat.
In urma accidentului, si partii civile B. I. i s-au produs suferinte psihice, trecand printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotiei si a fiicei de 9 ani, a cumnatului, a nepoatei, suferinta psihica imposibil de suportat.
Intr-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o varsta tanara partea civila a ramas vaduv, fiind lipsit de prezenta sotiei si a fiicei, de afectiunea si sprijinul acestora, disparand intr-o fractiunne de secunda cele mai dragi fiinte din viata sa, starea de soc prin care a trecut, si aceasta parte civila a suferit un prejudiciu afectiv, constand in suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune.
Fata de aceasta situatie si partea civila B. I. este indreptatita la plata unor daune morale, in cuantumul solicitat.
Pentru aceste motive, urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila P. C., in nume propriu si ca reprezentant legal al partii civile minore P. R. G., la plata sumei totale de 116.333 lei RON (1.163.330.000 lei ROL), din care: 16.333 lei RON (163.000.000 lei ROL) - daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) - daune morale, catre aceste parti civile.
Pentru motivele de mai sus urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila B. I. si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 116.667 lei RON (1.166.670.000 lei ROL), din care 16.667 lei RON (166.670.000 lei ROL) - daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) - daune morale - catre aceasta parte civila.
Faptul ca prin accidentul cauzat de inculpat a decedat tatal partii civile minore P. R. G., se impune stabilirea unei prestatii periodice in sarcina inculpatului, avandu-se in vedere contravaloarea contributiei defunctului tata la contributia minorului, prestatie care este independenta de obligatia de intretinere prevazuta de art. 86 Cod fam. Intr-adevar, copilul minor al victimei unei infractiuni de ucidere din culpa are dreptul la despagubiri periodice pentru repararea prejudiciului cauzat prin
Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 246 din data de 06.05.2009
Ucidere din culpa. - Sentinta penala nr. 59 din data de 11.02.2009
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 560 din data de 18.11.2008
UCIDERE DIN CULPA - Sentinta penala nr. 156 din data de 26.03.2009
Actiune civila exercitata in procesul penal. Ucidere din culpa. Principiul repararii integrale a prejudiciului direct si indirect. Asigurator de raspundere civila delictuala. Opozabilitate - Sentinta penala nr. 594 din data de 13.10.2008
Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1, 3 Cod penal. Soluti... - Sentinta penala nr. 1651 din data de 05.07.2006
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 11.02.2009, fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea zi ce face parte integranta din prezenta, cand instanta, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 25.02.2009 si in urma deliberarii, a pronuntat urmatoarea sentinta.
I N S T A N T A
Deliberand asupra actiunii penale de fata:
La data de 23.09.2005, s-a inregistrat pe rolul acestei instante sub nr. 1397 rechizitoriul nr. 493/P/2004 al Parchetului de pe langa T. C., prin care inculpatul C.L.D. a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de "ucidere din culpa" prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de "vatamare corporala din culpa" prev. de art. 184 al. 2 si 4 C.p.
Din actul de sesizare a instantei rezulta urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 02.08.2004, in jurul orelor 17,00 - 17,30, inculpatul C.L.D. conducea autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. de inmatriculare DJ-07-FST pe DN 3 A, dinspre C. spre B., avand trei pasageri, iar la iesirea din in zona km 23+950 m, s-a angajat in depasirea unui autoturism Opel Vectra, oprit pe partea dreapta a carosabilului si aflat pe sosea in proportie de 60 % (potrivit depozitiilor inculpatului), in conditiile in care anterior observase pe sensul opus circuland un autotractor si a apreciat ca poate reveni pe banda sa inainte de a se intersecta cu acest autovehicul.
In timp ce se afla paralel cu autoturismul depasit, cu o parte a propriei masini peste axul drumului, inculpatul si-a dat seama ca distanta ce il depasea de autotractor era foarte mica si a incercat sa ramana pe banda sa, insa autoturismul condus de el a intrat in coliziune cu autotractorul Roman cu nr. CT-05-XNI (ce tracta si o semiremorca cu nr. CT-80-GRA), condus de martorul Lupu Ilie Daniel, impactul producandu-se intre partea laterala stanga a Daciei si partea fronto-lateral-stanga a autotractorului.
In urma impactului, traiectoria autotrenului a fost deviata spre stanga, astfel ca acesta a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu autoturismul Audi A4 cu nr. AG-68-YPA, condus de numitul P F., ce circula in spatele Daciei Solenza, autoturismul Audi fiind proiectat de pe carosabil in lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotractorul a intrat in impact frontal cu un copac de pe marginea soselei.
Accidentul s-a soldat cu decesul numitilor P. F.si B. M. (pasagera in autoturismul Audi), al minorei B.A. A.in varsta de 8 ani, precum si cu vatamarea corporala a partilor vatamate: P. C., P. R. G. (100 - 120 zile de ingrijiri medicale), R. E. (80 - 90 zile de ingrijiri medicale) - pasageri in Audi, Martorul L. I. D. ( 5- 6 zile de ingrijiri medicale), C. I. (90 - 100 zile de ingrijiri medicale), G. E. (2 - 3 zile de ingrijiri medicale), R. S. (16 - 18 zile de ingrijiri medicale), ultimele trei victime aflandu-se in cabina autotractorului.
Audiat cu ocazia urmaririi penale, inculpatul a apreciat ca este vinovat de savarsirea infractiunilor retinute, considerand insa ca urmarirea penala nu este completa si ca vinovat de producerea accidentului este si numitul L. I. D..
Situatia de fapt retinuta in rechizitoriu se probeaza prin: declaratiile inculpatului; procesul-verbal de cercetare la fata locului; schita locului accidentului; plansa fotografica cuprinzand principalele aspecte ale cercetarii la fata locului; procesul-verbal de recoltare a probelor biologice; buletinul de examinare clinica; buletinul de analiza toxicologica alcoolemie nr. 27853/25.08.2004 - emis de SML C; Raportul de expertiza criminalistica nr. 2/10.01.2005 intocmit de LIEC B. in care se concluzioneaza: cauza producerii accidentului a constituit-o manevra de depasire efectuata de inculpat, in conditiile in care din sens opus se apropia un alt autovehicul, spatiul disponibil fiind insuficient pentru efectuarea manevrei in conditii de siguranta; raportul de constatare medico - legala nr. 858/03.08.2004 emis de SML C. din care rezulta ca moartea victimei P.F. a fost violenta, leziunile de violenta putand fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil in cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico - legala nr. 986/08.09.2004 emis de S.M.L. C. din care rezulta ca partea vatamata P. F. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, in cadrul unui accident rutier, necesitand 100 - 120 zile de ingrijiri medicale, leziunile punandu-i in primejdie viata; raportul de constatare medico - legala nr. 859/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B. M. a fost violenta, leziunile de violenta putand fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil in cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico - legala nr. 860/03.08.2004 emis de SML Calarasi din care rezulta ca moartea victimei B.A.A. a fost violenta, leziunile de violenta putand fi produse prin lovire cu si de corpuri dure, posibil in cadrul unui accident rutier; raportul de constatare medico - legala nr. 1216/04.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata R. E. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, in cadrul unui accident rutier, necesitand 80 - 90 zile de ingrijiri medicale, leziunile nepunandu-i in primejdie viata; raportul de constatare medico - legala nr. 1240/10.11.2004 emis de S.M.L. Calarasi din care rezulta ca partea vatamata C. I. prezinta leziuni ce pot data din 02.08.2004, produse prin lovire de corpuri dure, in cadrul unui accident rutier, necesitand 90 - 100 zile de ingrijiri medicale, leziunile nepunandu-i in primejdie viata; copii de pe actele de stare civila; declaratiile martorilor: L. I. D., G. R. C., C. M., C. M., G. O. E., M. I. C..
In sedinta publica din 14.12.2005, instanta, a respins cererea formulata de aparatorul inculpatului prin care a solicitat introducerea in cauza in calitate de parte civila, a Spitalului Slobozia, unde a fost internat martorul L. I., motivat de faptul ca, din cuprinsul dosarului, in special din declaratiile aflate la filele 96 si 100 din dosar, date de martorul L. I., rezulta ca acesta a suferit vatamari, dar martorul spune clar ca nu are nici o pretentie civila sau materiala fata de numitul C.L. si nu se constituie parte civila in cauza si, intrucat numarul de zile de ingrijiri medicale nu se regaseau in disp. art. 184 C.p.civ., 2 si 4 C.p., nu s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat si pentru aceasta infractiune. Cum martorul si-a exprimat in mod concret pozitia in legatura cu fapta inculpatului, in mod normal nu avea cum sa fie trecuta in citativ ca parte vatamata, respectiv ca parte civila si chiar daca acesta a fost internat intr-o unitate spitaliceasca, cum persoana vatamata nu a fost introdusa ca parte civila, nici unitatea sanitara care efectua cheltuieli de spitalizare nu are cum sa stea in astfel de proces, in atare situatie spitalul isi poate recupera cheltuielile de spitalizare direct de la persoana vatamata.
In fata instantei, inculpatul a depus la dosarul cauzei o cerere prin care, in baza art. 300 al. 1 si 2 C.p.p. a invocat nulitatea absoluta a intregii urmariri penale, solicitand restituirea cauzei la organul care a intocmit actul de sesizare, fiind incalcare dispozitiile art. 171 si urmatoarele C.p.p., art. 200, 202 si 197 al. 2 si 4 C.p.p., mentionand ca:
Solutionand cererea, prin sentinta penala nr. 39 din 25.01.2006, instanta a dispus restituirea cauzei privind pe inculpatul C. L. la Parchetul de pe langa T. C. in vederea refacerii si completarii urmaririi penale sub aspect probator, respectiv:
- sa procedeze la reaudierea martorului L. I. in prezenta aparatorului ales al inculpatului; ,
- sa se stabileasca motivele pentru care nu i s-au recoltat probe biologice de sange martorului L. I., cine se face vinovat de acest aspect, avand in vedere obligativitatea recoltarii unor astfel de probe prev. de art. 222 al. 3 din H.G. 85/2003;
- sa se clarifice aspectul intreruperii aparatului tahograf de pe autotrenul condus de martorul L. I.
- sa se procedeze la solutionarea notei de prezentare (probatorii) formulata de inculpat la data de 09.09.2005, inainte de prezentarea materialului de urmarire penala, in conformitate cu prevederile art. 252 C.p.p.
- sa se procedeze la verificarea obiectiunilor la concluziile raportului de expertiza criminalistica formulate de inculpat (filele 93 si 115 din vol. I) si sa se dea o solutie motivata de admitere sau respingere, punctual, avandu-se in vedere fiecare aspect invocat de inculpat, facandu-se raportare la obiectiunile formulate si la concluziile din raportul de expertiza.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria L. G. si partile civile, iar prin decizia penala nr. 166/R/15.06.2006, Tribunalul Calarasi a admis recursurile, a casat sentinta si a trimis cauza instantei de fond pentru continuarea judecatii.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatorie L. G. sub nr. 1165/249/2006.
Urmare a solicitarii instantei, Casa de Asigurari de Sanatate A. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul de Pediatrie Pitesti (adresa nr. 5316/15.11.2005) este de 2629,52 lei, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
Cu adresa nr. 51045/08.12.2005, Casa de Asigurari de Sanatate B. a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate R. E. la Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" (adresa nr. 13604/07.12.2005) este de 40.811.925 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului, precum si faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul "Grigore Alexandrescu" (adresa nr. 4525/06.12.2005) este de 28.630.133 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
De asemenea, cu adresa nr. 366/05.01.2006, Casa de Asigurari de Sanatate Bucuresti a comunicat faptul ca valoarea cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. la Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar - Arseni" B." (adresa nr. 11023/19.12.2005) este de 8.485.000 lei vechi, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
In sedinta publica din 08.11.2006, avand in vedere modificarile aduse art. 313 din Legea nr. 95/2006 prin OG nr. 72/2006, a dispus scoaterea din cauza a celor trei Case de Asigurari de Sanatate Bucuresti, Pitesti si Calarasi si introducerea in cauza, in calitate de pareti civile, a Spitalului "Sf. Pantelimon" Bucuresti, a Spitalului Clinic de Urgenta "Grigore Alexandrescu" Bucuresti, a Spitalului de Pediatrie Pitesti, a Spitalului "Dr Bagdasar Arseni" Bucuresti si a Spitalului Judetean Calarasi.
Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 584/31.01.2007, Spitalul de Pediatrie Pitesti - Arges a comunicat faptul ca valoarea totala a cheltuielilor efectuate cu spitalizarea partii vatamate P. R. G. este de 3.750,22 lei RON, suma cu care se constituie parte civila in cauza, inclusiv dobanda legala pana la data achitarii integrale a debitului.
Partea civila R. E. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila in cauza cu suma totala de 50.000 RON (500.000.000 lei vechi), din care: 5000 RON - despagubiri materiale (cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii) si 45.000 RON - daune morale, reprezentand suferinta fizica ce i-a fost produsa pe o lunga perioada de timp datorita gravelor vatamari si leziuni.
Partea civila B. I. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila in cauza cu suma 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) - daune morale, reprezentand suferinta morala si fizica ocazionata de disparitia prematura a fiicei sale B.A. A. si a sotiei sale B.M..
Partea civila P. C. a depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parte civila, prin care a precizat ca se constituie partea civila in cauza cu suma de 8.000 RON (80.000.000 lei vechi) - despagubiri materiale, reprezentand cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G., solicitand, totodata, obligarea inculpatului, in solidar cu asiguratorul, la plata catre aceasta, in favoarea minorului, incepand cu data producerii accidentului (luna august 2004) si pana la majoratul minorului, a unei prestatii periodice lunare in cuantum de 13.730.000 lei, reprezentand diferenta dintre salariul net al tatalui defunct P. F. in suma de 15.000.000 lei de care beneficia la data decesului, in calitate de salariat, si pensia de urmas in cuantum de 1.270.000 lei de care beneficiaza minorul in prezent, in sistemul asigurarilor sociale de stat. Prin aceeasi cerere a precizat ca, in nume propriu si in calitate de reprezentant al minorului P. R. G., se constituie parte civila si cu suma de 100.000 RON (1.000.000.000 lei vechi) - daune morale, reprezentand suferinta morala cauzata de disparitia tatalui si a sotului P. F. in varsta de 34 de ani, cat si suferinta fizica si psihica produsa minorului P. R. de vatamarile cauzate ca urmare a accidentului.
Partea vatamata C. I. a precizat ca se constituie parte civila in cauza cu suma de 400.000.000 lei vechi, din care 100.000.000 lei vechi - daune materiale, reprezentand cheltuieli efectuate cu refacerea sanatatii, si 300.000.000 lei vechi - daune morale, ca urmare a scoaterii din circuitul social.
De asemenea, partile civile B. I. si P. C. au depus la dosarul cauzei o cerere de constituire de parti civile, prin care au precizat ca se constituie parti civile in cauza cu suma totala de 25.000 RON (250.000.000 lei vechi) - despagubiri materiale (cheltuieli ocazionate de inmormantarea victimelor B. M., B. A. A. si P. F., precum si de respectarea tuturor obiceiurilor crestinesti ulterioare.
In faza de cercetare judecatoreasca, inculpatul a incercat s-si formuleze o aparare, declarand: "..am observat stationand pe sensul meu de mers o masina de culoare gri, marca straina, autoturism, aflata intr-o pozitie de 1/3 pe partea carosabila, iar intre mine si masina stationata nu se aflau alte masini, neexistand masini nici in imediata apropiere a spatelui meu. Cu cat ma apropiam de masina stationata, am redus viteza, iar in momentul in care am ajuns in spatele acesteia, am sesizat ca pe sens opus, dintr-o curba la dreapta pe sensul respectiv, se deplasa un autotren. M-am uitat in oglinda retrovizoare si am observat ca in spatele meu, dar nu in imediata apropiere, venea un autoturism de culoare inchisa, de marca straina, intentionand sa depasesc masina stationata, am inceput sa semnalizez depasirea si sa incep manevra de depasire. Ajungand paralel cu masina stationata, am observat ca autotrenul se apropia cu viteza mare de mine si, totodata, ca acesta calcase axul drumului intrucat venea dintr-o curba la dreapta. In acest moment, am fost avertizat de pasagera S. D., sa am grija sa nu ating oglinda retrovizoare a masinii stationate. Constatand repeziciunea cu care se apropia autotrenul, am depasit total masina stationata, ajungand in fata acesteia, intr-o pozitie oblica cu axul drumului, incercand sa ma duc cat mai mult spre dreapta. In acest moment, am fost acrosat pe partea fata - lateral-stanga, de autotren, fiind lovit mai puternic in zona din spate a autoturismului meu - lateral-stanga, iar in urma impactului am capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stanga. Nu pot preciza de cate ori m-am rotit, dar stiu ca am revenit cu fata autoturismului spre Bucuresti si intrucat masina nu a mai putut fi controlata datorita acestei rotiri, am intrat cu masina pe contrasens, tamponand cu partea lateral stanga o a doua masina care se deplasa in spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost impins de pe partea carosabila, rasturnandu-se. Autoturismul meu s-a oprit pe axul drumului cu fata spre Bucuresti. Precizez ca impactul dintre autoturismul meu si autotren, nu s-a produs in momentul in care eu eram paralele cu autoturismul stationat ci in momentul in care eu ma aflam cu autoturismul meu in fata masini stationate".
Partile civile P. C., R. E. (care se aflau in autoturismul condus de victima P. F.) si C. I.(care se afla in autotrenul condus de martorul L. I.) si-au mentinut declaratiile date in faza de urmarire penala.
Fiind audiati, martorii din acte: L.I. D., G. R. C., G. O. E., M. I. C., C. M., S. G. D. si-au mentinut declaratiile date in faza de ur4marire penala.
Partile civile au depus la dosarul cauzei acte doveditoare in sustinerea pretentiilor civile. Astfel, partea civila R. E. a depus la dosar urmatoarele inscrisuri: copii de pe certificatele de concediu medical cu valabilitate pentru perioada 13.08.2004 - 30.11.2004; bilete de iesire din spital emise de Spitalul Sf. Pantelimon la data de 13.08.2004 si de 10.09.2004; adresa nr. 901/01.11.2004 emisa de Cabinetul de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca A; facturi fiscale si chitante insumand 295 lei.
Partile civile B. I. si P. C. au depus la dosar urmatoarele inscrisuri in xerocopie: certificatele de deces ale defunctilor B. A. A., B. M. si P. F.; filele 16 - 19 din carnetul de munca seria Bi nr. 0520110 al defunctului P. F.; adeverinta nr. 564/09.11.2005 emisa de SC AUTOMATIC SRL Lunca Corbului - A; certificatul de nastere al minorului P. R. G.; Decizia nr. 273041/04.01.2005 emisa de Casa Judeteana de Pensii A; bilete de iesire din spital emise de Spitalul de Pediatrie P. din 09.09.2004 si 07.10.2004; un plic continand facturi fiscale, chitante si bonuri insumand 10.104,2 lei noi.
Partea civila C. I. a depus la dosar copie xerox de pe scrisoarea medicala din 29.11.2006 emisa de Cabinetul de Specialitate Ortopedie - dr. A. V..
Au fost audiati martorii pe latura civila: R. G. R. - propusa de partea civila R. E., martora M. E. - propusa de partea civila C. I., martorul S. G. - propus de partea civila P. C., martorul P.M. - propus de partile civile B. I., P. C. si R. E., martorul C. G. - propus de partile civile B. I. si P. C..
In cauza, la solicitarea inculpatului, s-a efectuat o expertiza criminalistica de catre INEC, fiind desemnat si un expert parte in persoana d-lui C. M..
Astfel, s-a intocmit raportul de expertiza criminalistica nr. 20/31.01.2008 de catre INEC.
Expertul parte C. M. a intocmit o anexa la raportul de expertiza criminalistica nr. 20/2008, cuprinzand opinia separata, atasand CD - ul de prezentare cu fisierele de constructie a simularilor si filmele in format avi (anexa cuprinsa in vol. II).
Urmare a solicitarii instantei, cu adresa nr. 231/27.03.2008 INEC a inaintat CD - ul continand inregistrari ale simularii evenimentului rutier efectuate in cadrul Raportului de Expertiza nr. 20/2008, iar cu adresa cu acelasi nr. din 22.05.2008, a inaintat si CD - ul continand fisierul de constructie al simularii evenimentului rutier.
In urma vizionarii CD -urilor, inculpatul a solicitat audierea celor trei experti criminalisti din cadrul INEC care au intocmit raportul de expertiza nr. 20/2008.
Instanta a apreciat necesara audierea celor trei experti INEC care au intocmit expertiza, fiind necesare lamuriri suplimentare legate de aspecte tehnice ale simularii pe calculator a accidentului, adica in timpul derularii simularii se vor primi explicatii verbale atat de la dvs., cat si de la expertul parte, se vor putea opri cadre pentru lamuriri sau se poate roti plansa de simulare pentru a se putea privi impacturile din toate unghiurile sau alte operatiuni legate de acest gen, cerere admisa avand in vedere urmatoarele motive: Dupa cum se stie, art. 6 din CEDO instituie dreptul la un proces echitabil, continand doua feluri de garantii, unele de natura materiala si altele de natura procedurala. Paragrafele 2 si 3 ale art. 6 enumera in mod nelimitativ drepturile care constituie elemente esentiale ale notiunii mai generale de proces echitabil, iar aceasta notiune presupune si egalitatea armelor, principiul contradictorialitatii, modul de administrare a probelor etc.. Astfel, potrivit jurisprudentei organelor de la Strasbourg, principiul egalitatii armelor, atat in civil cat si in penal, cere ca fiecare parte sa beneficieze de o posibilitate rezonabila de a-si expune cauza in fata instantei in conditii care sa nu o dezavantajeze in mod semnificativ fata de partea adversa, in speta cu Ministerul Publica care sustine acuzarea dar si cu partile civile. De asemenea, acest principiu presupune si acordarea unei posibilitati de a combate argumentele invocate de partea adversa, in speta Min Public.
In sedinta publica din 08.12.2008, s-a procedat la audierea expertilor criminalisti: G. B, G. C. si F. R., experti din cadrul INEC.
Instanta, analizand intregul material probator administrat in cauza, a retinut urmatoarea situatie de fapt:
In ziua de 02.08.2004, inculpatul C. L. D. conducea autoturismul Dacia Solenza cu nr. DJ.07.FST pe DN3, pe directia Constanta - Bucuresti, avandu-i ca pasageri pe scaunul din dreapta fata pe martorul G.O., pe scaunul din stanga spate pe martorul M. I. si pe scaunul din dreapta spate pe martora S. D. G..
In jurul orei 17,00, inculpatul circula pe raza com. Dragos - Voda, jud. Calarasi, ziua fiind insorita, carosabilul uscat, traficul destul de aglomerat, circulandu-se pe o singura banda pe sens, iar la iesirea din comuna inculpatul a observat stationand pe sensul sau de mers o masina de culoare gri.
Autoturismul stationat era marca Opel Vectra condus de martorul C. M. care, inainte ca inculpatul sa intre pe raza loc. Dragos Voda, stationase pe partea dreapta a drumului.
In momentul in care inculpatul se apropia de masina stationata, din sens opus circula autotrenul cu nr. CT-05-XNI condus de martorul L. I. D., care luase la ocazie trei persoane, printre care si pe partea civila C. I., in spatele tirului circula autoturismul marca Ford Focus, iar in spatele acestuia circula autoturismul Renault Megane cu nr. IS-18-UNR condus de martorul G. R. C.,
Mult in urma inculpatului se deplasa autoturismul marca Audi A4 cu nr. AG-68-YPA condus de P. F., avandu-i ca pasageri pe B. M., B. A. A., P. R. G., si R. E.
Cand autotrenul se apropia de masina stationata, inculpatul, apreciind eronat ca isi poate continua deplasare pe sensul sau trecand pe langa masina stationata, a trecut pe langa aceasta, depasind-o, intrand in coliziune cu autotrenul rutier condus de martorul L. I., fiind acrosat pe partea fata - lateral-stanga de autotren, iar in urma impactului Dacia a capatat o traiectorie circulara de la dreapta la stanga, rotindu-se, revenind cu fata autoturismului spre Bucuresti.
Datorita procesului de rotire, inculpatul a intrat cu masina pe contrasens, tamponand cu partea lateral stanga cea de-a doua masina care se deplasa in spatele autotrenului, respectiv autoturismul condus de martorul G.R., care a fost impins de pe partea carosabila, rasturnandu-se.
In urma impactului dintre autoturismul inculpatului si autotractor, traiectoria acestuia din urma a fost deviata spre stanga si a patruns pe contrasens, situatie fata de care a intrat in coliziune cu autoturismul marca Audi A4 mentionat mai sus, autoturism care a fost proiectat de pe carosabil in lanul de porumb din dreapta directiei de deplasare, iar autotrenul s-a impactat frontal cu un copac de pe marginea soselei.
Accidentul s-a soldat cu decesul pe loc al victimelor P. F. B. M. si B. A. A., cu vatamarea corporala a partilor civile P. R. G. - necesitand 100 - 120 zile de ingrijiri medicale, si R. E. - necesitand 80 - 90 zile de ingrijiri medicale (toti pasageri in autoturismul Audi).
Din accident a rezultat si vatamarea corporala a partii civile C. I. (pasagera in autotractor) necesitand 90 - 10 zile de ingrijiri medicale.
Ca situatia de fapt este aceasta rezulta nu numai din raportul de expertiza intocmit in faza de urmarire penala, dar si din raportul de expertiza intocmit in fata instantei.
Astfel, din raportul de expertiza nr. 20/2008 efectuat in cauza de INEC rezulta ca impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autotren s-a produs pe sensul de mers Bucuresti - Constanta, pe care se deplasa autotrenul rutier, la o distanta de circa 0,4 m de axul drumului, ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca s-ar fi asigurat anterior efectuarii manevrei de depasire a autoturismului stationat, ca martorul L. I., soferul autotrenului, nu putea preveni acrosarea autoturismului Dacia, intrucat impactul s-a produs pe sensul sau de mers,
In acelasi referat s-a concluzionat: cauza producerii acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren a constituit-o angajarea in depasire a autoturismului Dacia Solenza condus de inculpat, fara o asigurare prealabila, in timp ce din sens opus rula autotrenul rutier. Impactul dintre autoturismul Dacia Solenza si autoturismul Renault Megane a fost cauzat de deplasarea necontrolata a autoturismului Dacia pe o traiectorie de intersectare cu cea a autoturismului Renault, deplasare determinata de acrosarea anterioara a acestuia cu autotrenul rutier. Coliziunea dintre autotrenul rutier si autoturismul Audi A4 a fost cauzata de deplasarea necontrolata a autotrenului dupa primul impact, consecinta a acrosarii dintre autoturismul Dacia si autotren.
Inculpatul a incercat sa-si formuleze o aparare, sa combata concluziile expertizei criminalistice efectuata de INEC.
Astfel, se invoca faptul ca martorul L. I. trebuia sa respecte prevederile art. 153 al. 1 din HG 85/2003, respectiv sa circule cat mai aproape de marginea din dreapta a partii carosabile.
Ca tirul circula pe banda sa mult spre partea dreapta este confirmat chiar de martorul G. R. aflat in autoturismul Renault Megane, ce-a de-a doua masina din spatele tirului, care a declarat: "Stiu ca tirul mergea pe banda lui, chiar mult spre dreapta, intrucat eu aveam posibilitatea sa vad ce se intampla in fata acestuia."
De asemenea, inculpatul a invocat stationarea neregulamentara a autoturismului Opel pe sensul sau, numai ca, vazandu-l, acesta constituia un obstacol in fata sa, care ar fi trebuit sa actioneze pentru inculpat drept "cedeaza trecerea" mai ales ca din sens opus inculpatul a vazut ca se apropia autotrenul. Inculpatul trebuia sa incetineasca foarte mult viteza sau sa opreasca in spatele autoturismului Opel stationat pentru a da posibilitatea autotrenului sa se deplaseze pe banda sa, iar dupa trecerea tirului, inculpatul sa efectueze manevra de depasire si sa-si continue deplasarea, numai ca acesta a apreciat, eronat, ca are suficient spatiu pentru a trece pe langa masina stationata si a nu incurca circulatia autovehiculelor care se deplasau din sens opus.
Starea de pericol a fost cauzata de inculpat, care prin manevra de depasire efectuata a dus la declansarea unui accident in lant.
De asemenea, inculpatul a apreciat ca expertiza nr. 20/2008 efectuata de expertii INEC nu a respectat intocmai dispozitiile care reglementeaza efectuarea unei expertize, caci acestia trebuia sa tina cont de interpretarea tuturor probelor administrate in cauza, probe care determinau stabilirea exacta a cauzelor producerii accidentului, fiind incalcate prevederile art. 63 si 64 C.p.
Astfel, cat priveste pozitia masinii stationate Opel, este adevarat ca in procesul - verbal de cercetare la fata locului nu a fost precizata pozitia acesteia si nu exista nicio data tehnica in acest sens, dar nici nu avea cum sa existe , avand in vedere ca imediat dupa impactul dintre Dacia Solenza si tir aceasta a plecat de la locul accidentului.
Declaratiile martorilor in ce priveste stationarea Opelului au fost in sensul unei stationari regulamentare. Astfel, soferul acestuia, C. M., a declarat "Precizez ca am efectuat o stationare regulamentara, cu un metru din masina iesita in afara partii carosabile, intr-o zona in care linia era discontinua"
Martora Costache Irina (pasagera in autotren) a declarat "am vazut o masina stationata pe sensul opus si nu mi s-a parut a fi stationata mult pe partea carosabila, ci, dimpotriva, era bine stationata, cat mai aproape de sant." Martorul L. I. D. a precizat "Am observat ca acest autoturism era stationat cu partea dreapta a masini iesita mult in afara carosabilului."
In legatura cu acest aspect expertii au precizat "Precizam ca, din caracteristicile drumului retinute din procesul verbal de cercetare la fata locului, coroborate cu declaratiile martorilor care sunt contradictorii (o parte dintre martori apreciind ca autoturismul OPEL era stationat cu o parte mai mult pe partea carosabila si invers), am apreciat ca stationarea autoturismului OPEL s-a facut la limita acostamentului si de aici au rezultat aceste masuratori_. Precizam ca latimea acostamentului avuta in vedere de noi la stabilirea amplasamentului autoturismului OPEL a fost cea mentionata in procesul verbal de cercetare la fata locului, respectiv 0,7 m._Precizam ca imediat dupa terminarea acostamentului drumul coboara si acesta a fost motivul pentru care am luat ca punct de masuratoare terminarea acostamentului. Precizam ca, aspectele mentionate anterior in ce priveste "coborarea" drumului, de la terminarea acostamentului, am avut in vedere plansele fotografice efectuate la fata locului imediat dupa producerea accidentului."
De aici rezulta ca expertii au avut in vedere limita dinspre partea dreapta pana la care putea opri autoturismul Opel cu rotile din dreapta in afara partii carosabile, respectiv caracteristicile drumului.
Intr-adevar, prin aceste aspecte inculpatul incearca sa lamureasca faptul ca, fata de pozitia autoturismului stationat nu se impunea efectuarea unei depasiri, asa cum era definita de art. 45 din OUG 195/2002 in vigoare la momentul producerii accidentului si ca avea suficient loc sa treaca pe langa acesta fara a depasi axul drumului.
In legatura cu acest aspect demn de mentionat este insa declaratia martorului G. R. soferul auto Renault Megan (a doua masina din spatele tirului): "Am vazut ca masinile care veneau din sens opus se angajau in depasire, dar nu stiu ce anume depaseau, si ultima masina care se afla la o distanta mai mare de sirul de masini care depasise deja, a facut imprudenta sa se angajeze in depasire, apucand sa intre pe contrasens, intrand si cu botul masinii inapoi pe banda sa, dar jumatate de masina, spatele masini, ramasese pe contrasens. Precizez ca nu stiu ce depasea masina inculpatului, ulterior am aflat ca era o masina stationata, dar eu nu am vazut-o".
Si martorul L. I. - soferul tirului a declarat ca "Am observat cum din sens opus au intrat in depasire, pe banda mea de mers, un numar de 3 autoturisme" (fila 96 vol. II).
Deci, toate masinile care circulau in fata masinii inculpatului au efectuat manevre de depasire a autoturismului stationat.
Nu in ultimul rand, trebuie mentionata si prima declaratie data de inculpat la ora 19,30, in ziua producerii accidentului, e adevarat, sub influenta starii de soc in care se afla, dar e o declaratie "la cald" in ce priveste pozitionarea masinii stationate, acesta declarand: " _am vazut in fata pe sensul meu de deplasare un autoturism marca straina oprit, acesta aflandu-se in proportie de 60 % pe partea carosabila" (fila 45 vol I) (apropo de declaratiile contradictorii legate de acest aspect).
Tot in cuprinsul aceleiasi declaratii inculpatul a precizat "_din fata am vazut la circa 50 - 70 m ca din sens opus rula un autotren. Am considerat ca viteza autotrenului imi va permite sa depasesc fara probleme si fara sa calc axul drumului autoturismul stationat, astfel ca am semnalizat si am intrat in depasire."
In legatura cu efectuarea expertizei, intr-adevar, expertii INEC au mentionat: "Efectuarea unei expertize criminalistice are la baza procedura feed-bek, adica se pleaca mai intai de la urme, in cazul de fata urmele facute de pneurile autotrenului si identificate ca apartinand acestuia in procesul verbal si urmele de impact dintre cele doua autovehicule, respectiv DACIA si autotren. Pornind de aici se reconstituie pozitia de impact in planul transversal al drumului, acesta fiind motivul pentru care pozitiile DACIEI si autotrenului, anterioare impactului sunt cele retinute in raportul de expertiza. S-a pornit de la urma de franare a autotrenului retinuta ca fiind de 13,8 m. in simulare, urma care a pozitionat autotrenul in planul transversal al drumului in momentul respectiv. In legatura cu urmele de franare ale DACIEI SOLENZA, acestea rezulta din procesul verbal, iar pozitia DACIEI SOLENZA asa cum a fost stabilita la secunda 2,40 a fost stabilita ca urma a verificarii urmelor de impact".
De asemenea, au precizat ca "in efectuarea unei expertize criminalistice, declaratiile martorilor nu au pentru noi valoare probanta, determinante fiind urmele materiale. La secunda 2,55, la momentul impactului distanta dintre partea frontala a DACIEI SOLENZA si partea frontala a autoturismului OPEL stationat este de 2,531 m., Precizam inca odata ca, aceste masuratori au avut la baza acel proces de feed - beck, pornindu-se de la urmele de franare, urmele de impact si pozitia de oprire a autovehiculelor. Apreciem ca, avand in vedere complexitatea dinamici producerii accidentului din cauza de fata este posibil ca martorii sa se fi inselat cu privire la distantele la care se aflau autovehiculele, distanta la care a avut loc momentul impactului."
Intr-adevar, martorii pot face aprecieri proprii cu privire la pozitia unui obiect, la distanta dintre obiecte, or, daca s-ar avea in vedere astfel de declaratii cu ocazia efectuarii unei expertize, ar trebui ca expertul sa propuna mai multe variante cu privire la dinamica producerii accidentului in functie de aprecierile martorilor.
De asemenea, expertii au precizat: "Apreciem ca, relevant este impactul dintre DACIA SOLENZA si autotren, iar toate celelalte sunt consecintele acestui impact, intrucat intr-un astfel de program relevanta are momentul 0, adica momentul generarii starii de pericol.", ca "pozitia autoturismului OPEL a fost stabilita ultima, nefiind cunoscuta, stabilita in functie de urme de franare, urme de impact, avariile suferite de SOLENZA si autotren si fara a se tine cont de declaratiile martorilor. Precizam ca, avand in vedere pozitia urmelor de franare a autotrenului, acesta nu avea cum sa fie intrat pe sensul de mers al inculpatului. Chiar daca, am pozitiona autotrenul la limita urmei de franare, tot nu se putea ca acesta sa intre cu rotile pe contrasens, nu depasea axul drumului. Precizam ca, formele geometrice de culoare galbena aparute in programul de simulare reprezinta pozitiile certe in care au fost gasite autovehiculele imediat dupa impact. Autovehiculele in cauza de fata nu au putut prin program sa fie aduse pe punctele galbene, avand in vedere ca realizarea acestui aspect in cauzele multiple este foarte dificila si nerelevanta, deoarece, in cazul parasirii partii carosabile apar elemente factori de rezistenta care modifica traiectoria si nu pot fi reconstituiti, nefiind cunoscuti. Alta ar fi fost situatia in cazul impactarii a doua autovehicule cu ramanerea lor pe partea carosabila. Acest aspect,m aducerea autovehiculelor in pozitiile de oprire (formele geometrice galbene) ar fi un fenomen de durata care ar implica un volum foarte mare de timp. Foarte important este reconstituirea procesului care se produce pe partea carosabila. Procesul de conexiune inversa care sta la baza unui program de simulare, la baza unei simulari porneste de la elementele esentiale produse pe partea carosabila".
Au fost mentionate aici explicatiile celor trei experti INEC pentru a combate aprecierile inculpatului in legatura cu incalcarea disp. art. 63 si 64 C.p.p.
Dispozitiile art. 150 din HG nr. 85/2003 (in vigoare la data producerii accidentului) prevad obligatiile conducatorului de vehicul care efectueaza depasirea, printre care cea de la lit. "a" respectiv "sa se asigure _.ca poate depasi fara a pune in pericol sau stanjeni circulatia din sens opus"
De asemenea, in cap, 4 care reglementeaza "Trecerea pe langa vehiculele care circula din sens opus", dispozitiile art. 153 al. 2 din HG 85/2003 prevad ca "Daca mersul inainte este obturat de un obstacol sau de prezenta altor participanti la trafic, care impune trecerea pe sensul opus, conducatorul vehiculului este obligat sa reduca viteza si, la nevoie, sa opreasca pentru a permite trecerea vehiculelor care circula din sens opus."
Astfel, chiar daca autoturismul stationat pe sensul sau de mers era cu 60 % oprit pe carosabil sau cu 40 % , acesta reprezenta un obstacol pentru inculpat, care, vazand ca din sens opus se apropia autotrenul (vehicul de dimensiuni mari), trebuia sa reduca mult viteza si chiar sa opreasca in spatele autoturismului stationat pentru a permite ca tirul sa circule din sens opus
Cert este ca inculpatul a apreciat gresit faptul ca poate trece pe langa autoturismul stationat.
Ca inculpatul a efectuat o manevra de depasire, asa cum era acesta definita de art. 45 din OUG 195/2002 (text in vigoare la moment respectiv), trecand peste marcajul de separare a sensurilor de circulatie. Ca inculpatul a intrat pe contrasens este confirmat de faptul ca, coliziunea dintre autoturismul acestuia si autotren a avut loc pe sensul de mers al tirului.
S-a incercat combaterea de catre inculpat a tuturor datelor tehnice retinute in expertiza efectuata de INEC, desi el a fost cel care a creat starea de pericol, apreciind eronat posibilitatea efectuarii unei manevre de depasire.
Instanta, analizand actele si lucrarile dosarului, constata ca faptele exista, prezinta pericol social, sunt prevazute de legea penala, au fost savarsite din culpa de catre inculpat.
In concluziile pe fond, s-a solicitat achitarea inculpatului, dar, fata de modalitatea si imprejurarile comiterii faptelor, de situatia de fapt retinuta, achitarea nu se impune. In ultima perioada numarul accidentelor de circulatie a crescut ingrijorator, consecintele fiind unele dintre cele mai dramatice. Un moment de neatentie poate costa vieti omenesti, ceea ce s-a si intamplat.
Dispozitiile art. 35 din OUG 195/2002 prevad obligatia pentru toti participantii la trafic sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor.
Nu se impune pronuntarea in legatura cu acest aspect prin minuta, intrucat ar duce la concluzia total nelegala ca "s-ar admite sau s-ar respinge rechizitoriul". Daca s-ar pronunta expres pe cererea de achitare, per a contrario, instanta ar trebui ca atunci cand se solicita condamnarea sa se admita cererea de condamnare sau invers, atunci cand se solicita achitarea sa se respinga cererea de condamnare. Cererea de achitare, ca o concluzie pe fond, nu echivaleaza cu celelalte cereri reglementate de procedura penala, cum ar fi liberarea conditionata, reabilitarea etc.
Important este sa fie retinute in considerente motivele pentru care se impune sau nu se impune achitarea inculpatului.
In drept, instanta constata ca fapta inculpatului C. L. D. care, in ziua de 02.08.2004, in timp ce conducea pe DN 3A, pe directia Constanta - Bucuresti, autoturismul marca Dacia Solenza cu nr. DJ-07-FST, pe raza loc. Dragos Voda, jud. Calarasi, in conditiile incalcarii dispozitiilor prev. de art. 150 lit. "a" din HG 85/2003 ce il obligau sa se asigure ca poate efectua manevra de depasire fara a pune in pericol circulatia din sens opus, a intrat in coliziune cu autotractorul cu nr. CT-05-XNI, care circula din directie inversa, cauzand vatamarea corporala a partilor vatamate P. R. G., care a necesitat 100 - 120 zile de ingrijiri medicale, R. E., care a necesitat 80 - 90 zile de ingrijiri medicale si C. I., care a necesitat 90 - 10 zile de ingrijiri medicale, precum si decesul conducatorului auto P.F. si a pasagerilor B. M. si B. A. A., intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de “ucidere din culpa" prev. si ped. de art. 178 al. 2 si 5 C.p. si a trei infractiuni de "vatamare corporala din culpa" prev. si ped. de art. 184 al. 2 si 4 C.p., in situatia concursului de infractiuni prev. de art. 33 lit. b Cp.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului C.L.D. rezulta ca acesta nu poseda antecedente penale.
Urmare a solicitarii instantei, Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul D. a intocmit un referat de evaluare cu privire la inculpatul C. L. D. din car rezulta existenta multitudinii de factori pozitivi de natura sa inhibe comportamentul infractional: inculpatul beneficiaza de o sustinere afectiva constanta din partea parintilor sai, beneficiaza de o retea sociala de suport (colegi serviciu, prieteni), are o imagine buna in comunitate, beneficiaza de securitate locativa si obtine venituri din munca proprie, isi asuma responsabilitatea participarii la intretinerea familiei sale, nu este cunoscut cu antecedente penale, principiile dupa care inculpatul isi conduce viata, principii care promoveaza valorile sociale.
S-a retinut ca nu au fost identificati factori negativi apti sa dezvolte comportamentul infractional, apreciindu-se ca perspectivele de reintegrare sociala ale inculpatului sunt mari.
La stabilirea si aplicarea pedepsei, instanta a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prev. de art. 72 C.p., respectiv persoana inculpatului, tanar in varsta de 28 de ani, lipsit de antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penala, provenind dintr-o familie care i-a acordat toata atentia (desi parintii sunt divortasi), parintii fiindu-i insa alaturi in toate momentele importante ale vietii, ocupandu-se de evolutia acestuia ca om, fiind perceputi ca persoane cu respect fata de lege si fata de valorile sociale, natura infractiunilor - fapte savarsite din culpa, modalitatea si imprejurarile comiterii faptelor - efectuare unei manevre de depasire fara a se asigura in prealabil, rezultatul produs - decesul numitilor P. F., B. M. si B. A. A. si vatamarea corporala a partilor civile R. E., P. R. G. si C. I., pericolul social pe care-l reprezinta astfel de fapte, soldandu-se cu consecinte deosebit de grave, atitudinea inculpatului imediat dupa producerea accidentului, dar si pozitia inculpatului, care a incercat insa sa-si formuleze si o aparare, infirmata insa de probele administrate, atitudinea cooperanta a acestuia, atat in faza de urmarire penala, cat si in fata instantei.
Fata de toate aceste considerente, instanta apreciaza ca scopul pedepsei si reeducarea inculpatului se pot realiza prin aplicarea unei pedepse orientate catre minimul prevazut de lege, dar fara privare de libertate, fiind indeplinite conditiile privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei prev. de art. 81 C.p.
Urmeaza, in baza art. 178 al. 2 si 5 C.p., a-l condamna pe inculpatul C. L. D. la pedeapsa inchisorii de 2 (doi) ani si 4 (patru) luni.
Urmeaza, in baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni (p.v. R. E.).
Urmeaza, in baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni (p.v. C. I.).
Urmeaza, in baza art. 184 al. 2 si 4 C.p., a-l condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa inchisorii de 8 (opt) luni (p.v. minora P. R. G.).
Urmeaza, in baza art. 33 lit."b" C.p. rap. la art. 34 lit."b" C.p., a dispune ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 2 (doi) ani si 4 (patru) luni inchisoare.
Urmeaza, in baza art. 81 - 82 C.p., a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o durata de 4 (patru) ani si 4 (patru) luni - ce constituie termen de incercare, ce se va calcula de la data ramanerii definitive a sentintei.
Urmeaza, in baza art. 359 C.p.p., a-i atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
Urmeaza a face aplicarea dispozitiilor art. 71 al. 5 C.p.
Cum prin fapta inculpatului s-au cauzat prejudicii, se naste in sarcina acestuia obligatia de a le repara integral.
Astfel, accidentul de circulatie s-a soldat cu decesul numitilor P. F., B. M. si B. A., dar si cu vatamarea partilor civile P. R. G., R. E. si C. I., acestea din urma constituindu-se parti civile in cauza cu sumele mentionate mai sus.
De asemenea, imediat dupa accident, partile civile P. R. G., R. E. si C. I. - au fost transportate la diferite unitati spitalicesti, unde au fost internate, efectuandu-se cheltuieli cu spitalizarea acestora, potrivit adreselor si devizelor inaintate de acestea. Potrivit prevederilor art. 313 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii - modificata prin O.U.G. nr. 72/2006 "Persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata".
Legea nr. 136/1995 stabileste calitatea procesuala a societatii de asigurare intr-un proces - aceea de asigurator, iar autoturismul Dacia Solenza condus de inculpat avea, la momentul producerii accidentului, asigurare de raspundere civila obligatorie la SC ASTRA SA, potrivit politei seria DA nr. 0429838/19.12.2003, cu valabilitate pe perioada 01.01.2004 - 31.12.2004.
Prezenta asiguratorului in procesul penal si posibilitatea obligarii acestuia la plata despagubirilor acordate partilor civile, nu exclude raspunderea civila delictuala a inculpatului ca autor al faptei cauzatoare de prejudicii, iar asiguratorul raspunde alaturi de inculpat in baza contractului de asigurare. Dispozitiile art. 49 si 55 din Legea nr. 136/1995 prevad acordarea de despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de autovehicule, in baza contractului de asigurare, despagubirile platindu-se de asigurator persoanelor fizice sau juridice.
Nu in ultimul rand, trebuie avute in vedere si prevederile art. 48 al. 1 din Ordinul nr. 3113/2003, potrivit carora: "In cazurile in care nu s-a realizat conventia si despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, asiguratorul RCA va acorda despagubiri fara a mai fi necesara incuviintarea asiguratului, in baza hotararii judecatoresti ramase definitiva, irevocabila si investita cu formula executorie_"
Instanta apreciaza ca se impune obligarea in solidar a inculpatului si a societatii de asigurare, deoarece partile civile trebuie sa-si recupereze integral prejudiciul avand in vedere prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p.
Cat priveste cuantumul despagubirilor acordate de asigurator, avand in vedere ca accidentul s-a produs in cursul anului 2004, urmeaza a se aplica in cauza prevederile Ordinului nr. 3113/2003. Astfel, art. 10 al. 1 lit. "b" din ordinul mentionat prevede ca: "In unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor raspunzatoare de producerea pagubelor, asiguratorul acorda despagubiri, inclusiv pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in urmatoarele limite: pana la 700.000.000 lei pentru fiecare persoana, dar nu mai mult de 3.500.000.000 lei, indiferent de numarul persoanelor accidentate, in caz de vatamari corporale sau de deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial".
Fata de aceste considerente, in conformitate cu prevederile art. 998 Cod civil, art. 14 si 346 C.p.p., urmeaza a admite cererile de despagubiri civile formulate de partile civile unitati spitalicesti, cheltuielile de spitalizare insumand 12.076,97 lei RON (120.769.700 lei ROL).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul de Pediatrie P. si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA la plata sumei de 3750,22 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata minora P. R. G., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 190 vol. I).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar - Arseni" si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 848,50 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 248 din vol. II).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA S.A., la plata sumei de 2863,01 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata P. R. G., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 244 din vol. II).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Pantelimon" si a obliga inculpatul, in solidar asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 4081,19 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata R. E., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 243 vol. II).
Urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila Spitalul Judetean de Urgenta C. si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 534,05 lei RON - reprezentand cheltuieli de spitalizare efectuate cu partea vatamata C. I., inclusiv dobanda legala pana la achitarea integrala a debitului, catre aceasta parte civila (fila 186 - vol. II).
In urma accidentului suferit, partea civila Ratea Elena a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata in Spitalul "Sf. Pantelimon" in perioada 02 - 13.08.2004 si 27.08.2004 - 10.09.2004, iar din probele administrate (martori, acte) a rezultat ca aceasta a cheltuit 5000 lei RON, incluzand hrana speciala, transportul pentru controale si recuperare, achizitionarea de medicamente, ochelari, achitarea sedintelor de kinetoterapie, apeland la rude pentru a o transporta cu masina, suportand c/val. benzinei.
De mentionat ca inscrisurile depuse la dosar de partea civila R. E. (facturi, chitante, bonuri) insumeaza 584,17 lei (filele 115 - 117 si in plicul aflat la fila 103).
Evidenta acestor cheltuieli a fost tinuta de martora R. S. G. (fiica partii civile), care a avut grija de mama sa, stand in spital cu aceasta, care a declarat: "Precizez ca pentru prima internare, partea civila a platit 10.000.000 lei la cei doi medici, 1.500.000 la medicul asistent, 2.000.000 lei la medicul anestezist si 4.000.000 lei cu medicamente si hrana speciala. Dupa prima externare, partii civile nu I s-a inchis bine una dintre operatii, situatie in care s-a deplasat de trei ori de la Albota la Bucuresti, cheltuind aproape 6.000.000 lei pe transport. Am apelat la ajutorul varului mamei caruia i-am platit benzina".
A mai declarat ca "La cea de-a doua operatie a cheltuit 10.000.000 lei cu toti medicii", apoi la controale "pentru care s-au cheltuit 6.000.000 lei cu transportul" si ca "Intrucat spitalul nu avea medicamente, partea civila a cumparat antibioticul prescris, achitand suma de 5.000.000 lei. Apoi partea civila a mers in Pitesti la sedinta de recuperare pentru mandibula si clavicula, deplasandu-se cu maxi-taxi, cheltuind pe transport 2.000.000 lei, iar pentru sedintele de la clinica particulara a cheltuit 3.000.000 lei."
In privinta cheltuielilor efectuate de partea civila R. E. cu transportul la spital si la controalele ulterioare, aceste au fost dovedite si de martorul P. M. care a declarat ca pe partea civila R. E. a dus-o la spital la Bucuresti si la controalele ulterioare, platindu-i transportul cate 1.000.000 lei vechi de drum, dus - intors, primind in total 8.000.000 lei.
Pe de alta parte, in urma accidentului, partii civile R. E. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care au trecut, perioadele de zile de ingrijiri medicale 80 - 90, perioadele repetate de internare, diagnosticul stabilit, respectiv "Politraumatism. Traumatism cranio-cerebral minor gr. I. Fractura dubla de mandibula. Fractura clavicula stanga. Fracturi coaste 1,2", fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa-ti intrerupa serviciul, beneficiind de concedii medicale repetate pe perioada august - noiembrie 2004, situatie fata de care aceasta este indreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 45.000 lei RON.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale si morale solicitate de partea civila R. E., motiv pentru care urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 50.000 lei RON (500.000.000 lei ROL), din care 5000 lei RON (50.000.000 lei ROL) - reprezentand daune materiale si 45.000 lei RON (450.000.000 lei ROL) - reprezentand daune morale, catre aceasta parte civila.
De asemenea, in urma accidentului suferit, partea civila C. I. a fost nevoita sa efectueze cheltuieli cu refacerea sanatatii sale, fiind internata in Spitalul Judetean C. in perioada 02.08.2004 - 04.10.2004, iar din probele administrate (martori) a rezultat ca aceasta au fost dovedite pana la limita sumei de 2000 lei RON, bani imprumutati de la martora M. E..
Astfel, martora a declarat ca dupa accident partea civila a efectuat cheltuieli cu medicatia, a necesitat un regim alimentar special, pe perioada internarii a fost nevoie de prezenta unui insotitor platit de partea civila, ca dupa externare, periodic, partea civila s-a prezentat la controale, apeland la cunostinte pentru a fi transportata cu masina, platind transportul si ca a imprumutat-o pe partea civila cu 20.000.000 lei nu toti odata ci treptat si stiu ca in prezent nu-si mai poate gasi un loc de munca, nu mai poate lucra.
Pe de alta parte, in urma accidentului, partii civile C. I. i s-au produs si suferinte psihice, sentimentul de umilinta, de frustrare, starea de soc prin care a trecut, perioadele de zile de ingrijiri medicale 90 - 100, diagnosticul stabilit, respectiv "Politraumatism. Traumatism cranio - cerebral. Fractura deschisa cominutiva tibie si peroneu stang 1/3 medie cu deplasare. Traumatism toracic simplu. Contuzie bazin, fiind nevoita sa stea la pat o perioada mare de timp, au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, toate acestea au determinat o renuntare la activitatile cotidiene, fiind nevoita sa-si schimbe total modul de viata avut anterior producerii accidentului, sa nu mai poata lucra, sa nu mai poata desfasura activitati in gospodarie, situatie fata de care aceasta este indreptatita la plata unor daune morale, cuantumul acestora fiind stabilit prin apreciere la suma de 15.000 lei RON.
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite partial daunele materiale solicitate de partea civila C. I., motiv pentru care urmeaza a admite in parte cererea de despagubiri civile formulata de aceasta parte civila si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA, la plata sumei de 17.000 lei RON (170.000.000 lei ROL), din care 2.000 lei RON (20.000.000 lei ROL) - daune materiale si 15.000 lei RON (150.000.000 lei ROL) - daune morale catre aceasta parte civila.
Asa cum s-a mentionat, accidentul s-a soldat si cu moartea numitului P. F. - de 34 de ani (soferul autoturismul Audi A4), a sorei sale - numita B. M. - de 28 de ani, a fiicei acesteia - numita B. A. A. - de 9 ani, dar si cu vatamarea fiului soferului - minorul P. R. G. - in varsta de 7 ani.
Astfel, din probele administrate, rezulta ca toate cheltuielile legate de imbalsamarea cadavrelor, ridicarea de la morga, transportul cadavrelor din Calarasi in com. Albota, achizitionarea tuturor celor necesare inmormantarii si pomenirilor ulterioare au fost efectuate impreuna de partile civile B. I. si P. C., in cote de participare diferite, avand in vedere ca acestia sunt cumnati, iar cele trei victime erau rude (frate, sora, fiica/nepoata).
Astfel, pentru repetate deplasari din com. Albota in mun. Calarasi partea civila B. I. a apelat la martorul P. M., caruia i-a platit transportul - 3 mil. lei vechi, imprumutand de la acesta si suma de 5 mil. lei vechi, martorul participand si la inmormantare si pomenirile ulterioare, partile civile cumparand trei sicrie din Calarasi, achitand transportul sicrielor si cadavrelor, achitand c/val. celor trei cripte - in cuantum de 60 mil. lei vechi, achitand cei trei preoti care au tinut slujba de inmormantare, la pomana de inmormantare participand peste 200 de persoane, potrivit declaratiei martorului P. M.
In acelasi sens au fost si declaratiile martorului C. G. (care a si pregatit mancarea pentru pomana de inmormantare), care l-a insotit pe B. I. in Calarasi, acesta platind pentru ridicarea cadavrelor 6 mil. lei vechi, medicul legist, achitand c/val. sicrielor pentru cei doi adulti (6,8 mil. lei vechi pentru sicriul sotiei si 7,6 mil. lei vechi pentru sicriul cumnatului), platind autospeciala care a venit din Pitesti la Calarasi dus - intors - doua drumuri - cu 8 mil. lei vechi, achitand 20 mil. lei vechi pentru imbracamintea celor trei victime, cumparand bunuri pentru a fi date de pomana (paturi, imbracaminte), cele trei cripte fiind facute din fier beton si ciment, placate cu marmura pe afara, fiind ridicate trei cruci din marmura.
De asemenea, in urma accidentului, partii civile minore P.R.G., in varsta de 7 ani, i s-au produs grave suferinte fizice, necesitand o perioada mare de zile de ingrijiri medicale - 100 - 120 zile, perioadele foarte mari si repetate de internare, fiind internat la trei unitati spitalicesti, suferind multiplele interventii chirurgicale.
Cat priveste diagnosticul stabilit, din actele medicale existente la dosarul cauzei rezulta ca minorul a fost diagnosticat cu: "Politraumatism. Traumatism cranio cerebral grav. Hemipareza stanga in remisie. Traumatism toraco - abdominal. Ruptura de splina gr. II cu minim hemoperitoneu -opeart la 17.08.2004 (splenectomie, toaleta, drenaj multiplu). Toate aceste leziuni traumatice i-au pus in primejdie viata partii civile, transformand-o dintr-o persoana sanatoasa intr-o persoana cu probleme de sanatate pe viata.
Partea civila minora a fost nevoita sa amane cursurile scolare, sa urmeze o dieta severa, fiindu-i interzise anumite alimente.
De mentionat ca acesta parte civila a suferit un dublu soc, pe langa suferintele fizice si psihice cauzate de politraumatismul cauzat s-a adaugat si decesul tatalui in acelasi accident, fiind lipsit la o varsta tanara de afectiunea si sprijinul tatalui.
Toate acestea au facut ca partea civila sa necesite un program de recuperare, controale la medic, presupunand efectuarea unor cheltuieli, cheltuieli suportate exclusiv de mama sa - partea civila P. C..
Aceste aspecte au fost confirmate de martorul S. G., care a precizat ca i-a transportat pe partea civila si pe minor de circa 5-6 ori la Spitalul Bagdasar, partea civila facand plinul masinii, ca, partea civila a stat in permanenta cu minorul in spital, ca acesta a necesitat o hrana speciala, fructe, sucuri, folosind in permanenta pampers, neputandu-se misca si deplasa singur, avand in permanenta nevoie de prezenta mamei.
A mai precizat ca l-a mai transportat pe minor si la controalele ulterioare si la sedintele de recuperare, fiind platit de partea civila, aceasta apeland si la alte cunostinte, ca in anul respectiv minorul nu s-a mai dus la scoala, locuind o perioada in com. Albota la bunici si a fost dus la recuperare la Pitesti, ca pentru a face fata cheltuielilor, dupa inmormantare, partea civila a vandut un tractor ce a apartinut defunctului sau sot, partea defunctului din tractor fiind de 108.000.000 lei, iar banii au fost cheltuiti pentru pomenirile ulterioare si pentru minor.
De mentionat ca inscrisurile depuse la dosar de partile civile B. I. si P. C. (facturi, chitante, bonuri) insumeaza 10.104,2 lei (in plicul aflat la fila 103, inscrisuri datate dupa 03.08.2004).
Fata de aceste considerente instanta apreciaza ca au fost dovedite integral daunele materiale solicitate de partile civile B I si P C in cuantumul solicitat.
Asa cum s-a mentionat, cheltuielile efectuate cu inmormantarea celor trei defuncti si pomenirile ulterioare au fost suportate de partile civile B. I. - intr-o cota de 2/3 si P. C. - intr-o cota de 1/3, iar cheltuielile efectuate cu refacerea sanatatii minorului P. R. G. au fost suportate exclusiv de partea civila P. C..
In urma accidentului, si partii civile P. C. i s-au produs suferinte psihice, trecand printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotului, a cumnatei, a nepoatei, si vatamarea grava a fiului, suferinta psihica imposibil de suportat, neavand timp sa-si planga sotul pentru a se ocupa de sanatatea fiului internat in spital.
Intr-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o varsta tanara partea civila a ramas vaduva, fiind lipsita de prezenta sotului, de afectiunea si sprijinul acestuia, starea de soc prin care a trecut, partea civila a suferit un prejudiciu afectiv, constand in suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune. Iar la toate acestea s-a adaugat suferinta de mama care-si vede copilul distrus pe viata, transportandu-l de la un spital la altul, supus multiplelor interventii chirugicale, legandu-se de orice speranta in ce priveste evolutia sanatatii lui.
Fata de aceasta situatie partea civila P. C. este indreptatita la plata unor daune morale, in cuantumul solicitat.
In urma accidentului, si partii civile B. I. i s-au produs suferinte psihice, trecand printr-o teribila stare de soc, respectiv pierderea sotiei si a fiicei de 9 ani, a cumnatului, a nepoatei, suferinta psihica imposibil de suportat.
Intr-adevar, pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca la o varsta tanara partea civila a ramas vaduv, fiind lipsit de prezenta sotiei si a fiicei, de afectiunea si sprijinul acestora, disparand intr-o fractiunne de secunda cele mai dragi fiinte din viata sa, starea de soc prin care a trecut, si aceasta parte civila a suferit un prejudiciu afectiv, constand in suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune.
Fata de aceasta situatie si partea civila B. I. este indreptatita la plata unor daune morale, in cuantumul solicitat.
Pentru aceste motive, urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila P. C., in nume propriu si ca reprezentant legal al partii civile minore P. R. G., la plata sumei totale de 116.333 lei RON (1.163.330.000 lei ROL), din care: 16.333 lei RON (163.000.000 lei ROL) - daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) - daune morale, catre aceste parti civile.
Pentru motivele de mai sus urmeaza a admite cererea de despagubiri civile formulata de partea civila B. I. si a obliga inculpatul, in solidar cu asiguratorul S.C. ASTRA SA., la plata sumei de 116.667 lei RON (1.166.670.000 lei ROL), din care 16.667 lei RON (166.670.000 lei ROL) - daune materiale si 100.000 lei RON (1.000.000.000 lei ROL) - daune morale - catre aceasta parte civila.
Faptul ca prin accidentul cauzat de inculpat a decedat tatal partii civile minore P. R. G., se impune stabilirea unei prestatii periodice in sarcina inculpatului, avandu-se in vedere contravaloarea contributiei defunctului tata la contributia minorului, prestatie care este independenta de obligatia de intretinere prevazuta de art. 86 Cod fam. Intr-adevar, copilul minor al victimei unei infractiuni de ucidere din culpa are dreptul la despagubiri periodice pentru repararea prejudiciului cauzat prin
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Uciderea din culpa
Ucidere din culpa - Decizie nr. DP13/A/2008 din data de 31.03.2009Gresita calificare a caii de atac ca fiind recurs in loc de apel. - Decizie nr. 1360 din data de 29.11.2011
Uciderea din culpa. Administrarea incompleta a probatiunii testimoniale - Decizie nr. 253 din data de 17.04.2007
Ucidere din culpa. Solutionarea laturii civile - Decizie nr. 538 din data de 19.09.2006
Ucidere din culpa. Despagubiri civile cuvenite minorului nascut dupa decesul victimei - Decizie nr. 389 din data de 13.06.2006
178 C.p. - Sentinta penala nr. 996 din data de 10.04.2012
Ucidere din culpa art 178 cp - Sentinta penala nr. 66 din data de 14.04.2010
Ucidere din culpa - Art. 178 Cod penal - Sentinta penala nr. 24 din data de 26.01.2012
Ucidere din culpa, art. 178 alin. 1, 2 Cod penal - Sentinta penala nr. 91 din data de 17.03.2011
Ucidere din culpa, art. 178 C.p. - Sentinta penala nr. 232 din data de 10.09.2010
Citare inculpat si sucursala asigurator. Nulitate. - Decizie nr. 315 din data de 20.05.2010
Citarea partilor la judecata. Schimbarea sediului instantei de judecata. - Decizie nr. 232 din data de 26.03.2009
UCIDERE DIN CULPA. LEGATURA DE CAUZALITATE DINTRE ACCIDENTUL AUTO SI PRODUCEREA REZULTATULUI. CONTRIBUTIA FACTORILOR SI IMPREJURARILOR FAVORIZANTE - Decizie nr. 908 din data de 09.12.2004
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 404 din data de 12.09.2014
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 246 din data de 06.05.2009
Ucidere din culpa. - Sentinta penala nr. 59 din data de 11.02.2009
Ucidere din culpa - Sentinta penala nr. 560 din data de 18.11.2008
UCIDERE DIN CULPA - Sentinta penala nr. 156 din data de 26.03.2009
Actiune civila exercitata in procesul penal. Ucidere din culpa. Principiul repararii integrale a prejudiciului direct si indirect. Asigurator de raspundere civila delictuala. Opozabilitate - Sentinta penala nr. 594 din data de 13.10.2008
Ucidere din culpa in forma agravata. Cerere de schimbare a incadrarii juridice din infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art.178 al.2 Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala din culpa, prevazuta de art.184 al.1, 3 Cod penal. Soluti... - Sentinta penala nr. 1651 din data de 05.07.2006