Vatamare corporala din culpa - art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal - Element material, stabilirea culpei inculpatului, culpa concurenta a victimei

Prin sentinta penala nr. 1561/2013, instanta a dispus condamnarea inculpatului M.P. la pedeapsa de 4 luni inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, prevazuta de art. 184 alin. 1 si 3 Cod penal.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut urmatoarele:
La data de 20.07.2009, in jurul orei 10,30, partea vatamata R.A., minora in varsta de 10 ani, s-a deplasat pe drumul judetean DJ248, impreuna cu bunica sa, G.O., la un magazin situat pe raza localitatii L., intr-o zona frecventata de mai multi caini fara stapan, pentru a cumpara paine. La solicitarea nepoatei sale, G.O. a ramas pe loc, pe partea stanga a drumului, asteptand-o pe R.A. sa se intoarca de la magazin.
Dupa ce a iesit de la magazin, fetita a circulat o portiune de drum pe partea dreapta, pe sensul de mers spre C.. La un moment dat, in jurul orei 10,45, la km 1+900m, de frica unui caine care incepuse sa latre la ea, a decis sa traverseze si sa isi continue deplasarea pe partea stanga a drumului unde, la cateva zeci de metri, o astepta bunica sa. Uitandu-se in partea stanga, a vazut ca se apropia autoturismul Opel Astra break de culoare S, la volanul caruia se afla inculpatul M.P.. Partea vatamata a apreciat gresit viteza cu care se apropia autoturismul si timpul pe care il avea la dispozitie si s-a angajat in traversare, spre stanga, fara ca in acel loc sa existe vreo semnalizare care sa ii permita aceasta. Fiind surprins, inculpatul a apreciat in mod gresit ca o manevra de ocolire prin stanga a fetitei i-ar fi permis sa o evite fara a trebui sa franeze, si s-a indreptat spre partea stanga a drumului, insa partea vatamata a ajuns pe marginea din stanga a drumului si, dupa cativa pasi, a fost lovita din spate, chiar in momentul in care se intorcea sa vada daca acel caine traversa dupa ea, de autoturismul inculpatului, care nu a mai apucat sa actioneze sistemul de franare. Partea vatamata a fost lovita cu partea din fata dreapta a autovehiculului, fiind proiectata in aer si cazand pe carosabil in urma autoturismului, care si-a continuat pentru cativa metri deplasarea pe spatiul verde de pe marginea drumului, pana la oprire.
Partea vatamata a fost transportata de inculpat, cu masina sa, la locuinta bunicilor din apropiere, aici avand loc o discutie intre inculpat si parintii acesteia, cu care era ruda, in cadrul careia M.P. a incercat sa ii convinga sa declare ca fata cazuse dintr-un copac. In aceeasi zi, partea vatamata a fost transportata de tatal sau la spital.
Potrivit raportului de prima expertiza medico-legala nr. 571/15.04.2010, R.A. a prezentat excoriatii, hematom epicranian, comotie cerebrala, fractura coronara 23 si fractura subcapilara redusa chirurgical, leziuni ce au necesitat 50-55 de zile de ingrijiri medicale.
Potrivit concluziilor expertizei criminalistice efectuate in cauza de Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Iasi, viteza cu care se deplasa inculpatul anterior accidentului era de 53 km pe ora, impactul producandu-se la marginea din stanga a carosabilului, potrivit directiei de deplasare a autovehiculului, accidentul putand fi evitat chiar la viteza de 54 km pe ora daca inculpatul ar fi pastrat directia rectilinie de deplasare si ar fi actionat sistemul de franare, chiar daca acesta era eficient doar in proportie de 72%, manevra sa fiind una neinspirata.
In ceea ce priveste motivul pentru care partea vatamata a traversat strada, atacul unui caine, astfel cum a sustinut inculpatul, acesta ar fi fost, eventual, relevant, daca accidentul s-ar fi petrecut pe partea dreapta a drumului, deci fara ca acesta sa apuce sa execute manevre de evitare. Partea vatamata a sustinut ca acel caine nu a sarit sa o muste, dar ca decizia ei de a traversa in graba carosabilul a fost determinata de teama de un astfel de atac, fetita avand timp sa se asigure si sa observe apropierea masinii.
Instanta a constatat ca inculpatul a comis infractiunea din culpa, in modalitatea culpei fara prevedere, acesta neprevazand ca, prin manevra de ocolire prin stanga, putea cauza accidentarea victimei, desi ar fi trebuit si ar fi putut sa prevada un asemenea rezultat. Inculpatul avea obligatia de a pastra directia de deplasare a vehiculului si de a actiona imediat sistemul de franare, alegand in schimb manevra cea mai riscanta, de a incerca sa ocoleasca victima chiar pe directia spre care se indrepta aceasta, fara a incetini.
Instanta a apreciat ca, in cauza, se poate retine si o culpa concurenta a victimei, in sensul ca manevra acesteia de traversare prin loc nepermis, apreciind gresit timpul pe care il avea la dispozitie, a declansat starea de pericol la care a reactionat, prin manevra sa gresita, inculpatul, dar tinand cont de conduita inculpatului, de imprejurarile concrete ale comiterii faptei, de varsta victimei, aceasta culpa concurenta nu putea avea o proportie mai mare de 20% in lantul cauzal ce a dus la producerea accidentului.