Clauze abuzive. Clauza prin care Banca i?i rezerva facultatea de a modifica costurile contractuale suportate de imprumutatul fost angajat.

Prin sentinta civila nr. 7860 pronuntata de Judecatoria Iasi la data de 22 mai 2013 in dosarul nr. 2849/245/2013, instanta a admis in parte actiunea, a constatat nulitatea absoluta a clauzelor contractuale prevazute in art.10.1 si 10.2 din conditiile generale ale Conventiei de credit, a respins capatul de cerere in constatarea nulitatii clauzelor inscrise la pct.11 lit.a si b din Conditiile speciale ale Conventiei de credit.
Sesizata cu cerere de constatare a nulitatii  clauzelor incluse in art. 3 lit.d, 11 lita, lit.b din "conditiile speciale", art.10.1, art. 10.2 din "conditiile generale" ale conventiei de credit, instanta a retinut ca raporturile contractuale dintre reclamanta si parata intra sub incidenta Legii 193/2000, fiind vorba de raporturi decurgand dintr-un contract comercial incheiat intre un comerciant si consumatori, asa cum sunt definite aceste doua categorii la art. 2 din lege, aplicabilitatea acestei legi nefiind exclusa automat prin calitatea reclamantei de angajat al Bancii la data incheierii conventiei.
Cu privire la capatul de cerere privind constatarea nulitatii clauzelor inscrise la pct.11 lit.a si b din Conditiile speciale ale Conventiei de credit, instanta a apreciat ca rezervarea facultatii Bancii de a modifica costurile contractuale suportate de imprumutatul fost angajat prin alinierea lor la cele standard, in masura in care angajatul beneficiase de conditii preferentiale tocmai in considerarea calitatii sale, nu reprezinta o clauza de natura sa creeze un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor, ci vine sa restabileasca echilibrul rupt la momentul incheierii conventiei prin renuntarea de catre Banca la anumite beneficii in considerarea calitatii speciale a imprumutatilor. Mai mult, aceasta clauza nu este una standard preformulata, ci a fost introdusa in contract tocmai datorita conditiilor speciale de acordare a creditului (calitatea de angajat al Bancii a reclamantei) si reclamantii, semnand contractul, si-au asumat atat beneficiile de la acel moment (neimpunerea unui comision de risc de catre Banca), cat si modificarea situatiei odata cu pierderea calitatii de angajat a reclamantei, respectiv suportarea costurilor standard practicate de banca la momentul indeplinirii conditiei.
Faptul ca exista o discrepanta intre momentul incetarii calitatii de angajat a reclamantei  si momentul notificarii aplicarii costurilor standard, precum si modalitatea in care a fost implementata clauza prin modificarea dobanzii initiale, care era dobanda standard practicata de Banca la data incheierii contractului, in dobanda standard practicata de Banca la data notificarii, transfera problema pe taramul executarii contractului, iar in masura in care reclamantii apreciaza ca acest mod de lucru contravine dispozitiilor contractuale si le creeaza un prejudiciu patrimonial, se pot indrepta impotriva Bancii cu o actiune in raspundere contractuala ori pretentii in baza dreptului comun.