Anulare contract de donatie. Calitate procesuala pasiva.

     Deliberand asupra cauzei civile de fata instanta constata
urmatoarele:
     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de
24.03.2006 sub nr. 6848/2006 reclamantul C. L. a chemat in judecata pe
paratul Consiliul Local al Municipiului Iasi solicitand instantei ca prin
hotararea ce o va pronunta sa constate nulitatea absoluta contractului de
donatie transcris sub nr. 3794/20.06.1980 la Notariatul de Stat Judetean Iasi,
si sa fie obligata parata sa ii restituie in natura terenul ce face obiectul
donatiei.
     In motivarea actiunii reclamantul a aratat ca este unicul mostenitor al
parintilor sai C. I. A. si C. R.. La data de 20.06.1980 parintii sai au semnat
un act de donatie catre statul roman prin care au donat suprafata de 640 m.p.
teren situat in Iasi, str. C., nr. 16, actul de donatie fiind autentificat sub nr.
2774/20.06.1980. Sustine reclamantul ca actul de donatie este lovit de
nulitate absoluta, parintii sai fiind obligati sa doneze terenul pe care se afla si
casa in care locuiau. Prin adresa nr. 20338/14.08.1980 Consiliul popular al
Municipiului Iasi i-a comunicat tatalui sau faptul ca nu poate beneficia de
efectele decretului de expropriere intrucat terenul intrase deja in patrimoniul
statului. Intrucat nu aveau unde sa locuiasca parintii sai au primit o locuinta
sociala. Conform art. 966 Cod civil, intentia de a gratifica este o conditie
esentiala pentru ca actul de donatie sa fie valabil, in lipsa acesteia actul de
donatie fiind lipsit de nulitate absoluta. Arata reclamantul ca parintii sai nu
dorit sa doneze terenul, donatia fiindu-le impusa de reprezentantii statului
roman pe acel teren urmand sa se construiasca blocuri de locuit. In
consecinta reclamantul a solicitat admiterea actiunii asa cum a fost
formulata.
     In drept au fost invocate dispozitiile art. 966 cod civil si art. 112 Cod
procedura civila.
     
     Paratul Consiliul Local al Mun. Iasi a formulat intampinare prin care a
invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. In motivare paratul a aratat
ca beneficiarul direct al donatiei este statul roman, acesta avand calitatea de
donatar in contractul de donatie, potrivit Decretului nr. 478/1954 privitor la
donatiile facute statului. Consiliul Popular al Mun. Iasi (actualul Consiliu
Local Iasi), in momentul perfectarii contractului nu a avut calitatea de
donatar ci doar pe aceea de reprezentant al statului. Conform dispozitiilor
Decretului nr. 478/1954 calitatea consiliilor populare de reprezentanti ai
statului era limitata strict la acceptarea donatiilor facute statului. Din
dispozitiile decretului mentionat rezulta ca acestea nu reglementeaza
reprezentarea statului si in justitie ci doar in ceea ce priveste acceptarea
donatiilor. In plus reprezentarea Statului Roman in fata instantelor de
judecata este stabilita prin prevederile art. 3 alin. 1 pct. 56 din H.G.
208/2005. In sustinerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive, paratul a
mai invocat si dispozitiile art. 19, 67 alin. 1 , 121, 38 alin. 2 lit. f si 18 din
Legea nr. 215/2001. In ce priveste fondul cauzei paratul a aratat ca in ce
priveste motivarea ca donatia este lovita de nulitate absoluta pentru ca s-a
incheiat ca urmare a constrangerilor exercitate de catre autoritatile din acea
vreme, acesta constituie un motiv de nulitate relativa si nu un motiv de
nulitate absoluta. In ce priveste capatul de cerere privind restituirea in natura
a imobilului, paratul arata ca reclamantul avea la dispozitie calea speciala
reglementata de legea nr. 10/2001. In consecinta paratul a solicitat
respingerea actiunii ca neintemeiata.
     Reclamantul a solicitat introducerea in cauza in calitate de parat a
Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice.
     Paratul Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice a depus la
dosar intampinare prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale
pasive. In motivare paratul a aratat ca imobilul ce face obiectul cauzei nu
face parte din domeniul public sau privat al statului, astfel cum, rezulta din
dispozitiile Constitutiei si Anexa la legea nr. 213/1998. Potrivit Legii nr.
108/2004 pentru aprobarea O.U.G. 45/2003, consiliile locale prin organele
specializate au in posesie si administrare imobile de natura celor ce fac
obiectul cauzei.  In plus, conform dispozitiilor art. 25 din Decretul nr.
31/1954 raportat la art. 56 din H.G. 208/2005 rezulta ca Ministerul
Finantelor Publice reprezinta statul ca subiect de drepturi si obligatii in fata
instantelor, precum si in orice alte situatii in care acestea participa
nemijlocit, in nume propriu, in raporturi juridice, daca legea nu stabileste in
acest scop un alt organ. Mai arata parata ca reclamantul nu a dovedit faptul
ca imobilul ce face obiectul cauzei este in proprietatea sa. Avand in vedere
aceste considerente paratul a solicitat admiterea exceptiei invocate si
respingerea actiunii pentru lipsa calitatii sale procesuale pasive iar pe fondul
cauzei respingerea actiunii ca neintemeiate.
     Prin precizarile depuse la fila 45 din dosar reclamantul a aratat ca
intelege sa renunte la capatul de cerere privind restituirea in natura a
terenului ce a facut obiectul donatiei autentificate sub nr. 2774/20.06.1980.
     Prin sentinta civila nr. 263/12.01.2007 a fost admisa exceptia lipsei
calitatii procesuale pasive a paratului Statul Roman prin Ministerul
Economiei si Finantelor, fiind respinsa actiunea formulata in contradictoriu
cu acest parat pentru lipsa calitatii procesuale pasive. De asemenea a fost
respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Consiliul Local
Iasi, iar pe fond a fost respinsa actiunea ca neintemeiata.
     Prin decizia civila nr. 385/30.05.2007 a Tribunalului Iasi a fost admis
apelul formulat de reclamantul C. L., a fost desfiintata sentinta mentionata,
cauza fiind trimisa spre rejudecare.
     Prin cererea depusa prin serviciu registratura la data de 22.04.2009
reclamantul a solicitat introducerea in cauza in calitate de parat si a unitatii
administrativ teritoriale, Municipiul Iasi, prin primar.
     Legal citata, parata Municipiul Iasi prin primar nu a depus la dosar
intampinare.
     La solicitarea instantei au fost inaintate la dosar relatii din partea
Municipiului Iasi - Directia de Dezvoltare Urbana, Serviciul de Urbanism
(fila 62) si Municipiul Iasi - Directia de Dezvoltare Urbana - Serviciul
Cadastru .
     La termenul din data de 10.06.2009 a fost pusa in discutie exceptia
lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor  Consiliul Local Iasi si Statul
Roman prin Ministrul Economiei si Finantelor
     
     Analizand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a
paratilor Consiliul Local Iasi si Statul Roman prin Ministrul Economiei si
Finantelor, fata de dispozitiile art. 137 alin. 1 Cod procedura civila,
instanta retine urmatoarele:
     Calitatea procesuala pasiva in procesul civil trebui sa corespunda
calitatii de persoana obligata in cadrul raportului juridic de drept material
dedus judecatii.
     Din actele aflate la dosarul cauzei, instanta retine ca donatia a fost
incheiata de catre autorii reclamantului cu Statul Roman reprezentat de
Consiliul Popular al Municipiului Iasi, la data de 20.06.1980, conform
incheierii de autentificare nr. 2774 (fila 4 din dosarul nr. 6848/2006 al
Judecatoriei Iasi).
     Actul juridic a fost incheiat de parti intr-o perioada in care in Romania
guverna o alta randuire constitutionala si politica, legislatia avuta in vedere
la acel moment fiind in mare parte abrogata la momentul de fata.
     Pentru a analiza in concret, la acest moment, cine este beneficiarul
actului de donatie trebuie avuta in vedere, pe langa legislatia in vigoare la
data realizarii donatiei si cea in vigoare la data judecatii.
     Astfel, instanta retine ca la momentul intocmirii actului de donatie
singurul titular al dreptului de proprietate era statul, bunurile care intrau in
patrimoniul acestuia, intrau si in cel al unitatilor administrativ teritoriale,
insa nu cu titlu de proprietate, pentru acestea din urma, ci cu titlu de
administrare. Decretul nr. 478/1954 a prevazut expres faptul ca in cazul
donatiilor oferite statului acesta era reprezentat de Consiliul Popular, desi,
potrivit Decretului 31/1954, aflat si el in vigoare la acea data, reprezentarea
Statului se facea prin Ministerul de Finante.
     In prezent, Legea 213/1998 astfel cum a fost modificata, face o neta
distinctie intre bunurile aflate in proprietatea statului si cele aflate in
proprietatea unitatilor administrativ teritoriale.
     In privinta litigiilor ce privesc bunuri asupra carora dreptul de
proprietate apartine statului, calitate procesual pasiva o are Statul Roman
prin reprezentantul sau Ministerul de Finante, potrivit art. 12 alin. 5 din
Legea 213/1998.
     Imobilul ce face obiectul prezentului litigiu se afla in mod evident in
proprietatea unitatii administrativ teritoriale, fiind inclus in acest sens in
categoria bunurilor ce fac parte din domeniul public de interes local,
conform art. 6 din Legea 213/1998. In acelasi sens, a fost formulat si
raspunsul primit de la Municipiul Iasi, Directia de Dezvoltare Urbana
Serviciul Cadastru depus la dosar.
     In concluzie, interpretand actul de donatie din perspectiva legislatiei
actuale, respectiv Legea 213/1998, beneficiarul liberalitatii este unitatea
administrativ teritoriala si nu Statul Roman.
     Pentru aceste motive de fapt si de drept, instanta urmeaza a admite
exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului Statul Roman,
respingand actiunea formulata in contradictoriu cu acesta pentru lipsa
calitatii procesuale pasive a acestuia.
     In ceea ce priveste calitatea procesuala pasiva a Consiliului Local Iasi,
instanta apreciaza ca aceasta este infirmata de dispozitiile Legii nr. 
215/2001.
     Legea administratiei publice locale, astfel cum a fost modificata, face
o neta distinctie intre unitatile administrativ teritoriale, persoane juridice de
drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu si
autoritatile locale, deliberative si executive.
     Astfel, potrivit dispozitiilor art. 21 din Legea nr. 215/2001 a
administratiei publice locale, ca unitatile administrativ teritoriale, respectiv
comunele, orasele, municipiile si judetele, sunt persoane juridice de drept
public, avand un patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina, in
conditiile in care, astfel cum prevede art.23 din acelasi act normativ,
consiliile locale si primarii reprezinta autoritati ale administratiei publice
prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii,
functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile
publice ale localitatii, in conditiile legii.
     Astfel, Consiliul Local Iasi are atributii privind administrarea
domeniului public si privat nu are calitatea de titular al dreptului de
proprietate publica sau privata. Dreptul conferit de lege Consiliului Local de
a administra patrimoniul public si privat al unitatii administrativ teritoriale
nu face altceva decat sa sublinieze faptul ca acesta este doar o autoritate
deliberativa, luand decizii asupra bunurilor care se afla insa in patrimoniul
unitatii administrativ teritoriale, Municipiul Iasi.
     Efectul subsidiar al unei eventuale admiteri a prezentei actiuni ar avea
repercusiuni asupra dreptului de proprietate insasi, scotand bunul din
patrimoniul paratului, depasind astfel sfera dreptului de administrare.
     Pentru motivele de fapt si de drept anterior mentionate, instanta
urmeaza a admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului
Local Iasi, respingand actiunea formulata in contradictoriu cu acesta pentru
lipsa calitatii procesuale pasive a paratului.
     
     Analizand actele si lucrarile dosarului in ce priveste cererea
formulata in contradictoriu cu paratul Municipiul Iasi prin Primar,
instanta retine urmatoarele:
     Prin contractul de donatie transcris sub nr. 3794/20.06.1980 la
Notariatul de Stat judetean Iasi numitii C. R. si C. I. A. (autorii
reclamantului) au donat in favoarea statului roman suprafata de teren de 640
m.p. teren situat in Iasi, str. C., nr. 16
      Dupa cum reiese din depozitiile celor doi martori audiati in cauza,
constructia edificata pe acest teren a constituit locuinta familiei parintilor 
reclamantului pana in anului 1980, cand acestia au solicitat demolarea casei
(astfel cum rezulta din autorizatia nr. 33/09.05.1980- fila 16 din dosarul nr.
6848/2006 al Judecatoriei Iasi) si totodata au intocmit pentru terenul
suprafata de 640 m.p. actul de donatie transcris sub nr. 3794/20.06.1980 la
Notariatul de Stat judetean Iasi - donatie acceptata prin Decizia
nr.341/10.05.1980 a Comitetului Executiv al fostului Consiliu Popular al
judetului Iasi.
      Cu privire la conditiile in care a fost intocmit actul de donatie mai sus
aratat, instanta retin. in planul de sistematizare, regimul comunist a declansat
o serie de presiuni specifice asupra tuturor proprietarilor, inclusiv parintilor
reclamantului - C. R. si C.I.A. -  presiuni care au culminat cu intreruperea
alimentarii cu energie electrica, apa potabila.
      Instanta subliniaza insa ca toate aceste presiuni nu pot fi considerate
ca avand natura juridica a unor "violente" in sensul art.953, 956 si 961
C.civ., intrucat prin ele nu se ameninta cu un rau concret de natura sa
produca o temere care sa determine incheierea actului juridic in discutie, ci
se urmarea formarea convingerii ca hotararea autoritatilor comuniste este
implacabila si ca orice impotrivire ar fi inutila, indemnandu-se astfel
proprietarii vizati la o supunere resemnata - scop ce s-a si realizat de altfel,
din moment ce toti proprietarii imobilelor aflate in zona de sistematizare au
sfarsit prin a-si demola propriile case si a-si dona apoi terenurile catre stat,
mutandu-se apoi in apartamente la bloc.
      Fata de situatia de fapt mai sus expusa, instanta apreciaza ca fiind
evident ca, in realitate, scopul imediat (causa proxima) urmarit de catre
donatori atunci cand la data de 20.06.1980 s-au hotarat sa incheie actul de
donatie nu a fost nicidecum intentia de a gratifica statul (animus donandi), ci
doar acceptarea unei situatii fara iesire.
     Solutia se impune, intrucat instanta considera ca in speta nu se poate
retine nici un motiv rezonabil pentru ca donatorii sa fi dorit cu adevarat sa-si
micsoreze intr-un mod atat de substantial patrimoniul, fara a urmari
obtinerea altui folos patrimonial in schimb, actionand astfel in detrimentul
interesului lor si al familiei lor.
     Ca atare, avand in vedere ca lipsa intentiei de a gratifica retinuta de
catre instanta determina lipsa scopului imediat, ca element al cauzei actului
juridic civil cu titlu gratuit, lipsind deci un element esential al actului juridic
civil, instanta constata ca, pe cale de consecinta, in drept devin incidente
disp. art.948, 996 teza I si art.967 Cod civil, sanctiunea care se impune fiind
cea a nulitatii absolute a contractului.
     In consecinta, tinand cont si de imprejurarea ca in urma decesului
donatorilor C. R.si C. I. A., dreptul acestora de a invoca nulitatea absoluta a
contractului s-a transmis, in cadrul devolutiunii succesorale legale,
reclamantului C. L. (in calitate de fiu)- dupa cum reiese din certificatul de
mostenitor aflat la fila 6 din dosarul nr. 6848/2006 al Judecatoriei Iasi -
instanta apreciaza ca cererea dedusa judecatii este in mod evident intemeiata.
     Prin urmare instanta va admite actiunea formulata in contradictoriu cu
paratul Municipiul Iasi prin Primarul municipiului Iasi si va constata
nulitatea absoluta a contractului de donatie transcris sub nr. 3794/20.06.1980
la Notariatul de Stat judetean Iasi
     In ceea ce priveste capatul de cerere privind restituirea in natura a
terenului in suprafata de 640 m.p. ce a facut obiectul contractului de donatie
nr. 2774/20.06.1980 instanta retine ca prin precizarile depuse la fila 45 din
dosarul nr. 6848/2006 al Judecatoriei Iasi reclamantul a aratat ca intelege sa
renunte la judecarea acestui capat de cerere.
     Retinand ca in cauza sunt indeplinite cerintele art.246 C.pr.civ.,
instanta urmeaza sa ia act de renuntarea reclamantului la judecarea capatului
de cerere privind restituirea in natura a imobilului.