Partaj succesoral. Calitate procesuala activa.

     Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Iasi la data de
17/11/2008 reclamanta B E a solicitat partajul succesoral ramas de pe urma
defunctei sale mame in contradictoriu cu fratele ei C C. Reclamanta a
precizat ca masa succesorala este compusa din teren intravilan loc. Cornesti,
com. Miroslava, jud. Iasi si casa de locuit situata in aceeasi comuna. S-a mai
precizat in cererea de chemare in judecata faptul ca reclamanta se impaca
foarte bine cu fratele ei, ajungand la un acord cu acesta in privinta partajului.
In dovedirea cererii de chemare in judecata reclamanta a anexat copia
sentintei civile nr. 9094/4.09.2008 a Judecatoriei Iasi.
Cererea a fost legal timbrata.
Paratul, legal citat s-a prezentat in fata instantei si la data de
20/01/2009 a de pus intampinare prin care a aratat ca a adus imbunatatiri
substantiale la casa care face parte din masa partajabila, solicitand sa fie
despagubit.
Ulterior, la data de 23/04/2009 ambele parti s-au prezentat personal in
fata instantei precizand ca doresc sa incheie o tranzactie, renuntand la orice
alta pretentie reciproca.
In sedinta publica din data de 14/05/2009 C F si P I au formulat cerere
de interventie in nume propriu in dosar, solicitand partajarea averii ramase
de pe urma defunctei lor mame. In mod expres au solicitat iesirea din
indiviziune si asupra terenului situta in extravilanul comunei Miroslava in
suprafata de 2,16 mp indicat in titlul de proprietate nr. 274448/2008.
     Cererea a fost legal timbrata.
Aceasta cerere de interventie a fost incuviintata in principiu la data de
18/06/2009.
In favoarea tuturor partilor instanta a incuviintat proba cu inscrisuri.
Fata de exceptia lipsei calitatii procesuale active a intervenientilor,
exceptie de fond, absoluta si peremptorie, instanta retine:
Prin cererea de interventie introdusa la data de 14/05/2009 si
incuviintata in principiu de catre instanta de judecata in sedinta publica din
data de 18/06/2009 C F si P I au solicitat partajul de pe urma defunctei lor
mame, mentionand in mod expres faptul ca aspectele consemnate si hotarate
prin sentinta civila 9094/2008, nu corespund adevarului, ei facand acte de
acceptare tacita a mostenirii ramase dupa aceasta defuncta prin demersurile
facute la Primarie, eliberarea anexei I si demersurile facute la Comisia
Locala de Fond Funciar.
Retine instanta faptul ca prin sentinta civila nr. 9094 din 4/09/2008 s-a
admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a numitilor C F si P I,
respingandu-se in consecinta actiunea formulata de acestia in contradictoriu
cu C C si B A, avand ca obiect partaj succesoral ramas de pe urma defunctei
lor mame. Solutia acestei instante a ramas irevocabila.
Autoritatea de lucru judecat cunoaste doua manifestari procesuale,
aceea de exceptie procesuala, conform art. 1201 cod civil si art. 166 cpc si
aceea de prezumtie, mijloc de proba de natura sa demonstreze ceva in
legatura cu raporturile juridice dintre parti, conform art. 1200 pct. 4 si art.
1202 alin 2 cod civil.  Prin urmare, efectul pozitiv al autoritatii de lucru
judecat (modalitatea in care au fost dezlegate anterior anumite aspecte
litigioase in raporturile dintre parti, fara posibilitatea de a se statua diferit) se
impune in cel de al doilea proces care are legatura cu chestiunea litigioasa
dezlegata anterior, fara posibilitatea de a mai fi contrazis. Aceasta
reglementare a autoritatii de lucru judecat in forma prezumtiei vine sa
asigure, din nevoia de ordine si stabilitate juridica, evitarea contrazicerilor
intre considerentele hotararilor judecatoresti. Mai mult, potrivit art. 1200 pct.
4 rap la art. 1202 alin 2 cod civil, in relatia dintre parti, aceasta prezumtie are
caracter absolut, fapt ce face imposibila introducerea unei noi actiuni in
cadrul careia sa se pretinda stabilirea contrariului a ceea ce s-a statuat de
judecatorul anterior.
Prin urmare, in cadrul acestei actiuni, instanta este tinuta de solutia
pronuntata in cadrul dosarului 9705/245/2008, cauza in care s-a statuat in
mod irevocabil faptul ca intervenientii nu au acceptat in termenul legal
succesiunea ramasa de pe urma mamei lor, neavand in consecinta calitate
procesuala in cadrul unui proces de partaj de pe urma acesteia.
Pentru aceste motive de fapt si de drept, instanta va admite exceptia
invocata, respingand cererea de interventie ca fiind promovata de persoane
care nu au calitate procesuala activa.
Analizand fondul cererii principale instanta retine:
Conform certificatului de deces anexat la data de 31/10/2006 s-a
deschis succesiunea ramasa de pe urma defunctei C E.
Calitatea de mostenitori legali ramasi de pe urma acestei defuncte
revine descendentilor acesteia B A si C C, certificatele de nastere anexate la
prezentul dosar facand dovada in acest sens. Cota ce le revine celor doi
mostenitori este egala, de 1/2 conform art. 669 cod civil.
Din titlul de proprietate anexat la dosarul cauzei si adeverinta emisa
de catre Primaria Miroslava, jud. Iasi, reiese faptul ca masa succesorala
ramasa de pe urma acestei defuncte este formata din dreptul de proprietate
asupra terenului de 1305 mp din intravilanul comunei Cornesti, jud. Iasi si
casa in suprafata de 80 mp situata in aceeasi localitate. Aceste bunuri au fost
identificate prin schita intocmita de catre geodezul FS.
Mostenitorii legali au precizat expres faptul ca nu solicita in prezenta
cauza decat iesirea din indiviziune cu privire la terenul situat in intravilanul
loc. Cornesti, jud. Iasi.
     In drept, instanta retine dispozitiile art. 728 cod civil potrivit carora:
"Nimeni nu pote fi obligatu a remane in indivisiune. Unu coerede pote ori
candu cere impartela succesiunei, chiaru candu aru esiste conventiuni sau
proibitiuni contrarii."
     Conform dispozitiilor art. 271 cpc instanta va lua act de invoiala
partilor in privinta modalitatii concrete de sistare a indiviziunii.
     In privinta cererii accesorii a reclamantei de obligare a
intervenientilor la plata cheltuielilor de judecata, in temeiul art. 274 cpc
instanta urmeaza a o respinge ca nefondata, luand in considerare faptul ca
aceste cheltuieli dovedite (taxa judiciara timbru, timbru judiciar) nu au fost
realizate exclusiv pentru respingerea apararilor intervenientilor.