Actiune in rectificarea titlului de proprietate. Calitate procesuala pasiva.

Prin sentinta civila nr. 12832 din 6 noiembrie 2008, Judecatoria Iasi a respins actiunea formulata de catre reclamanta HP in contradictoriu cu parata Comisia com. pt. aplic. Lg. 18/1991 Tomesti, prin care se solicita obligarea acesteia din urma la rectificarea titlului de proprietate nr. 150850/1994, in sensul de a mentiona corect numerotarea tarlalelor si parcelelor inscrise.
Instanta a invocat si a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, motivand ca in cazul situatiilor juridice pentru a caror realizare calea justitiei este obligatorie, calitatea procesuala pasiva  apartine  celui fata de care se poate realiza interesul  respectiv; or, in cauza, raportat la actul a carui rectificare se solicita, acesta este un act emis de catre Comisia jud. pt. aplic. Lg. 18/1991, conform prevederilor legii fondului funciar si prin urmare, doar emitentul actului are calitatea de a rectifica inscrisul pe care l-a emis.
In ceea ce priveste fondul cauzei, instanta a retinut ca prin referatul Comisiei locale Tomesti de fond funciar s-a propus rectificarea titlului de proprietate din 1994,  in sensul de a se trece in alte numere de parcela si tarla pentru o suprafata din extravilan si respectiv amplasamentul acesteia ca fiind in extravilan Iasi si nu Tomesti.
Pe de o parte, instanta a observat ca potrivit art.51 din Legea 18/1991 cu modificarile ulterioare, Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze ori sa invalideze masurile stabilite de comisiile locale;  de asemenea, conform  art. 27 alin. 7 din Hotararea nr. 890/2005, “dupa analizare Comisia judeteana, prin hotarare, va solutiona contestatiile, va valida sau invalida propunerile, in termen de 30 de zile de la primire si le va transmite, prin delegat, in termen de 3 zile comisiilor locale (....). Din textele legale citate, reiese ca legal competenta de emitere a hotararii privind solutionarea propunerilor comisiilor locale revine de drept Comisiei judetene de Fond funciar, iar obiectul investirii instantei il poate constitui exclusiv plangerea impotriva hotararii Comisiei Judetene ( art.53 din legea 18/1991).
 Pe de alta parte, reclamanta a solicitat rectificarea titlului de proprietate emis in beneficiul sau. Or, rectificarea este definita lingvistic ca fiind actiunea de corectare, corijare, indreptare, remediere. De esenta rectificarii este faptul ca aceasta presupune exclusiv indreptarea unor erori materiale, fara ca prin aceasta sa se poata schimba intinderea dreptului sau conditiile de exercitiu ale acestuia. Or, in conditiile in care se invoca un alt amplasament cererea nu poate avea ca obiect rectificarea titlului, Legea 169/1997 prevazand sanctiunea juridica a nulitatii pentru reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea unor persoane neindreptatite. De asemenea, schimbarea parcelei incluse pe titlul de proprietate presupune probarea temeiniciei modificarii pretinse, inclusiv stabilirea amplasamentului real al acesteia prin raportare la planurile parcelare, procesele verbale de punere in posesie in zona  si schitele terenurilor, in conditiile art.75 din HG 890/2005, nefiind suficient referatul Comisia comunale pt. aplic. Lg. 18/1991 Tomesti, intrucat aceeasi comisie a eliberat si fisa initiala de punere in posesie, pe care actualmente o considera eronata.