anulare act

Prin actiunea civila promovata la aceasta instanta si inregistrata cu nr.1760/21.12.2006 reclamantul A. G. i-a chemat in judecata pe paratii A. C. si A. M. C. pentru ca prin hotararea ce se va pronunta , sa se dispuna anularea certificatului de mostenitor nr.57 din 15.05.2002 si acordarea cheltuielilor de judecata.Reclamantul a motivat  ca la data de 22.01.2002 a decedat sotia sa A. M. , iar la un interval  de timp de 6 saptamani a decedat si unicul lor fiu A. M. G. care i-a avut ca mostenitori pe cei doi parati din cauza de fata in calitate de sotie supravietuitoare si respectiv descendent direct. S-a aratat in motivarea cererii, ca dezbaterea succesiunii defunctei A. M. a avut loc la data de 15.05.2002 eliberandu-se de catre B.N.P.F. G.C. certificatul de mostenitor nr.57 in care apare ca mostenitor acceptant A. M. G. care era decedat si care in intervalul de timp scurs de la deschiderea succesiunii mamei sale nu a facut acte de acceptare a mostenirii lasate de catre aceasta.Reclamantul a sustinut ca actul contestat nu ar fi trebuit sa faca referire decat la parati, in calitate de mostenitori ai defunctei prin intermediul institutiei retransmiterii succesorale iar nu la fiul sau decedat la data emiterii certificatului sau de mostenitor, solicitand totodata sa se constate ca nici A. C. si nici A.M. C. nu au acceptat in termenul prevazut de lege mostenirea dezbatuta la data de 15.05.2002.In sustinerea acestei din urma cereri, reclamantul a teoretizat ca transmiterea mostenirii opereaza chiar daca mostenitorul a decedat inlauntrul termenului de acceptare a mostenirii, neexercitand dreptul sau de acceptare, dar nici nu a repudiat-o, fiindca din patrimoniul retransmis face parte si aceasta optiune care poate si trebuie exercitata de catre beneficiari in perioada ramasa pana la implinirea termenului de prescriptie. Daca acest termen a expirat, beneficiarul retransmiterii trebuie sa dovedeasca aspectul ca mostenitorul a acceptat mostenirea in termen , sau ca a murit inainte de expirarea termenului si acceptarea a fost facuta de el in caz contrar, stingandu-se prin prescriptie titlul sau de mostenitor.In drept, reclamantul si-a intemeiat actiunea pe dispozitiile art.654 din Codul civil si pe cele ale art.88 din Legea nr.36/1995 iar in dovedire, a depus la dosar actul a carui nulitate se invoca si certificatul de mostenitor suplimentar nr.58/15.05.2002. Prin intampinare, paratii au solicitat respingerea actiunii reclamantului si obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecata, sustinand in esenta ca certificatul de mostenitor contestat a fost corect emis, ca la data deschiderii succesiunii defunctei A. M. fiul acesteia era in viata astfel ca nu putea fi reprezentat de catre propriii mostenitori si ca ei au facut in termenul prevazut de art.700 din Codul civil acte de acceptare expresa a mostenirii defunctei A. M., in acest sens fiind declaratia de acceptare expresa a mostenirii data de paratul A.M. C. sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale nr.7466/09.04.2004, cererea pentru eliberarea certificatului de mostenitor nr.58 din 15.05.2002 si cererea de chemare in judecata a reclamantului, solutionata prin S.C. nr.2172/15.11.2002, definitiva si irevocabila, inscrisuri pe care de altfel, paratii le-au depus la dosarul cauzei. Invocand prevederile art.88 alin.1 din Legea nr.36/1995 potrivit carora cei vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor pot cere instantei anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, paratii au apreciat ca reclamantul nu justifica interes in a promova actiunea intrucat nu a suferit nicio vatamare si au invocat totodata si exceptia prescriptiei extinctive in cauza.Analizand actele si lucrarile dosarului,  instanta retine ca prin S.C. nr.2172/15.12.2002 a Judecatoriei Filiasi ramasa definitiva prin D.C. nr.556/25.03.2003 a Tribunalului Dolj si irevocabila prin D.C. nr.2931/24.09.2003 a Curtii de Apel Craiova s-a dispus iesirea din  indiviziune a reclamantului  si paratilor din prezenta cauza cu privire la masa succesorala ramasa dupa decesul defunctei A. M., survenit la data de 22.01.2002 si cu privire la masa succesorala ramasa dupa decesul defunctului A.M. G., survenit la data de 08.03.2002, paratilor atribuindu-li-se calitate procesuala si vocatie succesorala concreta in raport cu ambele succesiuni.In cauza respectiva s-a infatisat si certificatul de mostenitor nr.57/2002, instanta pronuntand solutia in raport de ansamblul actelor si lucrarilor dosarului si care se regasesc partial si in cauza de fata. Precizarea prezinta relevanta prin prisma analizarii exceptiei extinctive invocata prin intampinare . In ceea ce priveste certificatul de mostenitor nr.57 din 15.05.2002 criticat pentru mentiunile sale de catre reclamant prin cererea de chemare in judecata, trebuie retinut ca acesta este un act de natura necontencioasa si care produce efecte declarative de drepturi, sanctiunea nulitatii fiindu-i aplicabila intocmai ca oricarui alt act juridic civil.
Motivele invocate insa, respectiv ca unul dintre mostenitorii defunctei A. M. cu privire la care s-a intocmit certificatul nr.57/2002, mostenitor care figureaza in act, era decedat la data derularii procedurii succesorale notariale si ca succesorii lui nu au acceptat mostenirea in termen, determina calificarea nulitatii ca fiind una relativa iar nu absoluta, intrucat interesul afectat este unul particular existent doar in persoana si in patrimoniul reclamantului.Chiar daca nu s-a referit expres la interesul urmarit prin promovarea actiunii, se poate deduce cu usurinta ca acesta consta in obtinerea calitatii de unic mostenitor al sotiei predecedate si culegerea intregii mase succesorale a defunctei. De altfel, reclamantul insusi a caracterizat nulitatea ce afecteaza , in opinia sa , actul de mostenitor, solicitand "anularea " acestuia iar nu  " constatarea nulitatii sale absolute".Asa fiind, instanta urmeaza sa faca aplicarea prevederilor Decretului nr.167/1958 referitoare la prescriptia extinctiva , actiunea in anulare aflandu-se sub reglementarea actului normativ mentionat, si urmeaza sa acorde eficienta juridica dispozitiei continute in art.9 alin.2 conform careia " In caz de viclenie ori eroare sau in celelalte cazuri de anulare, prescriptia incepe sa curga de la data cand cel indreptatit _ a cunoscut cauza anularii, insa cel mai tarziu de la implinirea a 18 luni de la data incheierii actului." Termenul de 3 ani a inceput sa curga pentru reclamant chiar de la data intocmirii certificatului de mostenitor a carui nulitate de invoca , intrucat el a participat la procedura succesorala notariala, fiind mentionat in act ca mostenitor acceptant, ceea ce presupune , fara indoiala, ca a fost citat si s-a prezentat in fata notarului public , asumandu-si titlul de mostenitor.
Mai mult decat atat, reclamantul a fost parte in procesul in care s-a prezentat acest certificat si care s-a solutionat prin S.C. nr.2172/15.11.2002.
Este evident deci ca a solicita anularea actului la mai mult de 4 ani de la cunoasterea motivelor de nulitate este un demers tardiv ce nu mai poate beneficia de concursul statului pentru finalizarea lui in fond.Pe langa exceptia prescriptiei dreptului la actiune, paratii s-au referit in intampinare si la lipsa de interes a reclamantului de a formula prezenta cerere de chemare in judecata, in conditiile in care nu a suferit nicio vatamare prin emiterea certificatului de mostenitor si a fost parte la imparteala succesorala judiciara. Concursul intre aceasta exceptie de fond si cea a prescriptiei, urmeaza a fi solutionat in favoarea celei din urma caci, nevalorificarea unui drept in termenul legal de prescriptie paralizeaza orice analiza ulterioara asupra respectivului drept.Fata de considerentele expuse si admitand exceptia prescriptiei extinctive invocate, instanta urmeaza sa respinga actiunea reclamantului.
Respinge actiunea civila avand ca obiect " anulare act" formulata de reclamantul A.G., impotiva paratilor A. C. si A. M. C.,