In cazul bunurilor aflate in indiviziune, actele de administrare ce sunt profitabile tuturor pot fi efectuate chiar de catre unul dintre coproprietari, cu privire la intregul bun.

Prin cererea inregistrata pe rolul  Judecatoriei C, reclamanta X a chemat in judecata pe paratii A, B, C, D, E, F, G, H, I, J, K solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna:
- partajul averii succesorale raportat la bunurile ramase de pe urma defunctului SI, respectiv: stabilirea masei partajabile,calitatii de mostenitor, stabilirea cotelor ce se cuvin, partajarea raportat la cotele stabilite a fructelor rezultate din contractele de arenda incheiate cu privire la bunurile mostenite, de la data incheierii contractelor.
In motivarea cererii reclamanta arata ca SI a decedat in anul 1966, ramanand mostenitori legali: sotia supravietuitoare si trei fii toti decedati la data promovarii actiunii.
 Reclamanta a aratat ca, de pe urma decesului defunctului SI au ramas urmatoarele bunuri:
- o suprafata de teren agricol de 8,00 ha, dobandita in baza Titlului de proprietate eliberat de Comisia pentru Stabilirea dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
- o suprafata de teren agricol de 10,00 ha, dobandita in baza Titlului de proprietate eliberat de Comisia pentru Stabilirea dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
o suprafata de teren agricol de 3,88 ha, dobandita in baza Adresei primariei.      A aratat, de asemenea, ca in anul 2000, s-a incheiat  contractul de arenda prin care arendasul se obliga anual, la plata arendei in bani sau natura, reprezentand contravaloarea a 600kg/ha echivalent grau.
- in anul 2003-16.000.000 lei, in anul 2004-24.000.000 lei, in anul 2005-28.800.000lei, rezultand un total de 68.800.000lei, neimpartit catre toti mostenitorii de drept, motiv pentru care s-a solicitat partajarea sumei totale respective.
Paratii au formulat intampinare prin care au solicitat pe cale de exceptie exceptia necompetentei teritoriale a judecatoriei
          Cererea de chemare in judecata a fost precizata de reclamanta in sensul ca  beneficiarii partajarii bunurilor sunt mostenitorii in viata, in cauza fiind vorba de succesiuni succesive, deoarece bunurile supuse partajarii sunt bunuri ce provin de la autor defunct SI, iar cererea o reprezinta dezbaterea unor mosteniri succesive care vizeaza bunurile, de aceea trebuie private ca un tot unitar, actiunea unica tinzand in final la problemele legate de ultima succesiune.
S-a argumentat in sensul ca, pentru cei patru defuncti morti ulterior autorului comun, nu ne aflam in prezenta unor cereri accesorii, iar prorogarea legala de competenta nu poate opera cu incalcarea normelor de competenta teritoriala exclusiva .
 S-a mai mentionat ca mostenirile sunt successive si privesc aceleasi bunuri, iar practica judiciara este in sensul ca pot fi rezolvate ca un tot unitar, competenta teritoriala apreciindu-se in functie de ultimul domiciliu al ultimului defunct.
          Prin sentinta Judecatoria a admis exceptia necompetentei teritoriale raportat la art.14 punct 2, coroborat cu art.13 punct 1 Cod de procedura civila.
Impotriva sentintei mentionate a formulat recurs reclamanta, recursul fiind  respins ca nefondat.
Instanta din oficiu a invocat exceptia necompetentei teritoriale a Judecatoriei.
Prin Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei a fost solutionat conflictul de competenta fiind stabilita competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Din titlurile de proprietate eliberate de Comisia pentru Stabilirea dreptului de Proprietate asupra Terenurilor reiese ca le-a fost  reconstituit dreptul de proprietate de pe urma numitului SI asupra suprafetelor de 10 ha de teren extravilan, 8 ha de teren extravilan, 2 ha de teren extravilan si 1,68 ha de teren extravilan.
Instanta constata ca potrivit art. 8, 11,36 si 48 din Legea nr. 18/1991 stabilirea 8 reconstituirea) dreptului de proprietate se face la cerere depusa de fostii proprietari sau mostenitorii lui. Daca mostenitorii fostului proprietar nu au formulat cererea prevazuta de lege, nu beneficiaza de reconstituirea dreptului de proprietate. Asadar se constata ca desi au acceptat pur si simplu sau sub beneficiu de inventar mostenirea lasata de fostul proprietar al terenului decedat, prin derogare de la principiul indivizibilitatii optiunii succesorale, pot renunta prin abstentiune la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului. In privinta terenului ei sunt considerati ca au acceptat mostenirea numai prin cererea pe care o fac comisiei ( art. 13 alin. 2 din  Legea nr. 18/1991).
De asemenea potrivit art. 13 alin. 3 din  Legea nr. 18/1991 titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmand ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
Astfel in cauza de fata au facut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor mentionate mai sus doar cei ce sunt mentionati in aceste titluri respectiv.
Ceilalti mostenitori respectiv deoarece nu au formulat cererea prevazuta de lege, nu beneficiaza de reconstituirea dreptului de proprietate.
Potrivit art. 13 alin. 3 din  Legea nr. 18/1991 instanta va stabili calitatea si cotele ce li se cuvin mostenitorilor inscrisi in titlurile de proprietate care prin formularea cererii de retrocedare au acceptat mostenirea in ceea ce priveste aceasta suprafata teren.
Din actele de stare civila si inscrisurile depuse la dosar si prevederile art. 13 alin. 3 din  Legea nr. 18/1991 se vor stabili  calitatea si cotele mostenitorilor cu privire la masa succesorala.
Cu privire la partajarea sumelor de bani rezultate din administrarea bunurilor din masa succesorala instanta constata ca acestea bunuri au fost arendate iar veniturile obtinute au fost folosite pentru achitarea taxelor si impartite intre coindivizari.
Astfel prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in cauza toti mostenitorii trecuti in titlurile de proprietate au intrat in posesia masei succesorale ramanand insa in indiviziune. Fructele au fost obtinute prin arendarea acestor terenuri. Astfel in cazul bunurilor aflate in indiviziune,  actele de administrare ce sunt profitabile tuturor pot fi efectuate chiar de catre unul dintre coproprietari, cu privire la intregul bun. In cauza de fata SE a arendat suprafetele de teren respective si a achitat taxele aferente acestor terenuri. De asemenea sumele de bani obtinute au fost impartite, ceea reprezinta un partaj voluntar al fructelor rezultate din administrarea acestor bunuri.
In aceste conditii cererea paratei de impartire a sumelor de bani ce au fost obtinute din arendare este neintemeiata cat timp aceste sume nu se mai afla la parata care a incheiat contractul de arendare ci au fost deja impartite.
Sentinta a ramas irevocabila prin respingerea recursului la 08.05.2012.