Chiar daca s-a inceput construirea casei de locuit in perioada cand partile traiau in concubinaj, finalizarea cladirii a avut loc dupa casatorie, ambii soti contribuind la ridicarea ei. Acest fapt conduce la concluzia ca imobilul poate fi considerat ...

    
      Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante reclamanta X a chemat in judecata pe paratul Y, solicitand ca prin hotarare judecatoreasca sa se faca partajul bunurilor comune dobandite de parti in timpul casatoriei in cote egale de 1/2 pentru fiecare.
      In motivarea cererii, reclamanta arata ca prin sentinta s-a dispus desfacerea casatoriei. Inainte de incheierea casatoriei, paratul a concesionat doua loturi de 300 mp. Dupa casatorie, partile au inceput constructia unei case, pe care au finalizat-o in decurs de 3 ani. Acestia au mai dobandit impreuna si o serie de bunuri mobile aflate in posesia paratului.
      Prin intampinarea depusa la dosar paratul a solicitat respingerea cererii principale, pe motiv ca imobilul casa de locuit a fost construit cu banii lui si ai parintilor sai. In subsidiar, in cazul in care se va constata ca imobilul este bun comun, solicita sa i se atribuie in natura casa, paratul fiind cel care locuieste in ea.
      Prin sentinta, definitiva si irevocabila prin neapelare, s-a dispus desfacerea casatoriei incheiata intre parti pe baza acordului sotilor.
      Din contractul de concesiune rezulta ca Primaria, i-a concesionat paratului terenul in suprafata de 300 mp. pentru construirea de locuinta.
      Din autorizatia de construire rezulta ca paratul a fost autorizat sa construiasca o locuinta.
      Din contractul de vanzare-cumparare cu plata in rate, din facturile si chitantele fiscale depuse la dosar rezulta ca numitul Y a fost cel care a achizitionat bunuri mobile, precum si o serie de materiale de constructie.
      La interogatoriul luat de reclamanta, paratul nu a recunoscut ca in timpul casatoriei el si reclamanta au construit o casa de locuit si au dobandit impreuna o serie de bunuri mobile aflate in posesia lui.
      La interogatoriul luat de parat, reclamanta nu a recunoscut ca ea nu a avut nici o contributie la construirea casei, ca imobilul este bun propriu al paratului si ca bunurile mobile solicitate au fost cumparate de tatal acestuia.
      Martorele A si B, audiate la cererea reclamantei, au declarat ca partile au intrat intr-o relatie de concubinaj cand au inceput constructia la o casa amplasata pe un teren in suprafata de 300 mp, concesionat de parat de la primarie. Acestea s-au casatorit in anul 1995 si tot in acel an s-au mutat in ea, unde au locuit impreuna pana in anul 2007, cand s-au despartit in fapt. Chirpicii pentru casa au fost facuti la locuinta parintilor reclamantei. Unchiul reclamantei a fost mesterul care a ridicat casa. La construirea imobilului a contribuit si mama reclamantei atat financiar cat si cu munca fizica.
      Martora B a mai precizat ca a aflat de la reclamanta ca fostii soti au cumparat impreuna bunuri mobile.
      La dosar s-au mai depus copii de pe certificate de atestare fiscala, proces-verbal de punere in posesie, contract de furnizare a energiei electrice, certificat de urbanism, memoriu justificativ.
      Potrivit art. 29 Codul Familiei "sotii sunt obligati sa contribuie in raport de mijloacele fiecaruia la cheltuielile casniciei".
      Potrivit art. 30 Codul familiei, "bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti sunt de la data dobandirii lor bunuri comune ale partilor".
      Conform art.31 lit.c Codul familiei, "nu sunt bunuri comune ci bunuri proprii ale fiecarui sot bunurile de uz personal si cele destinate exercitarii profesiunii unuia dintre soti".
      Conform art.36 Codul familiei, "la desfacerea casatoriei, bunurile comune se impart intre soti, potrivit invoielii acestora. Daca sotii nu se invoiesc, asupra impartirii bunurilor comune, va hotari instanta judecatoreasca".
      Potrivit art. 6734 alin.1 Cod procedura civila, "in tot cursul procesului, instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala".
      Conform art. 6735 alin.1 Cod procedura civila, "daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota - parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii".
          Avand in vedere ca la dosar s-au depus acte (chitante, facturi fiscale) din care rezulta ca Y a fost cel care a cumparat masina de spalat, aragazul, frigiderul, aspiratorul, iar reclamanta nu a reusit sa dovedeasca ca ea si paratul au avut si ei o contribtie la dobandirea lor, instanta va respinge capatul de cerere privind constatarea ca aceste bunuri fac parte din masa de bunuri comune dobandite in timpul casatoriei, ca neintemeiat.
      O contributie la cheltuielile casniciei consta nu numai in aporturi banesti si mijloace materiale, ci si in munca prestata efectiv in gospodarie. Regulile de morala ridica munca depusa in gospodarie la nivelul oricarei alte munci, caci munca fiecarei persoane, oriunde ar fi prestata este demna de aceeasi pretuire. Deci munca depusa in gospodarie este o componenta a contributiei unuia sau ambilor soti la dobandirea bunurilor comune.
      Din probatoriul administrat in cauza rezulta ca atat reclamanta cat si paratul impreuna cu rudele lor au contribuit la construirea casei in care au locuit partile inainte ca acestea sa se desparta in fapt. Ambii soti au avut serviciu in timpul casatoriei, obtinand astfel venituri, iar reclamanta a avut si o contributie morala la cheltuielile din timpul convietuirii prin munca depusa si in gospodarie. S-au depus inscrisuri la dosar din care rezulta faptul ca tatal paratului a achizitionat materiale de constructie, iar martora B a confirmat ca la construirea imobilului a contribuit si mama reclamantei atat financiar cat si cu munca fizica.
      Ridicarea casei s-a inceput in perioada cand partile traiau in concubinaj, constructia fiind finisata dupa casatoria lor. Locuinta construita total sau partial in timpul casatoriei devine bun comun (Decizia civila nr. 213/08 02 1978 a Tribunalului Suprem). Chiar daca data construirii imobilului se situeaza inainte de incheierea casatoriei, ceea ce justifica si determina caracterul comunitar al bunului este conventia partilor, urmata de incheierea casatoriei, Daca nu s-ar incheia casatoria intre parti s-ar pune problema ca raporturile dintre acestea sa se rezolve pe alte temeiuri (Decizia civila nr. 331/1990 a Curtii Supreme de Justitie).
      Ca atare, chiar daca s-a inceput construirea casei de locuit in perioada cand partile traiau in concubinaj, finalizarea cladirii a avut loc dupa casatorie, ambii soti contribuind la ridicarea ei. Acest fapt conduce la concluzia ca imobilul poate fi considerat ca fiind dobandit de parti in timpul casatoriei, putand fi introdus in masa de bunuri comune.
      Contributia partilor la dobandirea casei si a bunurilor mobile a fost egala. Paratul nu a reusit sa dovedeasca in concret ca numai el a contribuit la dobandirea intregii mase de bunuri comune.
      Avand in vedere probatoriul administrat in cauza, textele de lege invocate, concluziile si considerentele retinute mai sus, faptul ca reclamanta a dovedit ca majoritatea bunurilor aratate in actiune sunt bunuri comune dobandite in timpul casatoriei.