Fond funciar. Nulitatea absoluta a procesului verbal de punere in posesie asupra terenului si a titlului de proprietate emis in baza legii nr. 18/1991

Prin cererea inregistrata la instanta sub nr. 468/229/2008 reclamanta S.C. I. S.A. SLOBOZIA, cu sediul in Slobozia, judetul Ialomita, in contradictoriu cu paratii COMISIA LOCALA VALEA CIORII PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, COMISIA JUDETEANA IALOMITA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR, cu sediul in Slobozia, judetul Ialomita si S. M. E., domiciliata in Bucuresti, a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal de punere in posesie nr. 1888/28.11.2007 si a titlului de proprietate emis pe numele paratei S. M. E..
In motivare arata ca societatea reclamanta, ce a luat fiinta prin reorganizarea fostei Intreprinderi economice de stat Piscicola Ialomita preluand patrimoniul acesteia, a exploatat in permanenta in mod direct ori prin asociere cu alti agenti economici amenajarile piscicole situate pe raza judetului, alimentand cu sume semnificative bugetele local si central. Dupa adoptarea legilor de retrocedare a terenurilor a facut numeroase interventii la cele doua comisii depunand documentatia necesara din care rezulta structura investitiilor si importanta lor pentru punerea in valoare a suprafetelor de teren acoperite permanent de apa, constatand de fiecare data ca este imposibila functionarea ca exploatatii piscicole a baltilor respective fara investitiile proprietatea societatii care, din punct de vedere tehnic, nu pot fi ridicate. Comisia judeteana a emis initial o hotarare prin care s-a facut aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. 1 indice 3 din Legea 1/2000 cu modificarile ulterioare insa, cu toate acestea, cele doua comisii au pus in posesie pe paratii persoane fizice pe terenurile acoperite permanent de apa pe care se aflau amplasate investitiile societatii, iar ulterior le-au fost eliberate titluri de proprietate, ignorand faptul ca aceste investitii nu se rezuma numai la digurile de compartimentare ci si la instalatii de tranzitare a apei, statii de pompare, sistematizarea terenului, canale drenoare, gropi de pescuit, stavilare etc. ce au transformat acele simple balti naturale in amenajari piscicole de sine statatoare.
Paratele au ignorat faptul ca pe acele suprafete sunt infiintate exploatatii piscicole, populari cu material piscicol de varste mici, care fac parte dintr-un plan investitional pentru care s-au angajat credite bancare iar procesele tehnologice de crestere a materialului piscicol se valorifica intr-o perioada de aproximativ 4 ani, a mai aratat in final reclamanta.
Cererea, scutita la plata taxelor judiciare, este intemeiata in drept pe dispozitiile art. 4 alin. 13 si alin. 15 din Legea 1/2000 rep. si art. III alin. 1 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 (in actiune se face trimitere directa la aceasta din urma lege) .
In dovedirea actiunii se solicita proba cu inscrisurile depuse in copie.
Parata Comisia judeteana Ialomita a depus intampinare prin care invoca, pe cale de exceptie, lipsa calitatii procesuale pasive in raport de "primul capat de cerere", lasand la aprecierea instantei admisibilitatea pretentiilor reclamantei in functie de probatoriile administrate. A mentionat parata ca reclamanta trebuie sa faca dovada investitiilor facute pe suprafetele mentionate pe titlu de proprietate atacat, iar in cazul in care nu se face dovada ca statul a efectuat pe terenurile in cauza investitii urmeaza ca actiunea reclamantei sa fie respinsa. Terenurile care sunt neocupate de investitii urmeaza a ramane in proprietatea paratei, titlul de proprietate ramanand valabil in ce priveste aceste suprafete, conchide parata Comisia judeteana.
Parata S. M. E. a depus la randul sau intampinare prin care, pe cale de exceptie, invoca lipsa calitatii procesuale active a reclamantei, iar pe fondul cauzei solicita respingerea cererii ca neintemeiata. In motivarea exceptiei parata arata ca din sustinerile reclamantei si inscrisurile depuse in dovedirea petitiei introductive de instanta nu rezulta existenta unui interes in promovarea prezentei actiuni, iar nulitatea absoluta a unui act juridic poate fi invocata de oricine are un interes juridiceste ocrotit. Din motivarea cererii nu rezulta calitatea in care reclamanta intelege sa promoveze actiunea si nici drepturile pe care le-ar avea in legatura cu suprafata restituita in patrimoniul paratei, se mai arata in intampinare.
Se fac referiri asupra calitatii de concesionar a reclamantei si a raporturilor juridice avute cu concedentul de la care poate solicita eventualele investitii in conditiile reglementate prin contract, concluzionandu-se ca finalitatea actiunii nu se incadreaza in notiunea de interes juridiceste ocrotit, interesul reclamantei fiind unul eventual, de a realiza profit din exploatarea suprafetei de 60 ha balta.
Pe fondul cauzei parata apreciaza ca motivele invocate de reclamanta nu pot justifica nulitatea titlului de proprietate si a procesului verbal de punere in posesie . Acestea acte sunt emise in aplicarea unor hotarari ale Comisiei judetene, iar nulitatea lor nu poate fi pronuntata decat ca urmare a anularii actului principal si pentru motivele ce vizeaza incalcarea normelor legale ce tin de stricta punere in aplicare a hotararii. In acest mod reclamanta incearca sa eludeze normele speciale de procedura incidente in cazul cailor de atac impotriva hotararilor comisiilor de stabilire a dreptului de proprietate.
Pe de alta parte, arata in continuare parata, temeiurile juridice invocate de reclamanta nu sunt aplicabile in speta, prezentand prevederile alin. 13, 14 si 15 ale art. 4 din Legea 1/2000.
Astfel cum se sustine in actiune reclamanta a realizat unele investitii si nu a cumparat active deja realizate de statul roman. In realitate nu exista nici un fel de investitie sau activ in afara de o barca de lemn, dupa cum declara si reclamanta in procesul verbal de punere in posesie, iar daca ar exista astfel de investitii acestea au fost efectuate in executarea unui contract de concesiune, deci in scopul de a obtine profit. In final, parata mentioneaza ca daca in zona s-au realizat investitii ne-am afla in ipoteza reglementata de art. 4 alin. 11  din Legea 1/2000, iar un gard, un dig si o barca nu se incadreaza in notiunea legala de investitii care pot duce la imposibilitatea restituirii pe vechiul amplasament.
Cat priveste al doilea temei legal invocat de reclamanta, le este greu sa raspunda intrucat art. III din Legea nr. 247/2005 "nu poate fi identificat" .
Se solicita cheltuieli de judecata.
In sustinere intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri, precum si de oricare proba ar reiesi ca relevanta din dezbateri.
Intampinarea Comisiei locale se identifica in continut cu raspunsul paratei S. M. E.  asupra actiunii.
Sub aspect probator s-au administrat inscrisuri.
Prin incheierea de sedinta din data de 19 iunie 2008 instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comisia judeteana Ialomita invocata de aceasta prin intampinare .
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata urmatoarele:
Prin hotararea nr. 497 din 6 iulie1946 a Comisiei pentru indrumarea aplicarii reformei agrare (legea nr. 187/1945) se confirma si se definitiveaza decizia nr. 112/3 iunie 1946 a Comisiei de plasa Tandarei hotarandu-se exproprierea numitei F. T. T. cu suprafata de 109 ha teren arabil si de balta situata pe raza comunei Valea Ciorii, Crasani si Cioara-Doicesti, jud. Ialomita, din suprafata totala de 159 ha. Suprafata expropriata trece in proprietatea Statului pentru a servi scopurilor aratate in art.2 din legea de reforma agrara, se mentioneaza in hotarare (fila 51).
Comisia judeteana Ialomita valideaza, prin art. 2 din hotararea nr. 30/I/15.06.2006, propunerea Comisiei locale Valea Ciorii de admitere a cererii numitei S. M. E. privind acordarea suprafetei de 60 ha balta, mostenire de la sora sa, F. T. T. (potrivit certificatului de calitate nr. 19/8 martie 2001 eliberat de B.N.P. Dr. M. M. Bucuresti beneficiara reconstituirii este legatara defunctei - fila 57). Se dispune inscrierea cu aceasta suprafata de teren in anexa 24b a Regulamentului privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, a modelului si modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum si punerea in posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. 890/2005.
Potrivit acestei clasificari normative, in anexa 24 b sunt inscrise persoanele fizice sau juridice, inclusiv cooperativele piscicole sau alte forme asociative prevazute la art. 26 alin. (1), ale caror terenuri au trecut in proprietatea statului in mod abuziv si se afla amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, care au solicitat prin cereri reconstituirea dreptului de proprietate prevazut de art. 4 alin. (1)^1 din Legea nr. 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare .
Primaria comunei Valea Ciorii elibereaza sub nr. 1053/3 august 2006 adeverinta pentru dovedirea dreptului de proprietate asupra suprafetei de 60 ha balta pentru parata S. M. E..
Finalitatea corespondentei dintre Institutia Prefectului Ialomita si Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol o reprezinta protocolul de predare-primire  a suprafetei de 60 ha luciu de apa aflata in proprietatea statului pe care se afla amenajari piscicole in vederea reconstituirii dreptului de proprietate pentru parata S. M. E., act semnat de Compania de Administrare in calitate de predator si Comisia locala Valea Ciorii, in calitate de primitor .
La data de 28.11.2007 se incheie "proces verbal de predare-primire" privind aceasta suprafata de teren apartinand amenajarii piscicole Strachina, in continutul caruia se mentioneaza ca "S.C I.S.A. in calitate de proprietar al activului declara pe propria raspundere ca detine la aceasta data pe suprafata predata active si productie nedeterminata in valoare de  ____.. lei"
Procesul verbal de punere efectiva in posesie (realizata in conditiile art. 22 din Legea 1/2000 modificata, cu trimitere la art. 12 din Legea 18/91 rep. si potrivit prevederilor din Regulament) este incheiat de catre Comisia locala Valea Ciorii (fila 69) si priveste suprafata de teren neagricol-balta obiect al protocolului, cu toate ca exista o inadvertenta privitoare la identificarea tarlalei in raport de actele premergatoare.
In cele din urma se emite titlul de proprietate pe numele paratei sub nr. 116265/56243 la data de 13.12.2007 .
Din inscrisurile depuse (proces verbal de punere in posesie eliberat de Comisia locala Valea Ciorii, regulament de functionare, exploatare, intretinere amenajare piscicola - filele 87-93, schita plan amenajare - fila 133) rezulta ca suprafata retrocedata face parte din tarlaua 299/1 cu intinderea de 167,9335 ha inclusa in suprafata de 1949,70 ha amenajari piscicole, obiect al contractului de concesiune  incheiat de Compania Nationala de Administrare a Fondului Piscicol, concedent si reclamanta, in calitate de concesionar.
Reconstituirea dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul art. 4 alin. 11 din Legea 1/2000 potrivit caruia: "Pentru terenurile fostilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevazute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedarii, amenajari piscicole, sere sau plantatii de hamei, de duzi, plantatii viticole sau pomicole, in prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligatia de a le mentine destinatia si, acolo unde este cazul, unitatea si functionalitatea (subl. ns.)".
Prin urmare, fiind indeplinite cele doua conditii esentiale impuse de textul de lege aplicabil (existenta amenajarii piscicole la data deposedarii si calitatea de proprietar a statului) reconstituirea este valabila independent de natura si data realizarii investitiilor de catre concesionar in contextul in care efectuarea lor era impusa de asigurarea functionalitatii amenajarii, urmarind maximizarea profitului.
In acest caz legea evidentiaza obligatiile impuse noului proprietar (mentinerea destinatiei etc. _). Tocmai de aceea in contractul de concesiune este prevazuta o clauza ce raspunde modificarii situatiei de fapt existente la momentul semnarii conventiei (diminuarea redeventei si a investitiilor aferente) .
Cu toate ca in actiune se face referire la art. III alin. 1 din Legea nr. 247/2005 este evidenta trimiterea la cauzele de nulitate absoluta a actelor  emise cu incalcarea prevederilor legilor de retrocedare prevazute de art. III alin. 1 lit. a din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 (acte de reconstituire in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite).
Potrivit inscrisurilor comunicate de comisii (filele 51, 52, 56-57, 113-114) parata S. M. a dovedit ca are calitatea de mostenitor al persoanei deposedate abuziv de teren, a formulat in termen cererea de reconstituire iar autoarea era unic proprietar al suprafetei trecute in proprietatea statului, neexistand deci motive de nulitate a actelor.
Sub alt aspect, pozitia paratelor Comisia locala si S. M. E. sustinuta prin intampinare in sensul ca nulitatea procesului verbal de punere in posesie si a titlului nu poate fi pronuntata decat ca urmare a anularii hotararii comisiei judetene, considerat act principal, este nejudicioasa. Legea nu impune termen de decadere in cazul cererilor privind nulitatea absoluta a actelor emise cu incalcarea legii de retrocedare (evident norme imperative ce apara un interes obstesc) cum regasim in cazul plangerilor formulate in temeiul art. 53 alin. 2, art. 54 alin. 1 si art. 56 din Legea 18/1991 rep. si nici respectarea vreunei proceduri prealabile.
Prin incheierea de sedinta din 19 iunie 2008 instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comisia judeteana Ialomita invocata de aceasta prin intampinare retinandu-se in drept prevederile art. 52 alin. 2 din Legea 18/1991 rep.. A aratat parata ca nu poate avea calitate procesuala in raport de "primul capat de cerere" considerat ca fiind cererea in anularea procesului verbal de punere in posesie, or din modul de redactare se desprinde concluzia ca aceasta solicitare din petitul actiunii nu poate reprezenta un capat de cerere distinct. Pe de alta parte in procesele de fond funciar legea, prin derogare de la dispozitiile procedurale comune, acorda calitate procesuala comisiilor de fond funciar (in limitele competentei lor). Potrivit Regulamentului (art. 6 lit. b) comisia judeteana asigura indrumarea si controlul comisiilor locale, asa incat anularea unui act incheiat de aceasta din urma atrage si calitatea procesuala celei dintai.
Paratele Comisia locala si S. M. E. au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei pe care instanta o va respinge pentru urmatoarele argumente.
Calitatea procesuala in litigiile civile presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al raportului juridic dedus judecatii (calitate procesuala activa), precum si intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic (calitate procesuala pasiva).
Reclamantul este dator sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a paratului, instanta avand obligatia sa verifice indeplinirea acestor conditii atat in cererile prin care se tinde la realizarea dreptului cat si in cererile prin care se solicita constatarea existentei ori inexistentei unui drept. Potrivit art. III alin. 2 din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii nr. 18/1991, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005  nulitatea actelor emise cu incalcarea prevederilor legilor funciare " __. poate fi invocata de primar, prefect, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatii si de alte persoane care justifica un interes legitim, ____. " . In cauza calitatea procesuala activa se identifica cu existenta interesului legitim al reclamantei .
Interesul poate fi definit drept folosul practic pe care-l urmareste partea prin introducerea cererii.  Un interes legitim este acela care nu vine in conflict cu legea, iar in masura in care interesul indeplineste si cerinta de a fi personal, nascut si actual confera aptitudinea introducerii cererii de chemare in judecata. Interesul poate fi patrimonial ori moral, si chiar de natura strict economica.
Cu prisosinta reclamanta justifica un interes in formularea actiunii cat timp, sustine aceasta, existenta unor investitii pe terenul proprietatea paratei poate conduce la nulitatea titlului.
Pentru considerentele aratate, instanta va respinge exceptiile invocate de parati privind lipsa calitatii procesuale. Va respinge, ca neintemeiata, cererea reclamantei privind nulitatea celor doua acte.
In baza art. 274 Cod proc. civila va obliga reclamanta catre parata S. M. E. la plata sumei de 119 lei cheltuieli de judecata, reprezentand onorariu avocat dovedit prin chitanta nr. 221/22.04.2008 emisa de Societatea civila de avocati.