legea 241/2005

Dosar nr. 1885/216/2008                                               Legea nr. 241/2005 R O M A N I A
JUDECATORIA CURTEA DE ARGES JUDETUL ARGES
SENTINTA PENALA  NR. 88
Sedinta publica  din 01 aprilie 2009
Completul compus din:
     Presedinte: M. B.
Grefier: M. U.

Parchetul de pe langa Judecatoria Curtea de Arges
reprezentat prin procuror: N. M.

     Pe rol, solutionarea procesului penal inregistrat la data de 29 septembrie 2008 privind pe inculpata A. F. G., trimisa in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,  art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplic art. 33 lit. a Cod penal, prin rechizitoriul intocmit in dosarul de urmarire penala nr. 1816/P/2006 al Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges, parte civila fiind S. R., prin A.N.A.F. si parte responsabila civilmente fiind S.C. "A. C. G. G." S.R.L., prin lichidator C. G.
     Fondul cauzei a fost dezbatut in sedinta publica din data de 25 martie 2009, ocazie cu care sustinerile partilor au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare.
     
       
                                         J U D E C A T O R I A

     Deliberand, constata:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges intocmit la data de 24 septembrie 2008 in dosarul de urmarire penala nr. 1816/P/2006, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatei A. F. G. pentru savarsirea, in concurs real,  a infractiunilor prev. de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,  in dauna partii civile S. R., prin A.N.A.F.
Prin acelasi rechizitoriu s-a mai dispus si scoaterea de sub urmarire penala a aceleiasi inculpate pentru infractiunea prev. de art. 43 din Legea nr. 82/991, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
De asemenea, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala si a numitului A. S. pentru infractiunea prev. de art. 9 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 9 lit. c din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 43 din Legea numarul 82/1991 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
Cu privire la faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, in actul de sesizare  s-a retinut ca  in perioada octombrie 2004 - ianuarie 2007, A. F. G.  a avut calitatea de asociat unic si de administrator al S.C. "A. C. G. G."  S.R.L. din Curtea de Arges, neavand in aceasta perioada salariati, fiind direct raspunzatoare de inregistrarile ce se efectuau in actele contabile ale societatii, avand obligatia indeplinirii obligatiilor fiscale prevazute de lege.
In perioada mai - decembrie 2005 societatea  de mai sus s-a aprovizionat cu o cantitate totala de 1.936.231,54 litri de motorina, cantitate ce a fost inregistrata in documentele de aprovizionare si  evidentele contabile  ca intrata in patrimoniul acesteia cu documente legale de provenienta.
La data de 30 noiembrie 2005 S.C. "A. C. G. G."  S.R.L. detinea pe stoc cantitatea de 92.060 litri de motorina, iar in luna decembrie 2005 nu s-a aprovizionat cu nicio cantitate de motorina, dar a comercializat o cantitate de 148.000 litri de motorina, comercializand in plus o cantitate pentru care nu avea documente legale de provenienta si care nu a fost inscrisa in niciun document de intrare in patrimoniul societatii.
Prin efectuarea inregistrarilor in evidentele contabile ale S.C"A. C. G. G."  S.R.L. pe cheltuieli, fara baza legala a sumei de 139.489,17 lei, reprezentand c/valoarea motorinei comercializate fara acte legale de provenienta si care nu era inscrisa in niciun document de intrare  in patrimoniul societatii respective si diminuarea impozitului pe profit cu suma de 22.318,27 lei, inculpata, in calitate de asociat unic si administrator al societatii in cauza, s-a sustras de la plata catre stat a unui impozit pe profit in suma de 22.318,27 lei.
     Cu ocazia unui control efectuat la societatea mentionata, in luna noiembrie 2006, Garda Financiara - Comisariatul Regional Arges a constatat in contabilitatea acesteia ca la data de 31 decembrie 2005 S.C. "A. C. G. G." S.R.L. ar fi trebuit sa detina in stoc marfuri in valoare totala de 204.076,6 lei (materiale de constructii, instalatii termice si sanitare si motorina), insa acestea nu se mai regaseau in fapt, in stoc, constatandu-se o lipsa de marfuri din gestiune in valoare totala de 204.076,6 lei, valoare pentru care societatea avea obligatia colectarii de TVA in valoare totala de 38.774,55 lei, prin aplicarea cotei de impozitare (19%) asupra bazei impozabile (lipsuri in gestiune). Bunurile constatate lipsa din gestiune sunt considerate  livrari de bunuri efectuate cu plata.
     Prin efectuarea acestor operatiuni, de neevidentiere in actele contabile a lipsei in gestiune, S.C. "A. C. G. G." S.R.L. si-a diminuat obligatiile fiscale, sustragandu-se de la plata  obligatiilor fiscale reprezentand TVA.
     In luna iunie 2005 S.C. "A. C. G. G." S.R.L. a inregistrat in evidenta contabila mai multe facturi emise in numele S.C. L. G. I. S.R.L. Bucuresti, conform  carora a achizitionat o cantitate de motorina in valoare de 287.091,18 lei, din care 45.838  lei TVA. Aceste facturi nu au fost ridicate de catre reprezentantii legali ai S.C. L. G. I. S.R.L. de la unitatile autorizate cu distribuirea documentelor cu regim special, aceasta societate  neefectuand livrari de marfa in perioada 02-14 iunie 2005 catre S.C. "A. C. G. G."  S.R.L., astfel ca aceste facturi nu indeplinesc calitatea de document justificativ din punct de vedere financiar contabil. Cu toate acestea, A. F. G. a inregistrat aceste facturi in evidenta contabila a societatii sale, iar fata de calitatea acestor documente S.C. "A. C. G. G."  S.R.L. nu avea voie  sa deduca TVA, sustragandu-se astfel de la plata obligatiilor fiscale pentru suma de 45.838 lei. Prin faptele sale, inculpata A. F. G. a diminuat profitul impozabil cu suma de 241.253 lei, diminuand astfel si impozitul pe profit, sustragandu-se in acest mod de la plata catre stat a unui impozit pe profit in suma de 38.600 lei.
Aceasta situatie de fapt a rezultat din coroborarea urmatoarelor mijloace de proba:  sesizarea numarul 30398/AG/30 noiembrie 2006 formulata de Garda Financiara - Comisariatul Regional Arges (f. 6-8 dosar urmarire penala), nota de constatare numarul 4090/30 noiembrie 2006 a Garzii Financiare - Comisariatul Regional Arges (f. 9, 78 dosar urmarire penala), adresa numarul 3191/29 ianuarie 2007 a Administratiei Finantelor Publice Curtea de Arges (f.  79 dosar urmarire penala),  sesizarea numarul 142/11 septembrie 2007 a Directia Generala a Finantelor Publice - Administratia Finantelor Publice Pitesti, Activitatea de Inspectie Fiscala (f. 82-84 dosar urmarire penala), raportul de inspectie fiscala din 28 august 2007 incheiat de Directia Generala a Finantelor Publice - Administratia Finantelor Publice Pitesti (f. 85-87 dosar urmarire penala), raportul de expertiza contabila si suplimentul la acesta (f. 91-99 dosar urmarire penala), certificatul de inregistrare  si actul constitutiv al S.C. "A. C. G. G."  S.R.L. (f. 168-173 dosar urmarire penala), raportul de constatare tehnico-stiintifica grafica numarul 53532/16 mai 2007 intocmit de Inspectoratul Politiei Judetene Arges - Serviciul Criminalistic (f. 183-210 dosar urmarire penala), procesul - verbal de constatare a efectuarii actelor premergatoare (f. 213 dosar urmarire penala.), declaratiile inculpatei si ale martorului A. S. (f. 101-120 dosar urmarire penala).
S. R., prin A.N.A.F., s-a constituit parte civila cu suma de 274.708 lei (f. 20-21), depunand la dosar ca probe nota de constatare (f. 22-34), raportul de inspectie fiscala (f. 35-40), decizia de imputare si fisa sintetica (f. 41-43, 44-48)  si a solicitat instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatei (f. 56), cat si infiintarea popririi asupra sumelor datorate de catre inculpata (f. 68, 70), ca masuri asiguratorii.
In cursul cercetarii judecatoresti s-a ascultat inculpata, care nu a recunoscut savarsirea celor doua fapte (f.80), iar lichidatorul judiciar numit pentru partea responsabila civilmente, C. G., a formulat intampinare si a depus la dosar inscrisuri(f. 75-79). Inculpata a mai depus si ea la dosar unele inscrisuri apreciate ca utile in solutionarea cauzei, formuland si concluzii scrise (f. 81-98).
Examinand intregul material probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In anul 2004 inculpata A. F. G. s-a  hotarat sa faca afaceri impreuna cu numitul A. S.
Inculpata era asociat unic si administrator la SC "A. C. G. G." SRL Curtea de Arges, cu sediul la domiciliul inculpatei si cu un punct de lucru declarat in municipiul Pitesti, str. Victoriei nr. 29, unde functiona si S.C. E SRL ce avea ca asociat unic si administrator pe A. S.
Cei doi erau asociati si la S.C. S. A. SRL din Curtea de Arges, cu sediul la domiciliul inculpatei si cu punct de lucru in Pitesti si la aceeasi adresa mentionata mai sus. Administratorul acestei societati era A. S.
S.C. E SRL Pitesti intrase in interdictie bancara, blocandu-se  din punct de vedere financiar, astfel ca acest lucru l-a determinat pe A. S. sa intre in parteneriat de afaceri cu inculpata.
Cei doi parteneri au hotarat sa achite  impreuna o datorie de 5000 lei pe care A. S. o avea la S.C L. R. SRL - Sucursala Ramnicu-Valcea, rezultata din neplata unor cantitati de carburant.  Ei au decis ca datoria sa se achite din veniturile dobandite de  S.C. "A. C. G. G."  SRL , societate pe care in fapt o coordonau amandoi.
S-a incheiat astfel contractul de vanzare-cumparare prin utilizarea cardului corporativ L. nr. 3638/10 februarie 2005 (f. 24-27 dos.u.p.). Societatea inculpatei a primit doua carduri  cu care puteau fi alimentate cu carburanti autovehiculele proprii de la orice statie de lubrifianti a L. R. SRL.
Pe baza cardurilor, beneficiarul primea carburanti, inregistrandu-se fiecare operatiune in baza de date a Lukoil - la 15 zile dupa aprovizionare, furnizorul emitea factura pentru cantitatea de carburanti aprovizionati, iar beneficiarul trebuia sa plateasca in urmatoarele 15 zile.
Inculpata a declarat ca a primit de la furnizor doua astfel de carduri , din care ea a oprit unul, iar pe celalalt i l-a dat lui A. S. spre folosinta.
In perioada februarie -aprilie 2005 cei doi au achizitionat cantitati modice de carburanti, achitand la timp pretul acestora catre beneficiar.
In perioada mai-decembrie 2005 SC "A. C. G. G." SRL s-a aprovizionat cu o cantitate totala de 1.936.231,54 litri de motorina, aceasta fiind inregistrata in documentele contabile ca intrata in patrimoniul societatii.
La data de 30 noiembrie 2005 exista pe stoc o cantitate de 92.060 litri de motorina. In luna decembrie 2005 societatea nu s-a mai aprovizionat cu motorina , dar a comercializat cantitatea de 148.000 litri, in plus fata de stocul existent cu 55.940 litri. Pentru aceasta diferenta nu existau documente contabile legale de provenienta.
Aceasta este, practic, singura neregula savarsita de inculpata, si anume ca nu a inregistrat in contabilitatea societatii cantitatea de 55.940 litri de motorina, pentru care nu are documente de provenienta.
Doar acest aspect nu contureaza continutul constitutiv al infractiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005, deoarece, asa cum se va demonstra mai jos,  nu exista scopul (intentia calificata) fraudarii bugetului de stat, necreandu-se o paguba acestui buget de catre inculpata, deci neurmarindu-se sustragerea de la plata impozitelor si taxelor datorate statului.
Paguba retinuta de procuror prin rechizitoriu ca a fost creata bugetului de stat o reprezinta suma de 22.318,7 lei impozit pe profit. Asa cum s-a constatat prin raportul de expertiza contabila intocmit de expertul D. I., lucrare completata in cursul urmaririi penale (f. 98-99 dos.u.p.), societatea inculpatei a comercializat in luna decembrie 2005 cantitatea de 148.000 litri de motorina cu o valoare de 395.803,02 lei (fara TVA), la pretul de 2,68 lei/litru ( fara TVA). Pretul de achizitie al carburantului practicat de furnizor a fost tot de 2,68 lei /litru( fara TVA), totalul sau pentru cei 55.940 litri fiind de 149.919,20 lei. Efectuandu-se diferenta dintre costul de achizitie si valoarea de vanzare a cantitatii de 55.940 litri pentru care nu existau documente justificative in contabilitatea firmei, rezulta ca societatea a realizat un profit zero din vanzare, deci si un impozit pe profit datorat tot de zero. Astfel, nu s-a produs o paguba bugetului de stat, deci nu s-a urmarit prejudicierea acestuia de catre inculpata.
O alta activitate infractionala a inculpatei retinuta in rechizitoriu ca ar intra in continutul constitutiv al infractiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea 241/2005 si ar contura caracterul continuat al acesteia este aceea ca in luna iunie 2005 s-ar fi inregistrat in evidentele contabile de catre inculpata facturile seria BVEB 7727407/02 iunie 2005 in valoare de 95.697,06 lei, seria BVEB 7727415/06 iunie 2005 in valoare de 95.697,06 lei si seria BVEB 7727422/14 iunie 2005 in valoare de 95.697,06 lei emise in numele SC L. G. I. SRL Bucuresti, desi acele facturi nu indeplineau calitatea de documente justificativ din punct de vedere financiar-contabil. S-au inregistrat astfel cheltuieli nelegale de 241.253 lei, diminuandu-se profitul impozabil cu aceasta suma si impozitul pe profit cu 38.600 lei. De asemenea, inculpata a mai inregistrat in contabilitate, in baza celor trei facturi, si TVA deductibila de 45.838 lei, desi nu avea acest drept, deoarece acele facturi nu indeplineau conditiile legale de valabilitate.
Nici aceste fapte nu pot fi imputate inculpatei ca intrunind elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 241/2005. Astfel, in acelasi raport de expertiza contabila (f.94-95 dos.u.p.), expertul D. I. a concluzionat ca TVA-ul pe care trebuia sa-l datoreze societatea in baza celor trei facturi era de 45.838 lei, aceasta suma netrebuind sa fie deductibila. De asemenea, s-a diminuat si impozitul pe profit cu suma de 38.600 lei. Insa in rechizitoriul intocmit de DIICOT - Serviciul Teritorial Pitesti la 14 martie 2008 in dosarul nr. 18S/P/2006 (f. 155 verso dos.u.p.), unde s-au cercetat si aspecte referitoare la cele trei facturi, s-a retinut ca formularele  respective sunt false, fara a se depista  cine a executat scrisul din acestea. In urma cercetarilor din acel dosar, s-a stabilit ca S.C. L.G.I. SRL Bucuresti nu a prestat niciodata activitate si ca acele facturi au fost achizitionate in moduri neoficiale.
In acelasi rechizitoriu DIICOT s-a mai retinut ca numitul A. S. a fost cel care a dus cele trei facturi pentru a fi operate in contabilitate SC "A. C. G. G." SRL si nu inculpata (f. 158 dos.u.p.).
Faptul ca inculpata nu avea  cunostinta de aceste facturi si deci nu stia de modul in care acestea au fost operate in contabilitate si daca indeplineau conditiile de valabilitate o demonstreaza si declaratiile acesteia din cursul urmaririi penale (f. 64 dos.u.p.), coroborate cu nota explicativa a numitei B. F. C., care avea printre atributii si completarea si evidenta facturilor ce trebuiau sa fie operate in contabilitate (f.50 verso dos.u.p.).
De vreme ce inregistrarea celor trei facturi in contabilitatea firmei s-a facut la cererea doar a lui A. S., care le-a si adus, ele fiind inregistrate fara stirea inculpatei, nu se pute retine ca aceasta a avut intentia de a produce evaziune fiscala, prin urmarirea crearii unui prejudiciu in bugetul de stat, respectiv prin diminuarea profitului si neplata impozitului pe profit in suma de 38.600 lei si prin neplata TVA de 45.838 lei.
In legatura cu fapta prev. de art. 9 alin. 1 lit. b) din Legea 241/2005, retinuta in sarcina aceleiasi inculpate prin rechizitoriu, nici aceasta nu intruneste elementele constitutive ale respectivei infractiuni, lipsind scopul de a se prejudicia bugetul statului, de altfel prejudiciul de 38.774,55 lei mentionat in actul de trimitere in judecata neexistand in realitate.
Inexistenta prejudiciului si implicit lipsa intentiei inculpatei de a cauza o paguba bugetului de stat rezulta din aceleasi raport de expertiza contabila completat, intocmit de expertul D. I., unde s-a constatat ca societatea administrata de inculpata nu datora TVA aferenta lipsei in gestiune, in conditiile in care nu s-a efectuat o inventariere faptica in gestiunea societatii cu privire la carburanti, asa cum prevad dispozitiile Ordinului ministrului finantelor  nr. 1753/2004. Prin urmare, daca nu se datoreaza TVA, nu are cum sa se retina o datorie cu privire la aceasta taxa in sarcina inculpatei.
In rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Curtea de Arges nu s-au indicat in niciun mod mijloacele de proba din care rezulta in concret savarsirea infractiunilor de catre inculpata si nu s-a aratat de unde rezulta mai ales scopul (intentia) acesteia de a produce evaziune fiscala. Rechizitoriul face doar o simpla descriere a situatiei de fapt, fara a indica textele de lege incalcate de inculpata, care ar fi conturat continutul constitutiv al celor doua infractiuni retinute in sarcina sa. Mai mult decat atat, procurorul nu combate in niciun fel, cu argumente juridice,  concluziile la care s-a ajuns prin raportul de expertiza contabila intocmit de expertul D. I., multumindu-se sa ia de bune numai nota de constatare si raportul de inspectie fiscala intocmite de reprezentantii Statului Roman. Aceste acte ale reprezentantilor statului nu constituie o proba absoluta, care are o valoare probanta dinainte stabilita, ci ele trebuie sa fie analizate si prin prisma tuturor celorlalte probe administrate in cauza, organul judiciar urmand sa isi formeze convingerea si sa motiveze solutia sa numai coroborand toate probele pe care le-a strans la dosar.
In lipsa acelui raport de inspectie fiscala si  a notei de constatare , nu exista alte probe concludente care sa stabileasca vinovatia inculpatei si sa contureze continutul  constitutiv al infractiunilor de evaziune fiscala retinute in sarcina sa, cele retinute de reprezentantii statului roman fiind rasturnate in cea mai mare masura de catre raportul de expertiza contabila intocmit in cursul urmaririi penale.
In alta ordine de idei, procurorul nu a analizat si nu a reusit sa combata nici aspectele cu privire la aceleasi fapte retinute  prin rechizitoriul DIICOT - Serviciul Teritorial Arges intocmit la data de 14 martie 2008 (f. 140-163 dos.u.p.), unde s-a stabilit ca in speta inculpata nu a avut intentia  de a comite evaziune  fiscala, ci doar de a insela, in coautorat cu alti faptuitori, SC L. R. SRL. Prin rechizitoriul DIICOT s-a dispus chiar neinceperea urmaririi penale impotriva inculpatei pentru faptele prev. de art. 9 alin. 1 lit. b) si c) din Legea nr. 241/2005 (f. 162 dos.u.p.), deci ea nu putea fi din nou cercetata pentru aceleasi fapte potrivit principiului ,, ne bis in idem".
Chiar daca nu s-a pronuntat o hotarare judecatoreasca  de achitare cu privire la acelasi fapte de evaziune fiscala care au facut obiectul  rechizitoriului DIICOT referitor la inculpata, impotriva dispozitiei de netrimitere in judecata din acel rechizitoriu reprezentantii Statului Roman puteau formula plangere in baza art. 278 ind. 1 C.p.p. la instanta competenta. Daca nu au formulat o astfel de plangere, solutia procurorului a ramas definitiva, iar in prezenta cauza nu avem de-a face cu elemente noi  sau imprejurari noi care sa infirme solutia procurorului din cadrul DIICOT.
In raport de toate cele ce preced, se apreciaza ca nu exista probe certe care sa ateste vinovatia  inculpatei in savarsirea celor doua infractiuni de evaziune fiscala, mai precis nu rezulta intentia sa de a produce pagube bugetului public  general consolidat al statului.
In baza art. 11 pct. 2 lit. a) C.p.p. rap. la art. 10 lit. d) C.p.p., se va dispune deci achitarea inculpatei pentru cele  doua infractiuni  in forma continuata, pentru care a fost trimisa in judecata.
Pe latura civila, actiunea civila formulata de Statul Roman in legatura cu luarea masurilor asiguratorii (poprire si sechestru) asupra bunurilor inculpatei si cu obligarea acesteia in solidar cu partea responsabila civilmente la plata despagubirilor civile solicitate este nefondata.
S-au solicitat despagubiri civile in suma totala de 274.708 lei, la care sa se adauge si dobanzile si penalitatile aferente, pana la plata integrala a debitului restant. Din aceste despagubiri 166.223 lei reprezinta TVA (debit, dobanzi, penalitati), 104.985 lei reprezinta impozit pe profit ( debit, dobanzi si penalitati) si 3500 lei reprezinta amenzi (f.20-21).
Asa cum s-a aratat mai sus si cum rezulta fara dubii din raportul de expertiza contabila aflat la dosarul de urmarire penala, societatea administrata  de inculpata are un profit zero pentru perioada care face obiectul dosarului penal si nu datoreaza TVA pentru acea presupusa lipsa in gestiune (f. 98-99 dos.u.p.).
Referitor la TVA-ul si impozitul pe profit datorat pentru inregistrarea celor trei facturi necorespunzatoare in contabilitatea SC "A. C. G. G."  SRL, aceasta manevra dolosiva a fost opera exclusiva a lui A. S., fara stirea inculpatei, care nu a avut cunostinta despre cele trei facturi si nu s-a stabilit prin probe certe ca ea le-ar fi semnat si operat in mod fals in evidentele societatii. Deci numitei A. F. G. nu i se poate impune sa plateasca o suma de bani ce ar reprezenta o datorie care a fost generata prin fapta  imputabila unei alte persoane.
Amenda de 3500 lei solicitata prin actiunea civila nu are nicio legatura directa cu faptele penale deduse acestei judecati, suma respectiva neprovenind din savarsirea infractiunilor de evaziune fiscala.
De altfel, in actiunea civila nici nu s-a motivat catusi de putin ce ar reprezenta acea amenda si cum a fost ea aplicata in concret.
Inculpata nefacandu-se vinovata de paguba pretinsa de Statul Roman ca urmare a savarsirii celor doua infractiuni de evaziune fiscala, nu se poate dispune nici obligarea partii responsabile civilmente  la repararea acelei pagube, societatea comerciala raspunzand, potrivit legii procesuale penale, numai in solidar,  alaturi de inculpata.
Mai mult decat atat, o problema importanta care s-ar fi pus in rezolvarea acestei actiuni civile, daca ea era intemeiata, ar fi fost si aceea de a sti daca partea responsabila civilmente trebuie sa raspunda in solidar cu un inculpat, in toate cazurile, pentru recuperarea pagubei cauzate prin savarsirea unor infractiuni. Este vorba de o raspundere indivizibila intre debitori sau, in cazurile prevazute de Legea nr. 85/2006, numai inculpatul trebuie obligat la plata sumelor datorate?
Instanta apreciaza ca, prin derogarea de la dreptul comun, in speta partea responsabila civilmente nici nu poate fi obligata in solidar cu inculpata la plata despagubirilor civile, deoarece SC "A. C. G. G."  SRL se afla in producerea falimentului reglementata de Legea nr. 85/2006.
Prin sentinta comerciala nr. 890/F/26 septembrie 2007 a Tribunalului Comercial Arges (f. 78), s-a dispus deschiderea procedurii insolentei impotriva debitorului SC "A. C. G. G." SRL, iar conform art. 36 din Legea nr. 85/2006, de la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Statul Roman a fost inscris la masa credala a acestui debitor, in procedura falimentului, cu suma totala de 272.459 lei ( f.79), creanta care a ramas  una certa si definitiva si care cuprinde suma solicitata si in prezenta cauza prin actiunea civila.
Deci pentru partea responsabila civilmente exista deja un titlu din care rezulta obligatia de plata a creantei catre  Statul Roman, creanta care nu mai poate fi ceruta si in procesul penal de fata, pentru ca s-ar obtine un titlu executoriu pentru accesasi creanta bugetara, SC "A. C. G. G."  SRL fiind astfel obligata de doua ori la plata aceleiasi datorii.
Fata de aceste aspecte si fata de dispozitiile art. 36 din Legea nr. 85/2006, partea responsabila civilmente nu ar putea fi obligata in solidar cu inculpata la plata despagubirilor civile ce reprezinta datorii la bugetul general consolidat al statului.
In acest context, actiunea civila a Statului Roman privind obligatia la despagubiri va fi respinsa ca nefondata, in baza art. 14 si 346 C.p.p. rap. la art. 998-999 C.civ.
De asemenea, in baza art. 163 C.p.p. rap. la art. 11 din Legea nr. 241/2005, va fi respinsa si cererea de instituire a masurilor asiguratorii (poprire si sechestru) asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatei, pana la concurenta valorii pagubei de 274.708 lei .
Aceasta deoarece, cum s-a expus pe larg mai sus, inculpata nu se face vinovata de savarsirea celor doua infractiuni de evaziune fiscala retinute in  sarcina sa prin rechizitoriul procurorului, iar art. 11 din Legea nr. 241/2005 instituie obligativitatea acestor masuri numai daca s-ar fi savarsit aceste infractiuni, respectiv daca ar fi fost intrunite toate elementele lor constitutive si s-ar fi dispus condamnarea inculpatei.
Oricum, inculpata nici nu avea bunuri impozabile mobile sau imobile (f.81) si nu s-a facut nicio dovada ca ar detine anumite sume de bani care pot fi poprite.
In baza art. 192  alin 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat cu acest proces vor ramane in sarcina statului, avand in vedere solutia de achitare a inculpatei si ca ele nu pot fi imputabile partii civile Statul Roman.
     Inculpata nu a solicitat cheltuieli de judecata.

            PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E:

     In baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, achita pe inculpata A. F. G., pentru infractiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea numarul 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
     In baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedura penala rap. la art. 10 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, achita pe inculpata A. F. G.,  pentru infractiunea prev. de art. 9 alin. 1 lit. c din Legea numarul 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
In baza art. 14 si 346 Cod procedura penala rap. la art. 998 - 999 Cod civil si 1003 Cod civil precum si art. 11 din Legea numarul 241/2005, respinge ca nefondata actiunea civila formulata de partea civila S. R. prin A.N.A.F., impotriva inculpatei A. F. G. si a partii responsabile civilmente S.C. "A. C. G. G." S.R.L., prin lichidator judiciar C. G., atat in ceea ce priveste instituirea  masurilor asiguratorii, cat si obligarea la plata despagubirilor civile solicitate.
In baza art. 192 alin. 3  Cod procedura penala, cheltuielile judiciare raman in sarcina statului, din care suma de 50 lei reprezentand 25% din onorariul aparatorului din oficiu B. C. se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.
Cu apel in termen de 10 zile de la pronuntare pentru partile prezente si de la  comunicare pentru cele lipsa.
     Pronuntata in sedinta publica, azi, 01 aprilie 2009
     
     PRESEDINTE,                                            GREFIER,
                   M.B