Exceptia de neconstitutionalitate a art. 55, alin. 1 C. fam. ce incalca prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie .Sesizarea Curtii Constitutionale.

I N C H E I E R E/ 16.04.2007
Exceptia de neconstitutionalitate a art. 55, alin. 1 C. fam. ce incalca prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie .Sesizarea Curtii Constitutionale.
     
     Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 643/2004, aceasta decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.
     Nu formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate acele prevederi legale a caror constitutionalitate a fost deja stabilita conform art. 146 alin. 1 din Constitutie, republicata, sau dispozitiile legale constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale. Numai in aceste situatii, conform art. 29 alin. 3 din lege, exceptia apare inadmisibila, si numai in aceste ipoteze instanta de judecata in fata careia s-a ridicat o poate respinge, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala, sens in care se va pronunta o incheiere motivata.
    Reclamantul a ridicat in fata instantei de fond exceptia neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Codul Familiei fata de prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie, prevederi legale de care depinde solutionarea litigiului cu care a sesizat instanta de judecata.Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate asupra unei legi sau ordonante ori a unor texte dintr-o lege sau ordonanta este atributul exclusiv al Curtii Constitutionale.
    
     
     ***
     
     Prin cererea inregistrata la 20.10.2006,  pe rolul Judecatoriei Craiova, reclamantul M.V.A. a chemat in judecata pe paratii M.E.C., M.A.R. si D. D.S., solicitand contestarea recunoasterii de paternitate a paratilor M.E.C., nascut la data de 20.06.1986 si M.A.R., nascuta la data de 03.10.1987, recunoastere facuta de reclamant cu prilejul inregistrarii nasterii acestora.
     In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca a fost casatorit cu parata D. D.S., iar din relatia de casatorie au rezultat cei doi copii, la inregistrarea nasterii acestora recunoscand ca este tatal copiilor, insa, ulterior, in anul 2005 si in septembrie 2006 a efectuat niste analize medicale care au relevat ca sufera de o boala de infertilitate numita oligospermie severa care ii afecteaza capacitatea de procreere, astfel ca tatal copiilor este alt barbat.
La data de 18.12.2006 reclamantul M.V.A. si-a precizat actiunea, solicitand tagaduirea paternitatii paratilor M.E.C., nascut la data de 20.06.1986 si M.A.R., nascuta la data de 03.10.1987, cerere intemeiata pe dispozitiile art. 54 C.fam.
Prin intampinarea formulata la data de 05.02.2007, paratii au invocat tardivitatea si inadmisibilitatea actiunii formulata de reclamant.
      La termenul de azi din sedinta publica, instanta a pus in discutia partilor exceptia prescriptiei dreptului la actiune, invocata de parati prin intampinarea depusa la dosar la data de 05.02.2007, exceptia lipsei calitatii procesuale active a paratei-reclamante D.D.S. din cererea reconventionala avand ca obiect majorarea pensie de intretinere si disjungerea cererii reconventionale.
     Reclamantul, prin aparator, a invocat exceptia de neconstitutionalitate a art. 55, alin. 1 C. fam. ce incalca prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie, solicitand sesizarea Curtii Constitutionale pentru solutionarea cu privire la aceasta exceptie si suspendarea cauzei pana la solutionarea exceptiei.
     Reclamantul a aratat ca textul de lege mentionat creeaza o situatie de inegalitate intre tatal copilului si celelalte categorii de persoane care pot exercita actiunea in tagaduirea paternitatii, creeaza un regim discriminatoriu intre tatal copilului nascut in timpul casatoriei si tatal copilului din afara casatoriei, deoarece primul are la dispozitie actiunea in tagaduirea paternitatii prescriptibila in termen de 6 luni, in timp ce tatal din afara casatoriei poate promova actiune in contestarea recunoasterii de paternitate care este imprescriptibila.
     A sustinut ca, in conditiile in care prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 349/19 decembrie 2001 a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 alin. 2 din Codul Familiei,  se creeaza o inegalitate in ceea ce priveste persoanele care pot exercita actiunea in tagaduirea paternitatii, s-a creat o inegalitate cu privire la termenul in care poate fi promovata aceasta, intrucat pentru mama si copil actiunea este imprescriptibila, in timp ce pentru tata termenul este de 6 luni de la data cand a luat cunostinta despre nasterea copilului, conform art. 55 alin. 1 C.fam.
     Autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie potrivit carora "Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari". A depus la dosar note scrise cu privire la motivarea cererii.
     Parata D. D.S., a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curtii Constitutionale.
     Analizand cererea de sesizare a Curtii Constitutionale, instanta retine urmatoarele:
     Potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 643/2004, aceasta decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, de care depinde solutionarea cauzei.
     Nu formeaza obiectul exceptiei de neconstitutionalitate acele prevederi legale a caror constitutionalitate a fost deja stabilita conform art. 146 alin. 1 din Constitutie, republicata, sau dispozitiile legale constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale.
     Numai in aceste situatii, conform art. 29 alin. 3 din lege, exceptia apare inadmisibila, si numai in aceste ipoteze instanta de judecata in fata careia s-a ridicat o poate respinge, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala, sens in care se va pronunta o incheiere motivata.
    Reclamantul a ridicat in fata instantei de fond exceptia neconstitutionalitatii dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Codul Familiei fata de prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie, prevederi legale de care depinde solutionarea litigiului cu care a sesizat instanta de judecata.
     Solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate asupra unei legi sau ordonante ori a unor texte dintr-o lege sau ordonanta este atributul exclusiv al Curtii Constitutionale.
     Situatiile in care instanta de judecata sesizata cu o atare exceptie poate sa se pronunte asupra ei sunt strict si limitativ prevazute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, republicata.
     Cum de prevederile legale a caror constitutionalitate a fost contestata depinde modul de solutionare a pricinii, cererea formulata de reclamant urmeaza a fi admisa, instanta va dispune sesizarea Curtii Constitutionale, iar, pe perioada solutionarii exceptiei, judecarea cauzei va fi suspendata conform art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992, republicata.
     In opinia instantei, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 55 alin. 1 din Codul Familiei fata de prevederile art. 16 alin. 1 din Constitutie este neintemeiata.
   Faptul ca, prin Decizia nr. 349/2001, Curtea Constitutionala a constatat ca "dispozitiile art. 54 alin. 2 din Codul familiei sunt neconstitutionale in masura in care nu recunosc decat tatalui, iar nu si mamei si copilului nascut in timpul casatoriei, dreptul de a porni actiunea in tagaduirea paternitatii" nu conduce, implicit, la concluzia ca actiunea pornita de mama sau de copil ar fi imprescriptibila.
     Art. 55 alin. 1 din Codul familiei reglementeaza termenul in care tatal copilului nascut in timpul casatoriei poate sa introduca actiune in tagaduirea paternitatii, fara sa cuprinda nici o precizare cu privire la termenul in care aceasta actiune ar putea fi introdusa de mama copilului sau de copilul nascut in timpul casatoriei, ceea ce se explica prin modul in care legiuitorul a conceput regimul filiatiei fata de tata.
     Instanta apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, deoarece stabilirea caracterului imprescriptibil al dreptului tatalui de a contesta paternitatea ar crea o stare de incertitudine permanenta in ceea ce priveste filiatia copilului, afectand astfel drepturile sale legale.
     Nu poate fi sustinuta existenta unui tratament discriminatoriu aplicat tatalui copilului nascut in timpul casatoriei in raport cu cel aplicat tatalui copilului din afara casatoriei - in primul caz termenul de introducere al actiunii fiind limitat, iar in cel de-al doilea caz actiunea fiind imprescriptibila - deoarece aceste situatii juridice nu sunt identice si nici similare. Astfel, pentru tatal copilului nascut in timpul casatoriei opereaza prezumtia de paternitate, pe cand filiatia fata de tatal copilului din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere voluntara sau hotarare judecatoreasca.
     Cele doua situatii juridice invocate nu sunt identice si nici similare, astfel ca reglementarea lor diferita nu contravine prevederilor art. 16 alin. 1 din Constitutie.
     Instanta apreciaza ca, in cazul copilului nascut in timpul casatoriei opereaza prezumtia de paternitate in favoarea sotului mamei, in timp ce in cazul copilului nascut in afara casatoriei stabilirea paternitatii este lasata la libera apreciere a celui care face recunoasterea. Instituirea unui termen mai scurt pentru promovarea actiunii in tagada paternitatii vine in sprijinul intereselor copilului, astfel incat paternitatea acestuia sa nu fie lasata mult timp in incertitudine. Pe de alta parte, imprescriptibilitatea actiunii in contestarea recunoasterii de paternitate vine tot in sprijinul intereselor copilului, pentru ca acesta sa fie aparat impotriva unor recunoasteri nereale, facute din eroare sau din anumite interese.
     In ce priveste "regimul discriminatoriu intre tatal copilului nascut in timpul casatoriei si tatal copilului nascut in afara casatoriei", invocat de autorul exceptiei, ne aflam in prezenta a doua institutii de drept cu regimuri juridice diferite. Pentru prima categorie se aplica institutia prezumtiei de paternitate, iar pentru a doua categorie au fost reglementate doua modalitati de stabilire a filiatiei: recunoasterea voluntara de paternitate sau hotararea judecatoreasca. In acest fel s-a urmarit crearea unui regim juridic de egalitate in drepturi intre copilul nascut in afara casatoriei si copilul nascut in timpul casatoriei.
     In acelasi timp, exista diferente de reglementare juridica intre institutia tagaduirii paternitatii si institutia contestarii recunoasterii de paternitate, aceasta din urma venind in sprijinul intereselor copilului, in scopul evitarii unor recunoasteri nereale.
     In consecinta, legiuitorul a instituit un termen de prescriptie de 6 luni pentru introducerea actiunii de tagaduire a paternitatii, in timp ce actiunea in contestare a recunoasterii de paternitate este imprescriptibila, fapt ce nu este de natura a incalca principiul egalitatii in drepturi a cetatenilor. De altfel, Curtea Constitutionala a decis, in mod constant, ca acest principiu nu inseamna uniformitate, asa incat, in situatii diferite, tratamentul juridic este diferentiat.
     Textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constitutionalitate, prin raportare la dispozitiile art. 16 alin. 1 din Legea fundamentala.
     Astfel, prin Decizia nr. 538 din 18 octombrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.116 din 12 decembrie 2005, Curtea, respingand exceptia, a statuat ca "textul de lege criticat nu instituie un regim discriminatoriu intre copilul nascut in timpul casatoriei, mama copilului si tatal acestuia, in privinta termenului de exercitare a actiunii in tagaduirea paternitatii. De asemenea, Curtea a retinut ca nici un tratament discriminator nu este aplicat titularului actiunii in tagaduirea paternitatii in raport cu titularul actiunii in contestarea recunoasterii de paternitate; in primul caz actiunea este supusa prescriptiei, in cel de al doilea caz este imprescriptibila, dat fiind ca cele doua situatii juridice invocate nu sunt identice si nici similare, astfel ca reglementarea lor diferita nu contravine prevederilor art. 16 alin. 1 din Constitutie".
     Cele statuate in decizia mentionata, si-au pastrat valabilitatea si prin Decizia nr. 646 din  5 octombrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 919 din 13 noiembrie 2006, neintervenind elemente noi, de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii.