Plangere fond funciar.Autoritate de lucru judecat.Neindeplinirea conditiilor

      Plangere fond funciar.Autoritate de lucru judecat.Neindeplinirea conditiilor
      
      
      
      Partea din hotarare care intra in puterea lucrului judecat este  dispozitivul , pentru ca in dispozitiv este cuprinsa solutia ,iar dispozitivul este cel care se executa, insa  acest efect  trebuie recunoscut si considerentelor , in masura in care acestea explica dispozitivul si se reflecta in el.
      Vor beneficia de autoritatea de lucru judecat  acele considerente in lipsa carora nu ar fi posibila intelegerea dispozitivului  hotararii, precum si considerentele decisive , adica acelea care constituie sustinerea necesara a dispozitivului , formand corp comun cu acesta .
      Nu numai dispozitivul sentintei civile nr.249/1993  a Judecatoriei Craiova a intrat in puterea de lucru judecat , ci si considerentele acesteia , deoarece ele cuprind argumentele decisive ce au constituit  fundamentul solutiei cuprinse in dispozitiv  precum si elemente necesare pentru stabilirea intinderii dispozitivului. Acest lucru echivaleaza cu dreptul reclamantului G. A.  de a cere atat executarea dispozitivului hotararii judecatoresti- fapt realizat prin emiterea titlurilor de proprietate si punerea in posesie a titularului dreptului, dar  si recunoasterea si executarea faptelor si imprejurarilor cuprinse in considerentele sentintei si care au constituit fundamentul logico- juridic al solutiei din dispozitiv. 
      Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti -   nu inlatura dreptul  titularului dreptului de proprietate de a solicita   restituirea in intregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .
      Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept     a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .
      Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti -   nu inlatura dreptului titularului dreptului de proprietate de a solicita   restituirea in intregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .
      Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept     a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .
             Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul instantei la data de 16.04.2007, reclamantul G. A. a solicitat ,in contradictoriu cu intimatele Comisia Locala de Aplicare a legilor fondului funciar Cosoveni si Comisia Judeteana Dolj,  anularea hotararii Comisiei Judetene nr. 2529/2006 si reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1 ha teren, retinuta in procent de 20 % ,astfel cum s-a retinut in sentinta civila nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova.
In motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca prin hotararea judecatoreasca amintita  i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 4.07 ha teren situat in extravilan si 0,27 ha teren situat in intravilan, iar in considerentele sentintei civile s-a retinut ca in localitatea Cosoveni s-a aplicat un procent de reducere de 30%.  Ulterior,in baza legii 247/2005, reclamantul G. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenta de 1 ha , cat a considerat ca reprezinta echivalentul cotei de reducere  de 30% , insa Comisia Locala Cosoveni  de Aplicare a Legilor Fondului Funciar  a respins cererea sa ,invocandu-se faptul ca reclamantul a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate integral.
      Contestatia adresata Comisiei Judetene Dolj pentru aplicarea legilor fondului funciar a  fost respinsa prin hotararea  nr. 2529/2006, retinandu-se ca pentru diferenta de 1 ha reclamantul nu  a facut dovada dreptului de proprietate.
       Cererea de chemare in judecata nu este motivata in drept.
      Intimata Comisia Judeteana Dolj pentru aplicarea legilor fondului funciar nu a depus intampinare  conform dispozitiilor art 115-119 Cpc si nu s-a prezentat la solutionarea cauzei.
      Intimata Comisia Locala Cosoveni pentru aplicarea legilor fondului funciar  nu a depus intampinare  potrivit dispozitiilor art 115-119 Cpc , dar  a comunicat instantei punctul sau de vedere cu privire la  obiectul  actiunii judecatoresti. Astfel, aceasta a invederat instantei ca reclamantului i s-a reconstituit dreptul de proprietate  pentru intreaga suprafata acordata acestuia prin   sentinta civila nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova, respectiv 4,07 ha teren in extravilan si 0,27 ha teren in intravilan, iar cererea acestuia cu privire la suprafata de 1 ha  teren solicitata suplimentar este neintemeiata deoarece instanta de judecata nu a facut nicio referire in dispozitivul sentintei 249/1993  la cota de reducere ce i s-ar fi aplicat reclamantului.
      In cursul judecatii a fost administrata la cererea partilor proba cu inscrisuri, considerata pertinenta, concludenta si utila solutionarii cauzei.
      Analizand in mod coroborat proba cu inscrisuri administrata in cauza, instanta retine urmatoarele:
      Prin sentinta civila nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova , pronuntata in dosarul nr. 14347/1991  , reclamantului G. A. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 0,27 ha teren in intravilan si 4,07 ha teren in extravilan.
      In considerentele hotararii judecatoresti s-a retinut : "Fata de probele administrate in cauza si avand in vedere adresa primariei  din care rezulta ca s-a facut o reducere in cuantum de 30 %  a terenurilor cuvenite proprietarilor , instanta va admite plangerea ,va modifica hotararea comisiei judetene Dolj nr.18/1991 si va dispune reconstituirea dreptului de proprietate  pentru suprafata de 0,27 ha intravilan  si 4,07 ha teren extravilan , pe numele petentului, urmand a se elibera si titlu."  
      Au fost emise pe numele reclamantului G. A. titlurile de proprietate nr. 2204/2002 pentru suprafata de 1,25 ha extravilan  si respectiv nr. 2446/2004 pentru suprafata de 3,09 ha( 2,85 ha extravilan si 0,24 ha intravilan)
      Ulterior, in baza dispozitiilor legii 247/2005, reclamantul G. A. a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 1 ha teren intravilan , referindu- se la dispozitiile sentintei civile nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova, in care s-a invocat in argumentarea solutiei adresa Primariei  Cosoveni din care rezulta ca s-a  aplicat o cota de reducere de 30% tuturor proprietarilor de terenuri.
      Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenta de 1 ha a fost respinsa    de Comisia Locala de aplicare a legilor fondului funciar si de asemenea a fost respinsa prin hotararea nr. 2529/2006 si contestatia formulata de reclamant  si adresata Comisiei Judetene Dolj. In ambele  cazuri s-a retinut ca reclamantului G. A. i s-a reconstituit in intregime suprafata de teren la care aceasta avea dreptul si care i-a fost recunoscuta prin sentinta civila nr. 249/1993, iar pentru diferenta solicitata  de 1 ha , nu se prezinta  acte doveditoare a dreptului de proprietate.
      Instanta retine ca prin sentinta civila nr.249/1993  a Judecatoriei Craiova  s-a dispus reconstituirea  in favoarea reclamantului  a dreptului de proprietate  pentru suprafata de 0,27 ha teren in intravilan si 4,07 ha teren in extravilan .Aceasta mentiune este expresa in dispozitivul hotararii judecatoresti.
      Insa, in considerentele hotararii se indica in mod neechivoc faptul ca la baza pronuntarii solutiei  au stat probele administrate in cauza  si adresa Primariei localitatii Cosoveni prin care s-a comunicat instantei ca in acea unitate administrativ- teritoriala  s-a aplicat o cota de reducere de 30% . Probele administrate in cauza ce a format obiectul dosarului civil nr. 14347/1991( in care s-a promuntat sentinta civila nr.249/1993) au fost inscrisurile si martori.
      Astfel , instanta investita cu solutionarea cauzei civile obiect al dosarului nr. 14347/1991 a retinut : "Din probele administrate in cauza, instanta retine ca  autoarea petentului figureaza inscrisa   in registrul agricol vol. II , poz. 54 din anii 1956- 1958 cu  suprafata totala de 2,60 ha .
      Martorii au declarat ca autoarea petentului a mai detinut  teren si in punctele Crang,1 ha, in pct Chiritoaia 1 ha si jumatate in pct Lacul Emis - si 5400 de mp in intravilan , teren ce a fost trecut in proprietate CAP.
      Fata de probele administrate in cauza si avand in vedere adresa primariei  din care rezulta ca s-a facut o reducere in cuantum de 30 %  a terenurilor cuvenite proprietarilor , instanta va admite plangerea , va modifica hotararea comisie judetene Dolj nr.18/1991 si va dispune reconstituirea dreptului de proprietate  pentru suprafata de 0,27 ha intravilan  si 4,07 ha teren extravilan , pe numele petentului urmand a se elibera si titlu."  
      Rezulta asadar ca in total instanta a retinut ca reclamantul a detinut in proprietate  nu numai suprafata de 4,07 ha teren in extravilan  pentru cat  s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate prin dispozitivul sentintei, ci dimpotriva a detinut o suprafata mai mare, adica 2,60 ha , 1 ha , 1,50 ha teren in extravilan .Insa, nu s-a putut dispune reconstituirea dreptului de proprietate  pentru intreaga suprafata de teren , deoarece unul dintre inscrisurile ce au contribuit in mod decisiv la solutionarea cauzei a fost adresa Primariei localitatii Cosoveni  prin care s-a comunicat instantei ca in acea localitate s-a aplicat tuturor detinatorilor de terenuri o cota de reducere de 30 %.
      Este neintemeiata apararea formulata de Comisia Locala Carcea potrivit careia instanta de judecata nu a facut nicio referire la  procentul de reducere aplicat la nivelul comunei Cosoveni conform legii 18/1991,  avand in vedere ca motivarea instantei investita cu solutionarea cauzei civile obiect al dosarului civil nr.14347/1991 a fost neechivoca in sensul ca reclamantului  G.A.  i se va reconstitui numai suprafata de 4,07 ha teren in intravilan , avand in vedere tocmai  adresa primariei privind aplicarea cotei de reducere de 30%
      Sentinta civila nr. 249/1993 a Judecatoriei Craiova, pronuntata in dosarul nr. 14347/1991 a dobandit autoritate de lucru judecat.
      Puterea de lucru judecat reprezinta unul dintre efectele procesuale ale unei hotarari judecatoresti si semnifica faptul ca  o cerere nu poate fi judecata in mod definitiv  decat o singura data ,iar hotararea este prezumata a exprima adevarul si nu trebuie sa fie contrazisa de o alta hotarare.
      Puterea de lucru judecat este reglementata ca o prezumtie absoluta irefragrabila de prevederile art 166 Cpc si art 1200 Cod civil
      Efectele puterii de lucru judecat se prezinta sub un dublu aspect: un aspect negativ - partea care a pierdut procesul nu mai poate repune in discutie dreptul in alt proces -  si un aspect pozitiv pentru partea care a  castigat procesul , aceasta   putand invoca dreptul recunoscut intr-o noua judecata. De asemenea efectele puterii de lucru judecat  rezida in obligativitate , ceea ce face ca partile sa  se supuna hotararii judecatoresti;  exclusivitate, incontestabilitate si executorialitate.
      In cauza civila dedusa judecatii, se retine ca reclamantul G. A. invoca aspectul pozitiv   al puterii de  lucru judecat ,  in sensul ca el fiind cel care a  avut castig de cauza in dosarul  civil nr.14347/1991 , se prevaleaza  in prezenta cauza  tocmai de dreptul castigat
      Totodata ,in aceasta cauza  devine operabil efectul puterii de lucru judecat constand in obligativitate, deoarece toate partile din cauza civila obiect al dosarului nr. 14347/1991  sunt obligate sa respecte hotararea judecatoreasca pronuntata si sa se supuna efectelor acesteia.
      Tocmai de aceea incumba Comisie Locale Cosoveni  si Comisiei Judetene Dolj obligatia de a proceda la reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea reclamatului pentru suprafata de 1 ha teren in extravilan  , deoarece dreptul acestuia a fost recunoscut  anterior prin sentinta civila nr.249/1993 a Judecatoriei Craiova . Numai intinderea dreptului a fost cenzurata de catre instanta in dosarul nr. 14347/1991, nu si existenta acestuia.
      Existenta dreptului de proprietate al reclamantului G. A.  a fost hotarata in mod incontestabil de catre instanta de judecata in dosarul civil nr. 14347/1991 al Judecatoriei Craiova, insa din motive  care au tinut de politica legislativa , in unitatile administrativ teritoriale , legea 18/1991 a permis aplicarea unui cote de reducere  care sa afecteze toti detinatorii de terenuri .
      S-a ajuns astfel ca reclamantul , desi a beneficiat de recunoasterea dreptului sau de proprietate integral ,sa beneficieze de  restituirea in natura numai in parte, respectiv cu 30%  mai putin.
      Imprejurarea ca un   titular al dreptului de proprietate , recunoscut cu putere de lucru judecat prin hotarare definitiva si irevocabila, isi exercita atributele dreptului sau  nu asupra bunului in intregime, ci  numai asupra  unui parti  din acest bun - nu este de natura sa conduca la incetarea existentei  dreptului de proprietate .
      Art. 14(3) din legea 18/1991 prevede : in cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultata prin insumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativa si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atat in ce priveste suprafata totala, cat si pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau a mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din suprafata totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de 1 ha.
       Legea 18/1991, in art.9(2) ,stabileste ca persoanele carora li s-a restituit dreptul de proprietate, potrivit legii, in limita suprafetei de teren de pana la 10 ha de familie si carora li s-a aplicat cota de reducere, potrivit art. 14 alin. (3) din lege, pot formula cerere pentru suprafetele de teren care au constituit aceasta cota. Cererile se formuleaza in cazul in care cota de reducere a depasit procentul de 5%.   
      Art. 5 din legea 1/2000  : in cazul persoanelor fizice prevazute la art. 9 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare, carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate in limita suprafetei de teren agricol de pana la 10 ha de familie si li s-a aplicat cota de reducere potrivit legii, se restituie si diferenta de suprafata neatribuita sau li se acorda despagubiri.
      Toate aceste prevederi legale stabilesc dreptul titularului dreptului de proprietate , caruia i s-a aplicat cota de reducere prevazuta de art 14 si art 9 din legea 18/1991 de a beneficia  nu numai de recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra terenurilor, dar si de restituirea integrala in natura a acestor terenuri, tocmai pentru a-i da posibilitatea acestuia din urma de a-si exercita prerogativele dreptului de proprietate  cu plenitudine.
      Imprejurarea ca reclamantului G. A. i s-a restituit in natura sa specifica numai o parte a terenurilor asupra carora i-a fost reconstituit dreptul de proprietate   este in stransa legatura cu  exercitarea dreptului de proprietate si nu cu existenta acestuia, consolidata cu putere de lucru judecat prin sentinta civila nr.249/1993 a Judecatoriei Craiova .
      In ceea ce priveste apararea formulata de catre intimata Comisia Locala de aplicare a legilor fondului funciar Cosoveni  precum si motivul pentru care cererea de reconstituire  a reclamantului a fost respinsa de catre cele doua Comisii, instanta constata netemeinicia acestuia.
      Astfel , nu  prezinta relevanta juridica imprejurarea ca in dispozitivul  sentintei civile nr. 249/1993  a Judecatoriei Craiova s-a dispus numai reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 4,07 ha teren extravilan si 0,27 ha teren intravilan, atata  timp cat in considerentele hotararii s-a prevazut in mod neechivoc  faptul ca la pronuntarea solutiei instanta a avut in vedere probele administrate in cauza , dar si adresa Primariei  localitatii Cosoveni prin care s-a comunicat ca in acea localitate s-a aplicat o cota de reducere de 30 % tuturor detinatorilor de terenuri.
      Partea din hotarare care intra in puterea lucrului judecat este  dispozitivul , pentru ca in dispozitiv este cuprinsa solutia ,iar dispozitivul este cel care se executa, insa  acest efect  trebuie recunoscut si considerentelor , in masura in care acestea explica dispozitivul si se reflecta in el.
      Vor beneficia de autoritatea de lucru judecat  acele considerente in lipsa carora nu ar fi posibila intelegerea dispozitivului  hotararii, precum si considerentele decisive , adica acelea care constituie sustinerea necesara a dispozitivului , formand corp comun cu acesta .
      Nu numai dispozitivul sentintei civile nr.249/1993  a Judecatoriei Craiova a intrat in puterea de lucru judecat , ci si considerentele acesteia , deoarece ele cuprind argumentele decisive ce au constituit  fundamentul solutiei cuprinse in dispozitiv  precum si elemente necesare pentru stabilirea intinderii dispozitivului. Acest lucru echivaleaza cu dreptul reclamantului G. A.  de a cere atat executarea dispozitivului hotararii judecatoresti- fapt realizat prin emiterea titlurilor de proprietate si punerea in posesie a titularului dreptului, dar  si recunoasterea si executarea faptelor si imprejurarilor cuprinse in considerentele sentintei si care au constituit fundamentul logico- juridic al solutiei din dispozitiv 
      Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti -   nu inlatura dreptului titularului dreptului de proprietate de a solicita   restituirea in intregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .
      Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept     a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .
      
      In cauza Grosu impotriva Romaniei  (28 iunie 2007),  Curtea Europeana a Drepturilor Omului  aminteste ca un reclamant  poate pretinde o incalcare a articolului 1  din protocolul nr. 1  in masura   in care   deciziile  pe care le incrimineaza  se refera   la « bunuri »  in sensul acestei dispozitii. Notiunea de « bunuri »  poate cuprinde  atat « bunurile efective »  cat si valorile  patrimoniale  in temeiul carora  reclamantul poate  pretinde  ca are  cel putin  o « speranta  legitima » de a obtine  folosinta efectiva a  unui drept de proprietate (cauza Kopecky impotriva Slovaciei ,28 septembrie 2004).
       In cauza civila dedusa judecatii ,instanta constata ca , pe baza probelor administrate, reclamantului i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra terenurilor de  2,60 ha ( registrul agricol 1956- 1958) , si in punctele Crang 1 ha, in pct Chiritoaia 1 ha si jumatate in pct Lacul Emis - si 5400 de mp in intravilan , teren ce a fost trecut in proprietate CAP, insa din motive care au tinut de ratiunea legiuitorului( art 14, L. 18/1991), acestuia i s-a restituit in natura o suprafata de 4,07 ha teren extravilan si 0,27 ha teren intravilan .
      Eventualele diferente dintre existenta dreptului statuata in considerentele hotararii si intinderea exercitarii prerogativelor deptului de proprietate  stabilita in dispozitivul hotararii judecatoresti -   nu inlatura dreptului titularului dreptului de proprietate de a solicita   restituirea in intregime a bunurilor ,pentru a se asigura astfel o identitate intre existenta si exercitarea dreptului de proprietate .
      Reclamantului G. A. i s-a recunoscut existenta  dreptul de proprietate integral in considerentele sentintei civile nr.249/1993, insa restituirea numai in parte a  terenurilor asupra carora se exercita acest drept     a avut drept temei juridic  prevederile art 14 alin 3 din legea18/1991, urmand ca in temeiul art 9l 18/1991 si art 5 din legea 1/2000, titularului dreptului sa i se dea posibilitatea de a se bucura , prin formularea cererii de reconstituire potrivit legii, nu numai de recunoasterea existentei dreptului, dar si de restituirea integrala a terenurilor obiect al dreptului de proprietate .