Propunere de arestare respinsa ca neintemeiata si dispunerea masurii preventive a arestului la domiciliu . Individualizare masura preventiva.

Prin propunerea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 28.11.2014 sub nr. 40653/212/2014, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Constanta a solicitat luarea masurii arestarii preventive pe o durata de 30 de zile fata de inculpatii F. E. si N. M.-C. pentru savarsirea infractiunilor de loviri sau alte violente, prevazuta de art. 193 alin. 1 C. pen. (persoana vatamata S. G.), lipsire de libertate in mod ilegal (persoana vatamata S. G.), prevazuta de art. 205 alin. 1 C. pen., respectiv lipsire de libertate in mod ilegal (persoana vatamata C. D.), toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen. (inculpatul F. E.), respectiv doua infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal prevazute de art. 205 alin. 1 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C. pen. (inculptul N.M.C.).
In fapt, s-a aratat ca la data de 27.11.2014, in jurul orei 20:00, persoana vatamata Comanici Daniel se afla impreuna cu martora S.G. pe str. A.din orasul Navodari, in spatele statiei Peco, unde trebuia sa se intalneasca cu persoana vatamata S. G. Persoana vatamata C. D. a observat doi agenti de paza ai S.C. C.-P.care se aflau langa persoana vatamata S. G..
Martora S. E. a aratat ca in momentul in care persoana vatamata S. G. a incercat sa se aproprie de persoana vatamata C. D., inculpatul F. E., unul dintre cei doi agenti paza a lovit persoana vatamata si a pus-o la perete. Intre persoanele vatamate si inculpatul F. E. a avut loc o discutie cu privire la furtul unor tigari din data de 26/27.11.2014 din incinta barului S.C. S.C. S.N.C., inculpatul F. E.  reprosand persoanelor vatamate ca ar fi sustras tigari in data de 26/27.11.2014 din incinta barului mantionat .
Pentru acest motiv, inculpatul F.E. si persoanele vatamate au hotarat sa se deplaseze catre barul ce apartine S.C. S. C. S.N.C. intrucat inculpatul a afirmat ca detine imagini suprinse de camerele de supraveghere care ar incrimina persoanele vatamate. Acestea au fost de acord, fapt pentru care, de bunavoie, au plecat alaturi de inculpatii F. E. si N. M. - C. catre barul ce apartine S.C. S. C. S.N.C. pentru a lamuri situatia.
Cu ocazia audierii, martora S. E. a confirmat cele aratate mai sus si facut mentiunea ca dupa plecarea persoanele vatamate au plecat cu cei doi inculpati, a mers acasa si a povestit toate aceste aspecte martorei C. S. (mama martorei S. E. si a persoanei vatamate S. G.). Prin depozitia sa, martora C. S. arata ca dupa cele relatate de catre martora S. G.  a plecat catre sediul firmei de paza S.C. C.P.S.R.L. situat pe str. R.din orasul Navodari pentru a lamuri situatia.
Dupa momentul in care persoanele vatamate au ajuns alaturi de cei doi inculpati in incinta barului ce apartine S.C. S.C. S.N.C., persoanelor vatamate nu le-au mai fost aratate imaginile la care a facut referire inculpatul F. E., acesta din urma continuand sa acuze persoanelor vatamate de furtul tigarilor din interiorul aceluiasi bar. In tot acest timp, inculpatul N. M. - C. l-a insotit pe inculpatul F. E. si a participat la intreaga activitate infractionala.
Conform celor relatate de catre persoana vatamata C.D., in acest context a venit si fiul patronului barului, martorul S. A., care ar fi intrebat persoana vatamata S. G. de ce a sustras tigarile, iar intrucat acesta a negat, l-ar fi lovit cu pumnul. Totodata, inculpatul F. E. ce era insotit de inculpatul N. M.- C. i-a spus persoanei vatamate S. G.sa mearga sa aduca tigarile de la o anumita persoana "D." si sa se intoarca pana la ora 20:20, iar persoanei vatamate C. D. i-a spus ca va ramane pana cand acesta se va intoarce.
Desi persoana vatamata C. D. a incercat sa se opuna, inculpatul F. E., pe un ton amenintator, i-a spus ca nu va pleca acasa pana cand persoana vatamata S. G. nu va aduce tigarile, cerandu-i acestuia din urma drept garantie telefonul mobil. Persoana vatamata C. D. face mentiunea ca in aceeasi imprejurare, inculpatul F. E.i-ar fi luat si lui telefonul mobil.
Fiind audiata, persoana vatamata S.G. a aratat ca, intrucat i-a fost frica, pentru a scapa, a fost de acord cu solicitarile inculpatul F. E., lasandu-si telefonul mobil langa persoana vatamata C.D.pe un scaun. Prin urmare, persoana vatamata S. G. a plecat din incinta barului in jurul orei 20:20 sub pretextul ca va aduce tigarile, insa a mers spre locuinta de domiciliu pentru a povesti cele intamplate mamei sale, martora C.S.. Impreuna cu martora C. S., persoana vatamata S. G. s-a deplasat catre sediul politiei orasul Navodari pentru a reclama cele aratate mai sus.
Martorul S.S., administratorul S.C. S. C. S.N.C. a declarat ca in data de 27.11.2014 s-a deplasat la barul ce apartine S.C. S.C. S.N.C. unde se aflau doi agenti de paza ai S.C. C.P. S.R.L. si unde se afla un tanar cu varsta cuprinsa intre 17-18 ani pe care 1-a intrebat daca el este persoana care a sustras tigarile, acesta negand.
Martora N.A., care lucreaza in calitate de barman la S.C. S. C. S.N.C., a mentionat ca la data de 27.11.2014, in jurul orei 20:00, au venit la bar doi agenti de paza insotiti de doi tineri despre care au spus ca sunt persoanele care ar fi sustras tigarile in data de 26/27.11.2014, iar la un moment cel care era mai inalt ar fi plecat, spunand ca merge sa aduca tigarile.
Martorul S.A. (fiul martorul S. S.- administrator al barului ce apartine S.C. S. C. S.N.C.) afirma ca in jurul orei 20:10 a ajuns la barul S.C. S. C. S.N.C. unde in afara barului se afla un agent de paza care i-a spus ca ar fi prins persoanele ce i-au spart magazinul tatalui sau. Acesta a mai aratat ca in interiorul barului se aflau doua persoane, din care unul s-a ridicat spunand ca merge sa aduca tigarile de la "D.".
In urma reclamatiei formulate la sediul Politiei Orasului Navodari de catre persoana vatamata S.G., lucratorii de politie s-au deplasat catre barul ce apartine S.C. S. C. S.N.C. de pe str. N. Martorul V. V., lucrator la I.J.J. - Ct, alaturi de lucratorul de politie martorul S.P., au mers impreuna cu persoana vatamata S. G.si martora C.S.catre bar, unde au gasit persoana vatamata C.D. in interiorul barului, iar la cererea martorului V.V. de a iesi afara din incinta barului, acesta din urma a raspuns ca nu poate sa iasa intrucat nu il lasa baietii de la paza.
Martorul V.V. i-a spus persoanei vatamate C. D. ca nu se va intampla nimic, motiv pentru care a condus-o la autoturismul politiei. De asemenea, in aceasta imprejurare, la acelasi martor a venit inculpatul F. E. care i-a dat telefonul mobil ce apartinea persoanei vatamate S.G., ulterior fiind inmanat acesteia.
Organele de cercetare penala au procedat la vizionarea imaginilor suprinse de camerele de supraveghere in data de 26/27.11.2014 cu privire la furtul de tigari din incinta S.C. S. C. S.N.C., ocazie cu care au constatat ca persoanele vatamate nu corespund semnalmentelor indivizilor suprinsi de acestea.
Din cuprinsul fisei de cazier judiciar rezulta ca, fata de inculpatul F. E., prin ordonanta nr. 5408/P/2010 a Parchetului de pe langa J.Ct, s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. 181 C. pen. si i s-a aplicat o amenda administrativa in cuantum de 800 de lei pentru art. 250 alin. 3 C.pen. 1968 (purtare abuziva).
Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatorul de drepturi si libertati a retinut ca inculpatii au savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani ori mai mare, fata de probele administrate pana la acest moment, exista  indicii rezonabile ca inculpatii au savarsit faptele ce li se retin in sarcina.
S-a retinut ca in urma altercatiei dintre inculpati si persoana vatamata,  importanta din perspectiva masurii arestarii preventive, este faptul ca din buzunarul persoanei vatamate Stoian a cazut la un moment dat o rozeta din fier (un box metalic) si o surubelnita, aspect confirmat de martora S.si inculpatul N.. Se pare ca inca din momentul in care persoanele vatamate si inculpatii se aflau in dreptul statiei de carburanti a fost invocat de S. G.numele "D." ca fiind cel la care s-ar afla tigarile sustrase cu o seara inainte (declaratii incupati).
Inculpatii si persoanele vatamate au ajuns in barul respectiv in jurul orei 20:00, situatia de fapt devenind din acest moment oarecum neclara, nefiind cert cine anume i-a mai aplicat cateva lovituri usoare lui S. G.. Astfel, C. D. afirma ca fiul patronului barului l-ar fi agresat pe prietenul sau; persoana vatamata il indica de asemenea pe patronul barului ca fiind cel care l-a lovit de cateva ori in zona coastelor insa a afirmat ca si inculpatul F.E. l-a lovit de doua-trei ori cu palma peste cap. Ceea ce nu rezulta din probele administrate este agresarea usoara a persoanei vatamate C., doar S.G.aratand ca a vazut cum inculpatul F.  i-ar fi aplicat acestuia o palma. De altfel, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale se refera doar la pretinsa fapta de lovire a persoanei vatamate S. G. Totusi, martora N. A. si S.A., prezenti in bar, au aratat ca persoanele vatamate nu au fot agresate; de altfel au precizat persoanele vatamate ca nu doresc consult medico-legal deoarece nu au suferit leziuni.
Persoanele vatamate sustin ca nu le-au mai fost prezentate imaginile respective si, simtindu-se amenintat, nefiind lasat sa plece, dupa aproximativ 15 min, S.G. le-a comunicat celor prezenti ca se va duce la "D." petru a aduce tigarile sustrase. Inculpatii au fost de acord, motiv pentru care i-au permis numitului S. sa plece, persoana vatamata C. ramanand in schimb impotriva vointei sale in interiorul barului pana cand S. ar fi urmat sa se intoarca. In acelasi sens sunt si declaratiile inculpatilor si ale martorilor S. S. si S. A., cu mentiunea ca acestia au apreciat ca persoanele vatamate au stat in interiorul barului de bunavoie. Insa, in aceste conditii, nu se intelege atitudinea lui S. G. care a alertat ulterior parasirii barului organele de politie, fiind evident ca acesta s-a simtit in pericol, lipsit de libartate, ca de altfel si cealalta persoana vatamata. Din declaratia martorului V.V., rezulta ca inculpatul F. a fost cel care i-a restituit telefonul lui S. dupa ce la fata locului au sosit organele de politie (in jurul orei 21:00), sesizate de S. G.si martora C. S., mama persoanei vatamate. De mentionat ca, din nou, persoanele vatamate nu se refera la inculpatul N. decat in sensul ca era impreuna cu celalalt inculpat. De altfel, initial inculpatul N. a fost audiat in calitate de martor.
Cu ocazia vizionarii imaginilor din interiorul barului suprinse cu o noapte inainte, in timpul comiterii presupusului furt de tigari, s-a observat aparitia a doua persoane de sex masculin (una mai inalta si una mai scunda - aceeasi constitutie avand-o si inculpatii), purtand glugi pe cap, una dintre ele acoperindu-si fata cu o cutie de carton, cei doi indivizi fiind surprinsi ulterior luandu-o la fuga dupa iesirea din magazin.
Desi procurorul sustine ca administrarea altor probe nu mai este necesara, in mod evident obtinerea imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din noaptea savarsirii de catre inculpati a presupusei fapte de lipsire de libertate ar fi utila in vederea stabilirii situatiei de fapt.
Fata de cele aratate anterior, judecatorul de drepturi si libertati considera ca exista indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au savarsit impreuna infractiunile de lipsire de libertate in mod ilegal in dauna persoanelor vatamate si, de asemenea, ca inculpatul F. E. l-a lovit pe numitul S. G.si, in plus, pentru infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal legea prevede pedeapsa inchisorii de la 1 la 7 ani. De mentionat ca infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal este singura infractiune retinuta in sarcina inculpatilor care poate atrage luarea masurii arestarii preventive, avand in vedere limitele de pedeapsa ale infractiunii prev. de art.193 alin.1 C.pen. (de la 3 luni la 2 ani sau amenda).
Pentru a putea fi dispusa luarea masurii arestarii preventive din probele administrate trebuie sa rezulta ca privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica, art.223 alin.2 enumerand criteriile ce trebuie avute in vedere: gravitatea faptei, modul si circumstantele de comitere a faptei, anturajul si mediul din care provine inculpatul, antecedentele penale ale inculpatului, precum si orice alte imprejurari la persoana inculpatului.
Judecatorul de drepturi si libertati afirma un pricipiu de baza a ordinii de drept, in sensul ca nicio persoana nu isi poate face dreptate singura, in afara cadrului legal, acesta fiind atributul exclusiv al organelor judiciare care, in urma desfasurarii unei anchete efective, a administrarii probelor, poate ajunge la concluzia ca o anumita persoana a savarsit sau nu o infractiune. Totusi, nu este de neglijat ca mobilul inculpatilor, care de altfel i-a indemnat sa savarseasca presupusele infractiuni, a fost ideea de dreptate, in maniera in care acestia au inteles-o. Din acest punct de vedere, sub aspectul necesitatii si proportionalitatii masurii, o asemenea imprejurare trebuie sa le profite acestora.
S-a avut in vedere si  atitudinea oscilanta a persoanelor vatamate pe parcursul derularii evenimentelor: au fost de acord sa ii insoteasca pe inculpati pentru a viziona inregistrarile video; inca de la inceput S. G. a facut referire la un anume "D." la care s-ar afla tigarile sustrase; aceeasi referire a fost facuta si in momentul cand, ulterior, persoanele vatamate au ajuns la bar, fiind pretextul pentru care S. a fost lasat sa plece - pentru a aduce tigarile de la D.. Toate aceste imprejurari au intarit convingerea inculpatilor ca savarsesc un act de dreptate si ca vor recupera prejudiciul, ceea ce compensa intr-o anumita masura sub aspect subiectiv cu lipsirea de libertate a persoanelor vatamate.
Fapta este totusi una grava, persoanele vatamate fiind lipsite de libertate aproximativ 15 min (Stoian) si aproape o ora (Comanici), fiind evident ca evenimentele au afectat in mod clar libertatea psihica a persoanei, data fiind mai ales varsta totusi frageda a acestora.
In mod clar insa trebuie facuta o disctinctie intre contributia celor doi inculpati la comiterea presupusei infractiuni, inculpatul F. E. fiind cel care a avut in toate imprejurarile initiativa, celalalt inculpat insotindu-l doar si aderand la deciziile sale. De asemenea, doar inculpatul F. a avut un comportament violent fata de persoanele vatamate, nu si celalalt inculpat astfel cum a reiesit din coroborarea probelor. De asemenea, gravitatea faptei inculpatului F. este mai ridicata in conditiile in care lucreaza ca agent de paza de mai mult de 15 ani si avea o pozitie de conducere in cadrul societatii de paza. Data fiind experienta acestuia, trebuia sa actioneze cu prudenta, sa anunte organele de politie in conditiile in care ar fi suspectat vreo persoana de comiterea unei infractiuni si ar fi trebuit sa adopte o atitudine mai rezervata fata de cele doua persoane vatamate. In schimb, ideea de a infaptui dreptatea cu orice pret pe alte cai decat cele legale - fapta deosebit de reprobabila - l-a adus in situatia de a fi cercetat pentru infractiunea de lipsire de libertate si lovire si alte violente, existand in acest sens probe ce nasc banuiala rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunile ce i se retin in sarcina.
In schimb, gravitatea pretinsei fapte raportat la celalalt inculpat este mai mica in conditiile in care acesta se afla intr-o relatie de subordonare fata de inculpatul F.. Este drept, ordinul superiorului poate fi interpretat ca fiind o cauza justificativa doar in masura in care este dat in conformitate cu legea ceea ce, in mod evident, nu a fost cazul in speta; in plus, inculpatului i se poate reprosa totala sa pasivitate fata presupusele actiuni ale superiorului.
In privinta persoanei inculpatului F., observa judecatorul ca in cursul anului 2010 acesta a mai fost cercetat pentru purtare abuziva. Totodata, inculpatul este casatorit (are asadar o familie inchegata), are un domiciliu stabil, castigandu-si in mod onest existenta din activitatea de director coordonator paza, avand in subordine si coordonand mai multi angajati. Astfel cum rezulta din caracterizarea depusa la dosar, inculpatul are respect fata de lege, a dat dovada de multe ori de spirit civic si a manifestat disciplina in munca.
Referitor la celalalt inculpat, aceste nu are antecedente penale, lucra la societatea SC C. P. SRL ca agent de paza, este necasatorit si are studii medii.
Judecatorul retine ca reactia opiniei publice fata de fapte precum cele retinute in sarcina inculpatilor nu poate prevala in concret asupra libertatii individuale, astfel incat, masura arestarii preventive apare, fata de cele deja aratate, ca nefiind justificata fata de niciunul dintre inculpati. Oricum, acest element nu ar putea fi apreciat ca fiind pertinent si suficient, decat daca se bazeaza pe fapte de natura sa arate ca lasarea in libertate a inculpatilor ar tulbura in mod real ordinea publica (cauza Lettelier c. Frantei, paragraful 51).
Fata de considerentele anterioare, judecatorul apreciaza ca si alte masuri preventive mai blande pot inlatura starea de pericol pentru ordinea publica, evitandu-se repetabilitatea unor fapte precum cele retinute in sarcina inculpatilor, sens in care, fata de gradul de pericol al infractiunii, de scopul masurii, de celelalte imprejurari ce tin de persoane inculpatului, se impune luarea masurii arestului la domiciliu fata de inculpatul F. E., masura de natura sa il extraga pe inculpat din comunitate, sa il impiedice sa mai desfasoarea activitatea in exercitarea careia se presupune ca a savarsit fapta, corelativ cu impunerea unor obligatii stricte de natura sa asigure buna desfasurare a procesului penal - de a nu lua legatura cu martorii si persoanele vatamate, de a nu parasi domiciliul decat cu incuviintarea judecatorului. De asemenea, prin luarea acestei masuri va fi inlaturat si pericolul pentru ordinea publica, comunitatea avand satisfactia si linistea ca impotriva unor fapte grave si a unor persoane ce incearca sa isi faca dreptate in afara cadrului legal organele judiciare actioneaza rapid si ferm.
In privinta inculpatului N., din perspectiva judecatorului orice masura privativa de libertate ar fi nejustificata prin raportare la gravitatea faptei si persoana inculpatului, insa un control strict al acestuia se impune, inclusiv prin fixarea obligatiilor de a nu mai desfasura activitatea in exercitarea careia a savarsit pretinsa fapta sau de a lua legatura cu martorii ori persoanele vatamate.
Fata de considerentele expuse in acuza a fost dispusa masura preventiva a arestului la domiciliu pe o durata de 30 de zile si a fost respinsa propunerea de luarea masurii arestarii preventive .
Au fost avute in vedere dispozitiile art. 227 alin. 2 raportat la art. 202 alin. 4 lit. d C. proc. pen. ; in baza art.221 alin.1 C. proc. pen. s-a impus inculpatilor F. E. si N.M.C. obligatia de a nu parasi imobilul in care locuiesc fara incuviintarea judecatorului de drepturi si libertati; in baza art.221 alin.2 C.proc.pen., pe durata arestului la domiciliu s-au stabilit in sarcina inculpatului urmatoarele obligatii : a)  sa se prezinte in fata organelor judiciare in fata carora se va afla cauza ori de cate ori este chemat; b) sa nu comunice direct sau indirect cu persoanele vatamate sau membrii familiilor acestora si nici cu martorii audiati de organele de urmarire penala; c) sa se prezinte la Sectia de Politie in raza careia domiciliaza conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori va fi chemat.
In baza art.215 alin.2 C.proc.pen. fata de inculpatul N.M.C s-a dispus ca, pe timpul controlului judiciar sa respecte urmatoarele obligatii: a) sa nu depaseasca limita teritoriala a judetului Constanta decat cu incuviintarea prealabila a judecatorului de drepturi si libertati; b) sa nu se apropie de persoanele vatamate, de membrii familiilor acesteia sau de martorii din dosar si sa nu comunice cu aceste persoane direct sau indirect, pe nicio cale; c) sa nu exercite meseria de agent de paza in exercitarea careia se presupune ca a savarsit fapta; d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte arme;
In baza art. 215 alin. 3 C. proc. pen. a fost atrasa atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, masura controlului judiciar se poate inlocui cu masura arestului la domiciliu sau masura arestarii preventive. In baza art. 227 alin. 1 va dispune punerea in libertate a inculpatilor retinuti, masura executorie.
In baza art. 275 alin. 3 C. proc. pen. cheltuielile judiciare avansate de stat vor ramane in sarcina acestuia si va dispune avansarea din fondurile Ministerului Justitiei a onorariului din oficiu in cuantum de 200 de lei catre doamna avocat.