Donatii

Prin sentinta  civila  nr. 2107/2011 pronuntata in dosar  nr. 3132/208/2009, instanta a respins actiunea formulata si precizata de reclamantul TG impotriva paratilor DI, TG, TI, TA, TF, TM, IV si IV, pentru constatare nulitate absoluta a certificatului de mostenitor emis sub nr. X si constatare nulitate absoluta partiala contractelor de donatie autentificate sub nr. X si Y de catre BNP .A luat act de declaratia intervenientilor IV si IV privind renuntarea la judecata cererii de interventie si a respins cererea reclamantului pentru cheltuieli de judecata.

     Deliberand, constata:
     Prin actiunea civila inregistrata la aceasta instanta sub nr. 3132/208/08.10.2009 reclamantul TG a chemat in judecata paratii DI, TG, solicitand anularea certificatului de mostenitor nr. 102/2002 emis de BNP X.
     In motivarea cererii reclamantul arata ca in urma dezbaterii succesiunii dupa def. TT ( bunicul sau), paratii TG si DI au obtinut in mod fraudulos certificatul de mostenitor nr. 102/2002, intrucat au declarat in fata notarului ca sunt unicii mostenitori ai defunctului, aspect contrar realitatii. Se precizeaza de catre reclamant ca bunicul sau a fost casatorit de doua ori, ca in timpul casatoriei cu TM s-au nascut  TP, TV  ( casatorita Dabucian) si TG, iar in timpul casatoriei cu TF s-au nascut TT ( tatal reclamantului) si TM. Se motiveaza ca procedand in acest fel, unchiul respectiv matusa sa au exclus de la dezbaterea succesiunii alte trei ramuri de mostenitori. 
     Pe parcursul judecatii, reclamantul si-a precizat actiunea in sensul ca s-a solicitat constatarea nulitatii absolute a certificatului de mostenitor nr. X ( ca urmare a declaratiilor false date de catre parati in fata notarului), precum si constatarea nulitatii absolute partiale ale contractelor de donatie autentificate sub nr. X si Y, prin care paratii TG si DI au donat cotele lor de proprietate  prevazute in certificatul de mostenitor paratilor IV si IV care ulterior si-au inscris drepturile in CF 1871 Marga. S- mai solicitat introducerea in cauza in calitate de parati a numitilor TM, TI, TA, TF ( persoane cu vocatie succesorala la mostenirea ramasa de pe urma defunctului TT),  IV si IV ( in calitate de beneficiari ai celor doua donatii).
     Initial  IV si IV au formulat o cerere de interventie in interesul paratilor TG si DI, inca prin precizarea de actiune si completarea acesteia ei insisi au dobandit calitatea de parati in cauza, astfel ca s-a renuntat la judecata cererii de interventie in interesul paratilor mentionati.
     Dupa precizarea si completarea actiunii principale, paratii TG, DI, IV si IV, prin aparator, au formulat intampinare prin acer au solicitat respingerea actiunii in intregime ca fiind neintemeiata. S-a aratat ca nu a fost incalcata nici un fel de dispozitie legala la eliberarea certificatului de mostenitor, ca la dezbaterea succesiunii nu au fost incluse in masa succesorala si imobilele folosite de catre copiii ori nepotii lui TT,  ci numai cota parte din imobilul din Marga care i s-ar fi cuvenit defunctului TP ( decedat fara urmasi), care in decursul vietii a fost ingrijit si intretinut de catre IV si IV mai bine de 10 ani de zile.
     La dosar s-a administrat proba cu inscrisuri, iar din analiza acestora, instanta retine urmatoarele:
     La 27 noiembrie 2002, paratul  TG a solicitat deschiderea procedurii succesorale de pe urma defunctului TG, decedat la 5 februarie 1953. Potrivit actelor de stare civila, TG este fiul defunctului, acesta indicand notarului ca  au calitatea de mostenitori alaturi de el atat sora sa DI ( parata) cat si fratele sau  TP ( decedat la 2 iulie 1998). A mai declarat in fata notarului ca el impreuna cu DI au acceptat in mod tacit succesiunea defunctului,  ceea ce nu s-a intamplat si in cazul celuilalt frate, TP, care nu a facut nici un fel de act de acceptare - expresa sau tacita. In acest conditii, s-a emis certificatul de mostenitor nr. X, in care s-a inclus in masa succesorala ramasa de pe urma def. TT, numai cota de 54/96 parti din CF 1871 Marga fara nr. top % La Bistra  Gradina  de 1798 mp, fiind mostenitori ai acestei cote paratul TG ( 1/2 parti) si parata DI ( 1/2 parti).In aceeasi zi de 27 noiembrie 2002, paratii TG si DI au donat cotele lor de  proprietate paratilor IV ( nepotul Rusalinei, care a fost sotia def. TP - fratele donatorilor) si IV.
     Ulterior eliberarii certificatelor de mostenitor si  incheierii contractelor, reclamantul TG ( nepotul def. TT) a formulat plangere penala impotriva numitilor TG  ( unchiul sau) si DI ( matusa sa) pentru savarsirea infractiunii de fals in declaratii, in sensul ca au declarat in fata notarului ca sunt unici succesori ai def. TT fiind omisi astfel de la succesiune alti trei copii ai defunctului si frati ai decedatilor, TM si TT ( tatal reclamantului TG). Prin  rezolutia din 4 decembrie 2009, Parchetul de pe langa Judecatoria Caransebes a dispus neinceperea urmaririi penale fata de faptuitori, si a sesizat instanta de judecata cu privire la anularea  declaratiilor date de TG si DI in fata notarului. Sesizarea a fost insusita in fata instantei si de catre TG -  reclamantul din acest dosar.
     Prin sentinta civila nr. 549/2010 ( definitiva la 7 aprilie  2010),  fost respinsa sesizarea procurorului si  cererea reclamantului TG, motivandu-se ca parata DI nu a dat nici o declaratie in fata notarului, iar declaratia paratului TG se referea la faptul ca el si  sora sa Iovana au acceptat succesiunea dupa tatal  lor, nefacandu-se nici o referire la faptul ca ar fi  unici mostenitori.
     Anterior momentului in care procurorul a dispus neinceperea urmaririi penale, respectiv la 8 octombrie 2009, reclamantul a sesizat instanta de judecata cu actiune civila pentru anularea certificatului de mostenitor nr. X, precizata ulterior ca actiune in constatare nulitate absoluta certificat de mostenitor si a contractelor subsecvente emiterii acestui act. S-a motivat ca actiunea este imprescriptibila ( fiind vorba de o nulitate absoluta determinata de existenta declaratiilor false date in fata notarului) si ca TG a acceptat succesiunea dupa defunctul sau bunic printr-un act autentic notarial incheiat in 1950, dar ale carui dispozitii nu au fost inscrise in cartea funciara.
     Aceasta fiind starea de fapt, instanta urmeaza  respinge actiunea reclamantului, din urmatoarele considerente:
     In primul rand nu ne aflam in prezenta unei actiuni imprescriptibile extinctiv, de constatare a nulitatii absolute a unui certificat de mostenitor eliberat in  baza unei declaratii false, intrucat instanta de judecata a respins in mod irevocabil actiunea pentru anularea acestor declaratii.
     In al doilea rand, omiterea de la dezbaterea succesiunii a unor persoane, nu este sanctionabila din  punct de vedere juridic prin promovarea unei actiuni in constatare nulitate absoluta, nefiind vorba de  frauda la lege. Daca ar fi asa, ar insemna sa acceptam ca in situatii similare celei de fata,  instantele judecatoresti ar putea invoca oricand o nulitate de acest gen, urmata de emiterea unor certificate de  mostenitor in care sa fie incluse si persoane a caror vointa interna ar fi aceea de neacceptare a  unei succesiuni.
     Stabilind deci ca regimul juridic aplicabil este acela  al nulitatii relative, este unanim acceptat ca actiunea in anularea certificatului de mostenitor este prescriptibila extinctiv in termenul de 3 ani care curge de la data  emiterii acestui act, ori de la data cand cel lezat in  drepturile sale a aflat despre existenta actului, cu  conditia sa fi acceptat succesiunea.
     In cazul de fata, acceptarea succesiunii a fost motivata prin aceea ca in anul 1950, printr-un act autentic,  TT a impartit copiilor sai ( atat celor nascuti din casatoria cu Maria, cat si celor nascuti din casatoria cu  Floarea), intreaga sa avere. Actul respectiv, nefiind inscris in cartea funciara,  reprezinta  intr-adevar un partaj de folosinta si nu un partaj ascendent, dar nu  poate avea valoarea unui act de acceptare voluntara expresa a succesiunii dupa defunctul TT Sa cum se poate observ,  respectivul act autentic a fost incheiat in anul 1950, nu face referire  la faptul ca cei cinci copii succesibili inteleg  sa-si exercite drepturile succesorale dobandind ceea ce au primit in virtutea legii ori testamentului, si, pana la urma  acest lucru nici nu se putea intampla fiindca defunctul lor parinte a decedat abia la 5 februarie 1953. Or,este de la sine inteles ca nu poate fi acceptata o  succesiune nedeschisa.
     Constatand astfel ca nu sunt indeplinite disp. art. 689 Cod civil, actiunea de fata urmeaza a fi respinsa, intrucat succesiunea nu a fost acceptata in maniera invocata de catre TT ( fiu al lui TT decedat la 5 februarie 1953, si tata al  reclamantului TG).
     Dincolo de argumentatia juridica, instanta concluzioneaza ca  paratii TG si DI  au dat dovada de buna-credinta in toate demersurile intreprinse. Astfel, afland probabil ca au vocatie de mostenitor de pe urma defunctului  TP ( fratele lor), au inteles sa declare ca renunta la acest drept in privinta bunurilor pe care tatal lor  Trandafir a inteles sa i le dea lui Petru inca din timpul vietii.  Au respectat astfel vointa tatalui lor, dar au gasit de cuviinta ca aceasta renuntare sa se faca  in favoarea lui IV, " nepotul care a suportat cheltuielile de deces pentru defunctii T. Petru si Rusalina". Declaratia de renuntare s-a dat in anul 2000 la Primaria Marga, dar oricum nu a profitat cu nimic paratului IV, acesta neavand calitatea de succesor al lui TP. In atare situatie,  neputand sa fie mostenitori ai lui Petru, au solicitat dezbaterea succesiunii dupa bunicul lor Trandafir, au inclus in masa succesorala numai ceea ce bunicul lor a gasit de cuviinta sa primeasca Petru, iar in urma dezbaterii succesiunii au donat cota din CF 1871 Marga, paratilor IV si IV. De remarcat ca prin aceste operatiuni nu s-a incalcat cu nimic vointa tatalui lor, si nici nu s-a adus atingere modului in care toti ceilalti descendenti ai lui TT au incercat sa  respecte ceea ce aceasta persoana  dorit inca din timpul  vietii.
     Prin urmare, respingandu-se actiunea in ce priveste  constatarea  nulitatii absolute a certificatului de  mostenitor, se va respinge si capatul de cerere vand ca obiect  constatarea nulitatii absolute a celor doua contracte de donatie.
     In baza art. 274 Cod procedura civila se va respinge cererea  reclamantului pentru cheltuieli de judecata.
     Luandu-se act si de renuntarea la  judecata cererii de interventie formulata initial de catre  paratii IV si IV,