Actiune in revendicare imobiliara si granituire.

Actiunea in revendicare este o actiune intemeiata, direct si nemijlocit pe existenta dreptului de proprietate, obligand reclamantul sa faca dovada, conform art. 1169 C.civ., ca este proprietarul bunului revendicat.
Totodata, actiunea in revendicare este acea actiune reala , prin care proprietarul care a  pierdut posesia bunului sau cere restituirea de la posesorul  neproprietar.
 Cum paratii au un bun, in sensul art.1 din Protocolul nr.1, respectiv o speranta legitima de a beneficia efectiv de dreptul acestora de proprietate, negarea acestuia prin admiterea actiunii  in revendicare, ar constitui o privare de proprietate lipsita de baza legala, incompatibila cu dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Prin cererea inregistrata la nr.572/207/2010 pe rolul Judecatoriei Caracal, reclamantii  C. I. si C. M. E. au chemat in judecata civila si personal la interogatoriu pe paratul S. V.,  solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului sa lase reclamantilor in deplina proprietate si linistita posesie  suprafata de 10 m.p. (cu aproximatie), teren intravilan, situat pe latura de vest a proprietatii reclamantilor, unde se invecineaza cu paratul.
In fapt, motivand actiunea reclamantii au aratat ca sunt  proprietarii suprafetei de 1404 m.p.teren intravilan situat in comuna C., sat C., judetul Olt, din care suprafata de 580 m.p.teren curti-  constructii, in T.5, P.143 si a suprafetei de 824 m.p.teren arabil intravilan in T.5, P.144, imobil ce are ca vecini: E - S. Fl. V - S. V., N - DS.140, S - A.144, conform  certificatului de mostenitor nr.40 din 15.04.2009.
Sustin reclamantii ca suprafata de aproximativ 10 m.p., pe care o revendica, este situata pe latura de vest a proprietatii acestora, in T.5, P.143, unde se invecineaza cu paratul S. V., care ocupa fara nici un drept aceasta suprafata de teren, refuzand in mod nejustificat sa-l paraseasca, motiv pentru care se solicita admiterea actiunii, asa cum a fost formulata. 
In drept, reclamantii   au  invocat dispozitiile art. 480, 483 si urmat.  C.civ..
Reclamantii au depus la dosar o precizare a actiunii prin care au evaluat valoarea suprafetei de teren revendicata la suma de 500 lei, certificatul de mostenitor nr.40 din 15.04.2009 autentificat de BNP C.,  copie titlul de proprietate nr.24750/4/13.06.1994, certificatul de mostenitor nr.81/1979, copia testamentului autentificat sub nr.2193/23.06.1997 de BNP P. C. - R. M. - Caracal.
  In instanta s-a prezentat numita T.C., care a depus la dosar urmatoarele acte: copie contract de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr.1339/28.04.1998, invederand ca este proprietara imobilului care se invecineaza cu cel al reclamantilor.
La dosar s-a mai depus sentinta penala nr.855/22.10.1999 pronuntata de Judecatoria Caracal in dosarul nr.3153/1999.
Reclamantii, au mai  depus la dosar o precizare la actiunea principala prin care au solicitat introducerea in cauza in calitate de parata a numitei T. C., avand in vedere contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere depus la dosar, precum si completarea actiunii, solicitand totodata si stabilirea hotarului dintre proprietatile partilor.
Legal citat la mai multe termene de judecata cu mentiunea prezentarii la interogatoriu, paratul S. V. nu numai ca nu s-a prezentat in instanta, dar nici nu a depus la dosar intampinare si nu a solcitat administrarea de probe in aparare.
Paratul S. V. prin aparator a depus la dosar in data de 10.06.2010, copie titlu de proprietate nr.24750/47/27.06.1994 emis pe numele sau.
La solicitarea partilor, instanta a dispus administrarea probei testimoniale, precum si proba privind efectuarea unei expertize topografice, raportul de expertiza tehnica fiind intocmit de catre expert A. P.
In cauza a fost audiata in sedinta publica din 18.03.2010, martora T. M., la propunerea reclamantilor, a carei declaratie a fost consemnata si atasata la dosar.
A declarat martora ca de peste 10 ani cunoaste atat proprietatea reclamantilor, cat si proprietatea paratei, imprejurare in care stie ca, pana acum 4-5 ani cu aproximatie, proprietatea reclamantilor era mai mare, in sensul ca la intrarea in curte erau 2 porti mari, insa s-a modificat, astfel ca exista o singura fapta.
Martora a mai relatat ca modificarea este datorata paratului S. V., care i-a vandut fiicei sale T. C., in sensul ca acestia si-au largit curtea  si au micsorat suprafata terenului la intrarea in curte a reclamantilor.
In data de 7 aprilie 2010 a fost depus la dosar raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza de catre expert A. P., impotriva caruia la data de 22.04.2010, reclamantii C. I. si C. M. E. au formulat obiectiuni, solicitand anularea acestuia si efectuarea unui alt raport care sa indeplineasca conditiile prevazute de art.208 alin.1 C.pr.civ. si la care sa participe si un expert asistent.
Prin incheierea din 8 aprilie 2010 s-a luat act de faptul ca reclamantii inteleg sa cheme in judecata in calitate de parati atat pe T. C. cat si pe S. V.
La termenul de judecata din 22 aprilie 2010, reclamantii au depus la dosar un nr. de 5 planse fotografice.
Dupa ce au fost puse in discutia partilor obiectiunile formulate de reclamanti, prin incheierea din 22 aprilie 2010 instanta a respins ca neintemeiate motivele de nulitate ale raportului de expertiza efectuat in cauza, insa a admis in parte obiectiunile formulate de reclamanti la raportul de expertiza.
Astfel, instanta a dispus intocmirea unui supliment la raportul de expertiza efectuat in cauza de catre expert tehnic A. P., prin care a solicitat refacerea schitei  anexa la raportul  de  expertiza,  avand  in  vedere neconcordanta  dintre aceasta schita si concluziile raportului  de expertiza  tehnica , in sensul ca in schita pe latura de Nord  a terenurilor proprietatea  partilor este mentionat C. L., iar din actele de proprietate detinute de parti si din concluziile raportului de expertiza rezulta ca vecini in partea de Nord sunt, in cazul reclamantilor A.144 si pentru parati teren agricol, totodata sa se faca precizarea daca terenul agricol cu care se invecineaza pe latura  de Nord  proprietatea  paratilor are un alt proprietar ori este tot proprietatea acestora.
De asemenea,  fata de  sustinerile reclamantului  C. I. ca,   desi s-a  masurat intreaga  suprafata de teren a  paratilor in  schita  depusa  la  dosar nu  apare   acest lucru, coroborata cu plansele foto depuse la dosar,  sa se precizeze care este semnul de hotar intre punctele Nord si Est si daca este sau nu   delimitata latura  de Nord a proprietatii paratilor, supliment ce a fost depus in dosar la data de 6 mai 2010.
In sedinta publica din 10.06.2010, instanta a dispus  inaintarea  unei  adrese catre  dl. expert  A. P.  prin  care a  solicitat sa comunice dovezi cu  privire la  cele  relatate in  raportul  de  expertiza iar, ulterior in  suplimentul  la  raportul  de  expertiza,  efectuate  in  cauza, in  sensul ca  vecinul in  partea  de  Nord a  proprietatii paratilor  este teren  agricol  ce  apartine C. L., rezultand din titlu de proprietate nr.24750/42 din 27.06.1994 si din contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere ca  vecinul  pe  latura  de  Nord este terenul agricol apartinand paratului S. V.
La data de 24.06.2010, s-au depus la dosar de catre expert A. P, precizarile la raportul de expertiza, urmare a dispozitiilor instantei din incheierea din 10 iunie 2010.
In sedinta publica din 1 iulie 2010 s-a luat interogatoriu paratei T. C. la staruinta reclamantilor.
S-au mai depus la dosar urmatoarele acte de catre expertul tehnic judiciar A. P. si parati: adresa nr.1714/19.08.2010 a P. comunei C.; planul de situatie( incadrarea in zona) eliberata de P. comunei C.; copia cererii formulate de reclamanti catre P. C. la data de 20 mai 2010; adresa cu nr.1233/08.06.2010 a P. C; copia cererii formulate de catre parata T. C. catre P. C. si adresa nr.1491 din 05.07.2010 a P. comunei C.
Analizand intregul material probatoriu administrat nemijlocit in cauza, instanta constata ca actiunea reclamantilor C. I. si C. M. E. formulata, precizata si completata este in parte intemeiata, urmand ca pe cale de consecinta sa fie admisa ca atare in baza urmatoarelor considerente:
Conform titlului de proprietate nr.2475014 din 13.06.1994 emis pe numele lui S. M., s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata totala de 2, 48  ha teren situat pe teritoriul satului C. , apartinand comunei C, judetul Olt, din care suprafata de 1404 m.p. teren intravilan, retinut si in certificatul de mostenitor nr.40 din 15.04.2009, emis de pe urma defunctei S. E., avand ca mostenitori pe reclamantii C. I. I. si C. M.-E.
Totodata, paratului S. V. i s-a eliberat titlul de proprietate nr.24750/47 din 27.06.1994, pentru suprafata totala de 3,74 ha teren situat pe raza comunei C., satul C., judetul Olt, din care suprafata de 1404 m.p. teren intravilan.
Prin contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere, autentificat sub nr.1339 din 28.04.1998, paratul S. V. si sotia acestuia S. S. au vandut paratei T. C., imobilul proprietatea vanzatorilor situat in comuna C., satul C., judetul Olt, compus din suprafata de 1404 m.p. teren loc de casa impreuna cu una casa de locuit, avand vecini la R.-S. E., la A.-drum comunal, la MZI- drum comunal si la MN- teren agricol.
Rezulta din raportul de expertiza tehnica intocmit de expertul judiciar A. P. ca la executarea masuratorilor reclamantii detin in realitate suprafata de 1088,17 m.p., cu 315,83 m.p. mai putin decat in actele de proprietate, iar parata T.C. detine in realitate suprafata de 1094,12 m.p., cu 309,88 m.p. mai putin decat se mentioneaza in actele de proprietate.
Din continutul aceluiasi raport de expertiza mai rezulta ca, urmare a masuratorilor efectuate parata T.C. nu ocupa vreo suprafata de teren din proprietatea reclamantilor C. I. si C. M. E.
Astfel, din masuratorile efectuate de catre expertul topometrist A. P., rezulta ca atat reclamantii cat si paratii, detin in realitate suprafete mai mici decat inscrisurile din documentele ce le atesta proprietatea.
Actiunea in revendicare este acea actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sau (neproprietar) si cerere restituirea sa de la posesorul neproprietar.
In speta, reclamantii nu au facut dovada incalcarea drepturilor lor de proprietatea asupra terenului pe care il detin conform actelor de proprietate mai sus mentionate.
Prin urmare, avand in vedere dispozitiile art.480 si urm. C.Civ., instanta urmeaza sa respinga capatul de cerere privind revendicarea suprafetei de aproximativ 10 m.p., ca neintemeiat.
Actiunea in revendicare este o actiune intemeiata, direct si nemijlocit pe existenta dreptului de proprietate, obligand reclamantul sa faca dovada, conform art. 1169 C.civ., ca este proprietarul bunului revendicat.
Totodata, actiunea in revendicare este acea actiune reala , prin care proprietarul care a  pierdut posesia bunului sau cere restituirea de la posesorul  neproprietar.
Urmare a cererilor formulate atat de reclamanti cat si de parati,  P. comunei C. a comunicat ca in zona in care si partile au amplasate imobilele, latura nordica a intravilanului pentru toti proprietarii este constituita de HC 175-canal, astfel ca in titlul de proprietate nr.24750/4 din 13.06.1994 emis pe numele S. M. este mentionat acest canal HC 157 pe latura de Nord, pe cand  in titlul de proprietate nr.24750/47 din 27.06.1994 emis pe numele S. V., din eroare acest canal nu a mai fost inscris.
Cum paratii au un bun, in sensul art.1 din Protocolul nr.1, respectiv o speranta legitima de a beneficia efectiv de dreptul acestora de proprietate, negarea acestuia prin admiterea actiunii  in revendicare, ar constitui o privare de proprietate lipsita de baza legala, incompatibila cu dispozitiile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
Art. 584 C.pr.civ. indreptateste pe orice proprietar sa impuna vecinului sau  sa-si granituiasca proprietatea, adica sa-i fixeze linia despartitoare de hotar prin semne exterioare vizibile.
Granituirea reprezinta o operatie de delimitare prin semne exterioare a liniilor dintre doua proprietati invecinate, o atare cerere, fiind admisibila chiar daca intre proprietati exista hotare  exterioare, ori de cate ori acestea nu au fost stabilite prin intelegerea partilor sau prin hotarare judecatoreasca.
Actiunea in granituire este o actiune petitorie, intrucat are ca scop delimitarea proprietatilor limitrofe, dar, cand prin actiune se cere si o parte determinata din terenul limitrof, pe care vecinul ar detine-o fara drept, reclamantul trebuie sa dovedeasca dreptul sau de proprietate. ( art. 584 C.civ.).
Urmeaza ca  instanta sa constate analizand sustinerile partilor si probele administrate in cauza, ca actiunea formulata, precizata si completata de reclamanti, este intemeiata in parte,  pentru motivele  mai jos expuse.
S-a precizat in raportul de expertiza ca intre proprietatile partilor a existat si exista hotar despartitor, concluzionandu-se ca acesta sa nu fie modificat in nici un fel, fata de actele de proprietate ale partilor si masuratorile efectuate in cauza.
Astfel, in ceea ce priveste stabilirea liniei de hotar, instanta urmeaza  sa stabileasca hotarul despartitor dintre terenurile proprietatea reclamantilor C. I. si C. M. E. si paratilor S. V. si T. C,, conform schitei intocmite in baza raportului de expertiza, pe vechiul aliniament, materializat prin punctele J,K,L,M.N si E, care au distantele intre ele, astfel: J - K = 19,91 m; K - L =19,04 m; L - M = 5,44 m; M - N = 8,55 m si N - E = 28,63 m si sunt materializate in teren prin - J = teava metalica, confluenta dintre gardurile paratilor, K = stalp din lemn; L = stalp din lemn; M - stalp din lemn; N - stalp din lemn si E - Stalp din lemn, iar distantele intre puncte sunt materializate in teren, astfel: intre J si K = gard din lemn; intre K si L = gard din plasa de sarma impletita; intre L si M = gard lemn, intre M si N = gard din plasa de sarma impletita si intre N si E = gard din lemn.
Urmeaza sa respinga ca neintemeiat, capatul de cerere prin care reclamantii au solicitat ca paratii sa fie obligati sa le lase in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de 10 m.p.(cu aproximatie) pe latura de vest a proprietatii reclamantilor, unde se invecineaza cu paratii.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata conform prevederilor art.584 C.civil, acestea se suporta in mod egal de ambii proprietari ai terenurilor invecinate, dar in temeiul art. 276 C.pr.civ. cheltuielile de judecata vor fi compensate in parte si obligati paratii la plata sumei de 310 lei, catre reclamanti.
Postat 30.11.2010