Dreptul familiei. Partaj bunuri comune. Cota procentuala majoritara.

DREPTUL FAMILIEI. PARTAJ BUNURI COMUNE. COTA PROCENTUALA MAJORITARA          Pe rol se afla solutionarea actiunii civile formulata de reclamantul D. S. in contradictoriu cu parata D. M., avand ca obiect partaj bunuri comune  .
  Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din - ale carei sustineri au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, ce face parte integranta din prezenta , cand instanta pentru ca parata sa depuna la dosarul cauzei concluzii scrise a amanat pronuntarea astazi, - ,cand in urma deliberarii avute a pronuntat urmatoarea solutie ; I  N  S  T  A  N  T  A Asupra actiunii civile de fata ;
Prin cererea introdusa la aceasta instanta la data de  _____ si inregistrata sub nr. xxx/202/xxxx , reclamantul D. S., domiciliat in Calarasi, jud. Calarasi a chemat in judecata pe parata D. M., domiciliata in Calarasi, jud. Calarasi solicitind ca prin hotarirea judecatoreasca ce se va pronunta sa se dispuna partajarea  bunurilor comune  in cote de 1/2 pentru fiecare,  dobandite in timpul casatoriei  si sa fie obligata parata la plata cheltuielilor de judecata .
      In motivarea cererii sale reclamantul a aratat ca   a fost casatorit cu parata, iar prin SC nr. ______ pronuntata de Judecatoria Calarasi , ramasa definitiva s-a dispus desfacerea casatoriei .
          A mai mentionat ca in timpul casatoriei  au dobandit prin contributie egala si efort comun  urmatoarele  : un imobil situat in Calarasi, la care au adus ca imbunatatiri , o camera si o bucatarie  din BCA  , acoperita cu tabla galvanizata,  o combina frigorifica, un sifonier, fotoliu ,  sifonier, pat, masa TV , televizor color, 2 scaune , covor persan  , t.v. plasma color , canapea, doua fotolii, vitrina , covor persan, masa, patru scaune,  frigider , covor ,  masina de spalat  automata si un autoturism Dacia 1300 .
A solicitat a se constata ca bunurile  au fost dobandite  in cote egale , urmand a se partaja in doua loturi , care sa contina atat bunuri mobile , cat si imobile , casa fiind comod partajabila in natura.
      In drept a invocat prev. art. 36 C fam, art. 673 si urm  C.p.c .
      In dovedirea cererii sale a inteles sa se foloseasca de proba cu interogatoriul paratei , martori, expertize si acte, depunand in acest sens la dosarul cauzei urmatoarele : copie carte de identitate , sentinta civila de divort, un act de schimb .
      Cererea a fost partial timbrata.
In termen legal, parata a depus la dosarul cauzei intampinare - cerere reconventionala ,prin care a solicitat ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta in contradictoriu cu reclamantul  sa se partajeze bunurile comune  , urmand a se retine  la dobandirea acestora  o contributie  de  90 % in favoarea sa si a se constata ,  ca la imobilul casa de locuit a edificat  prin contributia sa exclusiva , dupa divort , o serie de  imbunatatiri  ce urmeaza a fi excluse  din masa partajabila .
      In motivarea cererii sale, parata a aratat ca   dupa despartirea in fapt si dupa desfacerea casatoriei   sale cu reclamantul ,ea a adus o serie de imbunatatiri la imobilul casa de locuit , respectiv : edificat gard stradal, tencuit si stropit exteriorul casei, montat geamuri si usi tip termopan , refacut  interiorul cu rigips, montat gresia , faianta si parchet, turnat trotuare si beton in curte , montat centrala termica si calorifere ,aparat  de aer conditionat ,  racordat imobilul la reteaua de gaze si   de canalizare, montat jgheaburi la casa , refacut 3 pereti interiori din BCA, edificat un alt corp de casa, format din 2 camere, amenajat baia si montat boiler, refacut instalatia electrica si usile interioare, intocmit cartea funciara a imobilului.  A  solicitat  ca aceste imbunatatiri  sa fie excluse din masa partajabile , intrucat au fost facute cu contributia sa exclusiva de 100 % .
       A mai aratat ca la data despartirii in fapt a existat un acord incheiat, in care au convenit ca  ea sa nu solicite pensie de intretinere pentru minori ,iar el  sa nu solicite  partajarea bunurilor . A mai precizat cu privire la dobandirea imobilului  casa de locuit, ca acesta a fost achizitionat, printr-un  contract de schimb cu un apartament, la achizitionarea caruia a  avut o contributie   de 90 % ,  banii provenind din dividendele pe care le-a realizat  de la  SC E. G. SRL , de unde a ridicat suma de 150.000 lei, conform procesului verbal incheiat, unde era asociata . A mai mentionat ca veniturile  pe care  le realiza sunt mult mai mari  decat cele pe care le -a realizat paratul, care, o buna perioada de timp nu a lucrat  decat ocazional,iar in plus, era si o fire cheltuitoare, vanzand chiar lucruri din casa pentru a-si procura alcool  . A mai adaugat ca  tot ea era cea care se ocupa de cresterea copiilor si de gospodarie, iar din banii primiti  dupa iesirea din societate ,precum si din dividendele  incasate   au achizitionat si bunurile mobile  , astfel ca  si la dobandirea acestora , ca si la imbunatatirile  realizate la imobil  pe perioada casatoriei cu reclamantul, are tot o contributie majoritara , de 90 %.
      In plus, a mai aratat ca in perioada anului 1998,cand acesta nu avea serviciu, ea a fost cea care a realizat venituri ,mergand in Turcia  si comercializand marfa, asa cum rezulta din copia pasaportului sau .
      Cu privire la partajarea imobilului  arata ca nu este de acord cu partajarea in natura,solicitand a-i fi ei atribuit, fata de contributia mai mare pe care o are  .
      Referitor la bunurile mobile arata ca, combina frigorifica a fost cumparata  cadou pentru fiica lor, ca exista doar un sifonier, iar masina de spalat si  autoturismul nu sunt proprietatea lor, ci a SC B.M SRL . In ceea ce priveste celelalte bunuri mobile indicate in actiune,precizeaza ca  ele fie nu au existat niciodata, fie  au fost aruncate fiind deteriorate . 
      In dovedirea sustinerilor sale  a inteles  sa se foloseasca de proba cu interogatoriul reclamantului , martori , expertize si inscrisuri , depunand in acest sens la dosarul cauzei  urmatoarele : copie pasaport, dispozitii de plata a dividendelor,  facturi  prin care au fost  achizitionate autoturismul si masina de spalat  , un proces verbal incheiat la data de _______, statutul societatii SC E. G. SRL, SC nr. ____ a Judecatoriei Calarasi , un act aditional, SC __ a Judecatoriei Calarasi, copia actiunii de divort, contractul de vanzare cumparare al apartamentului ,  actul de schimb si un plan  de situatie al imobilului casa de locuit, adeverinta de venit , fisa fiscala , fisa sintetica totala, certificat de urbanism  .
      In drept art. 115 si urm. C.p. c .
      Cererea a fost partial timbrata .
      La data de  ________ , reclamantul formulat o   intampinare la cererea reconventionala  a paratei,  aratand ca   se opune a se retine in favoarea acesteia, la dobandirea bunurilor comune, o contributie de 90 % , intrucat au avut o contributie egala la dobandirea acestora .
      In ceea ce priveste imbunatatirile pe care parata  precizeaza ca le-a adus  la imobil , dupa desfacerea casatoriei , invedereaza ca  nu a solicitat  aducerea lor la masa partajabila ,ele urmand a fi evaluate separat  in raportul de  expertiza, singurele imbunatatiri solicitate de el, fiind o camera din BCA si o bucatarie  acoperita cu tabla galvanizata .
  In sedinta camerei de consiliu din data de _______, respectiv _______ instanta ,in baza art. 8 rap. la art.6 si la art. 9  din OUG nr. 51 /2008  a admis   cererile formulate de reclamant si  l-a scutit de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar in cuantum de  3213 lei si de 15 lei , respectiv a diferentei de taxa de timbru in valoare de 305 lei , aferente actiunii formulate    .
      In sedinta camerei de consiliu din data de ______, respectiv _______ instanta ,in baza art. 8 rap. la art.6 si la art. 9  din OUG nr. 51 /2008  a admis   cererile formulate de parata si  a scutit-o de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar in cuantum de  2325 lei si de 3 lei , respectiv a diferentei de taxa de timbru in valoare de 2931 lei , aferente actiunii formulate  . 
       La termenul din data de ______ , reclamantul a precizat  ca intelege sa renunte la partajarea autoturismului, fata de faptul ca acesta a fost achizitionat pe numele societatii .
      Interogat ,in aceeasi sedinta publica, pe cererea reconventionala, arata ca nu recunoaste ca imbunatatiri aduse imobilului , in exclusivitate de parata, dupa despartire , urmatoarele : montat gresia ,faianta si parchetul, turnat trotuare si beton in toata curtea, canalizarea, jgheaburile , refacut 3 pereti din BCA, alimentarea cu apa , amenajarea baii ,boilerul  si usile interioare , precizand ca acestea au fost  efectuate in timpul casatoriei .
La termenul din data de _____ , reclamantul a precizat  ca intelege sa renunte la partajarea unui fotoliu si a unui pat din prima camera, a covorului persan ,din camera a doua,  a masei , a scaunelor si a frigiderul Arctic, din a treia camera, a 2 scaune tapitate ,1 tv color si a masinii de spalat Zanussi .
      Din raportul de expertiza mobiliara a reiesit ca valoarea actuala de circulatie a bunurilor  mobile dobandite de parti , in timpul casatoriei este de 3250,3 lei .
      Din raportul de expertiza imobiliara a reiesit ca valoarea actuala de circulatie a  imobilului este de 15745 lei , ca valoarea actuala de circulatie a  extinderii casei de locuit  este de 23991 lei,iar ca valoarea actuala de circulatie  a imbunatatirilor  realizate la  imobil  de parata este de 37.838 lei .
      In sedinta publica din data de ______ parata a invederat ca renunta  la c/val. imbunatatirilor  constand in amenajarea baii si a  boilerului .
      La termenul din data de ______ instanta a procedat la interogarea  scrisa a reclamantului ale carui raspunsuri au fost consemnate  in scris aflate la dosarul cauzei  ( filele 134 - 135 ) .
      Martorul C. T. ,audiat la cererea reclamantului ,a precizat ca, in calitate de prieten, a ajutat partile  la curatenie , cand s-au mutat in imobilul de pe str. Viitor,  si stie ca acestea si-au construit,in acea perioada  o camera si o bucatarie , au daramat  2 magazii , construind 2 mai solide ,au  zugravit   casa, in interior si exterior, au montat  parchet , geamuri, fara a putea preciza daca din termopan  sau lemn , au amenajat baia cu obiecte sanitare ,  au turnat  trotuare si aleea betonata . Martorul  a mai precizat ca reclamantul a fost disponibilizat in anul 1995 si ca s-a angajat la firma sotiei , aducand marfa pentru societate.  Totodata  a mai mentionat  ca reclamantul a fost cel care s-a ocupat de gospodarie, respectiv de casa, de copii, de batrana pe care o aveau , in momentul in care parata era la serviciu .  Martorul a mai invederat ca parata  i s-a plans   din pricina banilor , spunandu-i ca doar ea aduce venituri in familie si ca  aceasta si-a exprimat dezaprobarea   fata de faptul ca reclamantul ar consuma alcool , atunci cand ii veneau persoane in vizita .
Martora L. E. , audiata  la cererea paratei, a invederat ca  pina la revolutie ambele parti au lucrat in sistem de stat ,iar din anul 1992 a infiintat impreuna cu parata si inca o persoana o societate  comerciala , aceasta participand cu suma de 50.000 lei, pe care o primise de la parintii sai. A mai mentionat ca in anul 1993, parata  a solicitat  sa-si ridice dividendele , intrucat dorea sa-si achizitioneze apartamentul  in care locuiau , fiecaruia dintre asociati revenindu-i cate o suma de 150.000 lei . A mai invederat ca  dupa 1 an  s-au separat , ocazie cu care  parata a mai recuperat aproape 600.000 lei , la care s-a adaugat si suma cu care intrase in societate . Martora a mai precizat faptul ca in acest interval reclamantul nu a lucrat  aproape 1 an, intrucat urmare a unei operatii a suferit complicatii si a fost foarte bolnav, locuind o vreme la parinti . A mai aratat ca  la acea vreme partile s-au hotarat sa se mute la casa si au facut un schimb de locuinte si ca dupa ce a  iesit din societate , parata si-a deschis o  alta societate , insa numai ea a fost cea care a muncit efectiv , reclamantul stand acasa, fiind angajat la  respectiva societate, dar doar fictiv , el  ne mai   angajandu-se  in alta parte, decat dupa ce s-au despartit . A mai invederat ca la casa de locuit au construit o camera si o bucatarie si ca nu stie exact de unde au avut partile bani, insa banuieste ca de la firma pe care o detineau . A mai precizat ca dupa despartire, parata a continuat sa locuiasca impreuna cu copiii in imobil si stie ca a facut imbunatatiri la casa, respectiv : fatada casei, trotuare, gardul, toti peretii din casa care au fost refacuti cu rigips  si cu vata minerala, a pus gresie, in camerele facute ulterior, intr-un hol ,parchet  in 2 dormitoare, faianta si gresie in baie , a schimbat usile si ferestrele la imobil . A mai adaugat ca tot dupa divort s-au montat centrala termica si calorifere, insa canalizarea si alimentarea cu apa au fost facute in timpul in care  partile erau impreuna . A mai mentionat ca parata a cultivat pamantul mamei sale cu diverse fructe si legume , pentru a face rost de bani si a fost plecata in Turcia din 1992 , pentru aprovizionare cu marfa, in timp ce  reclamantul nu se ocupa corespunzator de familie , acesta fiind si un motiv frecvent de cearta .
Martora I. E. ,audiata  tot la cererea paratei , a invederat ca  la aproximativ 2 ani de la revolutie , mama paratei i-a dat acesteia cadou suma de 120.000 lei pentru a-si deschide o firma  si ca dupa desfiintarea acesteia ,paratei i-au reveni cam 150.000 lei din dividende, bani cu care partile si-au achizitionat apartamentul . A mai precizat ca reclamantul a fost angajat pina in momentul in care parata si-a deschis societatea , dupa care nu a mai vrut sa lucreze intrucat sotia sa era patroana  ,iar in acest timp acesta s-a si imbolnavit   si de  atunci  nu a mai lucrat  . Martora a mai aratat ca reclamantul nu desfasura nici o activitate la firma, nu o ajuta pe parata la marfa , dar nici in casa , ea fiind cea care  statea , contra cost, cu copiii pana venea  parata de la serviciu . A mai mentionat ca partile au facut , pina la despartire , ca imbunatatire la casa o baie si o bucatarie care nu erau finalizate , adaugand faptul ca  parata mergea lunar in Turcia  de unde aducea marfa pe care o vindea si ca aceasta avea si un teren agricol, pe care-l lucra  si vindea produsele . A mai  invederat ca partile s-au despartit in  anul 1999, reclamantul parasind domiciliu, fara a mai contribui la intretinerea familiei , iar  parata treptat a facut o serie de imbunatatiri la casa, respectiv a stropit imobilul pe exterior , a turnat trotuare , a refacut gardul , a pus rigips, parchet , centrala ,gresie  in hol, faianta in bucatarie si baie , geamuri termopan , in locul celor de lemn, a schimbat  usile  interioare,a montat instalatia de gaze . Martora a mai precizat ca parata era ajutata de mama sa  atat la treburile din gospodarie, dar si cu produse de la tara, si uneori cu bani din pensie .  A mai adaugat ca alimentele erau cumparate de catre parata si ca  la curatenie , parata era ajutata de  o persoana care venea de 2 ori  pe saptamana in imobil .
La termenul din data de _______  reclamantul a renuntat la audierea celui de-al doilea martor  .
Instanta analizand actele si lucrarile dosarului a retinut urmatoarea situatie in fapt : partile au casatorite  ,insa prin sentinta civila nr. ____ pronuntata de Judecatoria Calarasi si ramasa definitiva,  s-a dispus desfacerea casatoriei .
Prin prezenta cerere ,reclamantul a solicitat partajarea bunurilor comune in cote de 1/2 pentru  fiecare , iar prin cererea  reconventionala parata   a solicitat  a se constata ca la dobandirea bunurilor comune a avut o contributie de 90 % , in timp ce a  reclamantului a fost de doar 10 %, dar si ca la imobilul bun comun , a facut o serie de imbunatatiri, prin contributie exclusiva , dupa desfacerea casatoriei.
  Fata de actiunile formulate de parti, de raspunsurile acestora la interogatorii, tinand cont de inscrisurile depuse la dosarul cauzei,  dar si de declaratiile martorilor audiati, instanta urmeaza , in baza art. 36 C fam , a admite in parte actiunea formulata de reclamant    si in parte si cererea reconventionala formulata de parata, asa cum au fost  restranse si a constata ca, in timpul casatoriei partile au dobandit prin efort comun , urmatoarele bunuri  : un imobil situat in Calarasi,  jud. Calarasi , compus din suprafata de 400 m.p.  teren ( 385,13 m.p. din masuratori ) si o casa de locuit, formata din 3 camere, un antreu , bucatarie si anexe gospodaresti, o combina frigorifica Nei, sifonier in doua usi , o masa TV, canapea si doua fotolii, covor persan 3/2 m , mocheta 0,9/3 m .
      Pentru a se pronunta astfel instanta a avut in vedere urmatoarele considerente : in conformitate cu disp. art. 30 C. fam. : "Bunurile dobandite in timpul casatoriei, de oricare dintre soti, sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune ale sotilor. Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita".
           Asadar, intrucit calitatea de bun comun nu trebuie dovedita, orice bun aflat in patrimoniul sotilor este considerat, pana la proba contrara, comun. Regimul comunitatii de bunuri este imperativ, asa incat bunurile dobandite in timpul casatoriei sunt bunuri comune, unica derogare fiind bunurile proprii enumerate limitativ in art. 31 C. fam.
In ceea ce priveste bunurile mobile , solicitate de reclamant prin actiune, instanta le-a retinut  ca fiind comune , doar pe cele mai sus mentionate,avand in vedere ca la termenele din data de  _______ si respectiv de _______,  acesta a renuntat la partajarea  masinii marca Dacia ,a masinii de spalat , ce fusesera achizitionate pe numele societatii, nefacand parte din patrimoniul sotilor ,  dar si la partajarea  unui fotoliu ,a unui pat  , a unui covor persan, a unei mese , a 4 scaune , a frigiderului Arctic, a doua scaune  tapitate si a unui TV Telecolor .
Nu au fost  retinute ca facand parte din masa bunurilor comune  un sifonier , un tv plasma si o vitrina , in legatura cu care  parata a afirmat  in intampinarea depusa la dosar,  ca nu mai exista sau ca nu au existat niciodata, iar reclamantul nu a facut nici o dovada in acest sens . 
Instanta a retinut  pe baza sustinerilor din intampinare ale paratei , ca  bunurile mobile , retinute ca fiind comune , au fost cumparate in timpul casatoriei , inclusiv  combina frigorifica , despre care aceasta a afirmat ca ar fi fost cumparata cu titlu de cadou pentru fiica lor  , fara insa a face nici o proba in acest sens .
           Din contractul de vanzare cumparare  nr. ___ incheiat cu RADETAFL Calarasi ( filele 57-58 ) ,  reiese ca  tot in timpul casatoriei  , partile au dobandit in proprietate  un apartament situat in Calarasi,jud. Calarasi , care de asemenea  , are calitate de bun comun ,  calitate pe care nici unul dintre cei doi soti nu a contestat-o.
      Tot in timpul casatoriei insa,  prin contractul de schimb autentificat sub nr. ______ de BNP Chiru Maria Dana  , partile dau apartamentul  mai sus mentionat , in schimbul  imobilului situat in Calarasi, jud. Calarasi , astfel ca  prin subrogatie reala , in masa bunurilor comune   intra acesta din urma .
      La acest imobil  partile au adus in timpul casatoriei imbunatatiri  , indicate de reclamant in actiune , recunoscute de parata prin intampinare si confirmate si prin declaratiile martorilor audiati in cauza, constand in  edificarea unei camere si a unei bucatarii ,invelita  cu tabla .
      Asupra bunurilor comune  se prezuma pina la proba contrara, ca partile au drepturi egale, in cota de 1/2 fiecare.
          Contributia sotilor la dobandirea bunurilor comune trebuie inteleasa nu in sensul de contributie la dobandirea fiecarui bun in parte, ci in sensul de contributie a sotilor la dobandirea tuturor bunurilor comune. Cota de contributie a sotilor este unica pentru toate bunurile comune, nefiind admisibila stabilirea diferentiata a cotei de contributie pentru unele categorii de bunuri , in acest sens pronuntandu-se  si Inalta Curte de Casatie si Justitie.
           In cazul de fata ,parata a solicitat a se constata ca are o contributie  mai mare, respectiv de 90 % , la dobandirea bunurilor comune, motivat de faptul ca    veniturile obtinute de ea  au depasit cu mult  veniturile realizate de reclamant .
Instanta  a apreciat ca cererea paratei, contestata de reclamant, este  intemeiata insa, doar in parte,  retinand ca  intr-adevar a avut  la dobandirea bunurilor comune  o contributie  de 85 % , in timp ce a reclamantului a fost de doar 15 % .
Pentru a se pronunta astfel , instanta a avut in vedere  ca  asa cum a reiesit din declaratiile martorilor L. si C. , ambii  soti au lucrat   de la inceputul casatoriei (1979) , pina in anul 1991 , la diverse societati de stat , dupa care , parata  folosind  o suma de 50.000 lei  ,primita de la parinti, a deschis impreuna cu doua persoane ,  o societate comerciala.Din acel moment ea a activat  in cadrul acesteia, iar reclamantul a continuat sa lucreze pina in anul 1995 , cand a fost disponibilizat , conform declaratiei martorului C.,  dupa care s-a angajat fictiv  la firma sotiei.  
      Instanta a retinut insa  ca parata are o contributie net superioara la dobandirea bunurilor comune , avand in vedere faptul ca , in perioada in care  au lucrat ambii soti , au achizitionat doar bunuri mobile, in schimb, atunci cand aceasta s-a privatizat  a fost cumparat apartamentul, a carui valoare  este net superioara celorlalte bunuri ale sotilor , iar ulterior , el a fost schimbat cu o casa de locuit . Asa cum am aratat mai sus , martora L. , verisoara primara  cu parata, mentioneaza ca aceasta a primit o suma considerabila de la parinti , pentru a cumpara parti sociale , in cadrul unei societatii comerciale .Acest dar manual  nu s-a demonstrat ca ar fi fost un cadou dat doar pentru  parata, asa incat  el nu poate fi considerat bun propriu al acesteia, insa urmeaza a fi considerat   ca un ajutor  dat de parintii unuia dintre soti,   in mod evident  in beneficiul copilului lor. Ca atare, cata vreme partile sociale  au fost achizitionate  cu bani comuni  si dividendele obtinute  au tot acest caracter, ceea ce nu exclude insa  contributia majoritara a paratei la obtinerea lor.Asa cum rezulta  din procesul verbal,aflat la fila 20 din dosar ,  parata  a incasat la data de 15.10.1992  dividende in cuantum de 148.500 ROL ,  iar  15 zile mai tarziu , partile au achizitionat apartamentul , achitand integral pretul acestuia  in cuantum de 136.305 lei, fiind evident  ca acesta a fost platit  din banii  luati de la societate ,aspect confirmat de altfel si de cele doua martore audiate la cererea acesteia . Munca desfasurata de parata in cadrul societatii a fost in mod cert una rodnica , dovada in acest sens  fiind faptul ca  la scurt timp dupa infiintarea ei,aceasta a reusit  sa realizeze un profit considerabil, care sa permita ridicarea unor dividende consistente . In anul 1993 parata  se retrage din societate , conform actului aditional aflat la filele 51-52 din dosar, recuperand investitia initiala de 50.000 lei , o baraca metalica in contul dividendelor  si o diferenta de 68.000 lei in numerar, deschizandu-si apoi o alta societate , la care reclamantul  este angajat doar fictiv . Astfel, martorele L. si I. precizeaza in declaratiile date  ca reclamantul , dupa disponibilizare ,a fost bolnav aprox. 1 an de zile , dar si dupa insanatosire nu a contribuit la sustinerea familiei , parata fiind cea care facea constant drumuri in Turcia ,pentru aprovizionarea magazinului , el neavand carnet de conducere . Nici in gospodarie  reclamantul nu si-a adus aportul  ,parata fiind cea care  se ocupa de aprovizionare , de plata utilitatilor , de  curatenie  ocupandu-se de 2 ori pe saptamana o femeie , iar de copii ingrijindu-se martora I. ,pina la venirea acesteia de la servici , toate acestea contra cost . Desi martorul C. a incercat sa acrediteze ideea ca si reclamantul se ocupa de gospodarie si de copii , instanta nu a retinut afirmatiile acestuia , avand in vedere atat sustinerile celorlalte doua martore audiate in cauza, care au fost mult mai apropiate familiei decat el, dar si sustinerile acestuia , el precizand ca  parata i s-a plans ca doar ea aducea venituri in familie ,in timp ce  sotul ei consuma alcool , cu diferite persoane ce-l vizitau . 
      In anul 1997 , cand partile schimba apartamentul cu imobilul din str. Viitor,  reclamantul nu mai lucra asadar de 2 ani, din care aproape 1 an , petrecandu-si-l  cand in domiciliul sau, cand in cel al parintilor sai, recuperandu-se dupa o interventie chirurgicala.Cata vreme  el nu a mai lucrat  nici in familie  si nici in afara acesteia, pina la divort, petrecandu-si timpul  consumand alcool , asa cum a reiesit din declaratiile martorelor L. si I., este cert ca  si imbunatatirile aduse de cei doi soti  la imobilul  dobandit ulterior , respectiv adaugarea unei camere si a unei bucatarii , au fost facute tot cu contributia  majoritara a paratei. De altfel, aceasta in afara societatii  a mai cultivat  cu fructe si legume,pe care apoi le valorifica ,  terenul mamei sale  si a beneficiat de sprijinul acesteia  din urma  , constand in diverse alimente de la tara ,bani din pensie  ,dar si ajutor la treburile gospodariei .
      Ca atare, in conf. cu disp. art.728 c.civ , nimeni  nu poate fi obligat a ramane in indiviziune , astfel ca  urmeaza a dispune iesirea din indiviziune a partilor , conform cotelor  mai sus retinute, asupra bunurilor comune.
      La stabilirea loturilor instanta a avut in vedere ca fiecare dintre parti sa primeasca in egala masura bunuri mobile in natura, in conf. cu prev. art. 673 indice 9 C.p.c., omologandu-se raportul de expertiza efectuat in cauza, la ale carui concluzii partile au achiesat. In ceea ce priveste bunul imobil  instanta urmeaza a-l atribui paratei, omologand raportul de expertiza imobiliara efectuat ,  avand in vedere ca aceasta are o contributie majoritara la dobandirea lui , ea fiind  si cea care  locuieste in el de la divort .
       Urmeaza  a atribui reclamantului urmatoarele bunuri comune  sau c/val. lor:  o combina frigorifica Nei  sau 262,5 lei, un sifonier  in doua usi sau 320 lei si o mocheta 0,9/3 m sau 64,8 lei .
       Urmeaza a lua act ca valoarea lotului atribuit  reclamantului este de 674,3  lei .
      Urmeaza a atribui paratei urmatoarele bunuri comune sau c/val. lor :  o masa TV sau 80 lei, un covor persan 3/2 sau 240 lei, o canapea  cu doua fotolii sau 1000 lei, imobilul situat in Calarasi,jud. Calarasi , compus din suprafata de 400 m.p. teren ( 385,13 din masuratori ) si o casa de locuit , construita din BCA , acoperita cu tabla, formata din 5 camere , antreu, bucatarie  si anexe gospodaresti , in valoare de 139.524,5 lei
      Urmeaza a lua act ca valoarea lotului atribuit  paratei este de  140.844,5 lei .
Pentru egalizarea valorica a loturilor , conform art. 673 indice 5 al.2  C.p.c  urmeaza a obliga  parata catre reclamant la plata sumei de 20553,52 lei cu titlu de sulta .
Urmeaza a constata ca la imobilul bun comun , parata a  edificat  prin contributie exclusiva  o serie de imbunatatiri  ,ce nu fac parte din masa partajabila : montat timplarie exterioara termopan, in valoare de 4035,46 lei, montat timplarie interioara de lemn, in valoare de 1964,25 lei, montat pardoseli parchet lamelat, in valoare de 1268,86 lei, montat pardoseli gresie,in valoare de 2025 lei, montat placaje faianta  in valoare de 1458,45 lei, zidarie BCA, in valoare de 2488,50 lei ,izolatie vata minerala, in valoare de 1387,32 lei, placaje rigips,in valoare de 1109,86 lei ,tencuieli exterioare in valoare de 2448,67 lei , jgheaburi , in valoare de 650,34 lei ,refacut instalatie electrica, in valoare de 2726  lei , turnat trotuare si platforme betonate, in valoare de 4464 lei, bransament gaz, in valoare de 1440 lei,instalatii utilizare gaz, in valoare de 2124 lei, centrala termica in valoare de 2070 lei, instalati tur-retur si radiatoare , in valoare de 4329 lei, aparat aer conditionat, in valoare de 1000 lei, imprejmuire metalica, in valoare de 5012 lei, edificat un corp separat de cladire . 
Imbunatatirile  mai sus mentionate intra  in categoria juridica a bunurilor proprii ale paratei, ele fiind edificate  dupa desfacerea casatoriei de reclamant , asa cum rezulta din declaratiile celor doua martore audiate la cererea ei, dar si din  sustinerile facute de reclamant , in intampinarea la cererea reconventionala ( file 67 din dosar ) , din care reiese ca  nu a solicitat partajarea lor , tocmai pentru ca stia ca nu-i apartin .
Ca atare,  avand in vedere ca ele sunt atasate la imobilul bun comun, urmeaza a fi atribuite tot paratei .
Nu s-au retinut  ca fiind imbunatatiri  efectuate  dupa desfacerea casatoriei , ci in timpul acesteia, fiind incluse in valoarea de circulatie a imobilului si implicit , partajate intre cei doi soti , canalizarea si alimentarea cu apa, avand in vedere ca toti martorii audiati in cauza , au aratat ca acestea fusesera edificate  in perioada in care cei doi soti erau impreuna .
Urmeaza a obliga parata la plata catre Primaria Mun. Calarasi - Directia  Taxe si Impozite Locale a sumei de  5259 lei ,reprezentand c/val. taxei de timbru, de plata careia a fost integral scutita , conform art. 50 indice 2   din OUG 51/2008 , in conformitate cu care  taxa de timbru de care partile au fost scutite  se plateste de acestea ,  in eventualitatea in care bunurile pe care le primesc prin sentinta , depasesc de 10 ori , valoarea acesteia.
In speta,  parata a fost scutita de plata taxei de timbru mai sus aratata, iar valoarea  lotului ce i-a fost atribuit  este de 120290,98 lei, fiind asadar mai mare  de 10 ori decat valoarea acesteia .
In baza art. 276 c.p.c urmeaza a compensa cheltuielile de judecata ale partilor si a obliga parata catre reclamant  la plata sumei de 1500 lei cu acest titlu .
       
 

1
    

1